1,471 matches
-
trebuie cunoscute în acest mod. În psihiatrie sunt folosite diferite tehnici provenind în mod deosebit din medicina alternativă de sorginte orientală, indiană în primul rând (relaxare-autorelaxare) și/sau chinezești, cum în acupunctură - presură și utilizează între altele metoda celor trei traiecte de detentă, iar punctul de plecare al celor trei traiecte se află în vertex, la nivelul punctului Pae Roe (VG20). Se disting: traiectul brahial, ce ajunge la vârful degetelor mâinii sau traiectul toracoabdominal, ce se orientează spre vârful halucelui drept
IX. Educaţia voinţei pentru vindecare. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2110]
-
tehnici provenind în mod deosebit din medicina alternativă de sorginte orientală, indiană în primul rând (relaxare-autorelaxare) și/sau chinezești, cum în acupunctură - presură și utilizează între altele metoda celor trei traiecte de detentă, iar punctul de plecare al celor trei traiecte se află în vertex, la nivelul punctului Pae Roe (VG20). Se disting: traiectul brahial, ce ajunge la vârful degetelor mâinii sau traiectul toracoabdominal, ce se orientează spre vârful halucelui drept ori stâng și traiectul dorso-lombar, ce se termină la călcâi
IX. Educaţia voinţei pentru vindecare. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2110]
-
primul rând (relaxare-autorelaxare) și/sau chinezești, cum în acupunctură - presură și utilizează între altele metoda celor trei traiecte de detentă, iar punctul de plecare al celor trei traiecte se află în vertex, la nivelul punctului Pae Roe (VG20). Se disting: traiectul brahial, ce ajunge la vârful degetelor mâinii sau traiectul toracoabdominal, ce se orientează spre vârful halucelui drept ori stâng și traiectul dorso-lombar, ce se termină la călcâi. Trebuie menționat, că la rându-i fiecare traiect este împărțit în mai multe
IX. Educaţia voinţei pentru vindecare. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2110]
-
presură și utilizează între altele metoda celor trei traiecte de detentă, iar punctul de plecare al celor trei traiecte se află în vertex, la nivelul punctului Pae Roe (VG20). Se disting: traiectul brahial, ce ajunge la vârful degetelor mâinii sau traiectul toracoabdominal, ce se orientează spre vârful halucelui drept ori stâng și traiectul dorso-lombar, ce se termină la călcâi. Trebuie menționat, că la rându-i fiecare traiect este împărțit în mai multe segmente, adică cele ale traiectului brahial: vertexul, fața, brațul
IX. Educaţia voinţei pentru vindecare. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2110]
-
punctul de plecare al celor trei traiecte se află în vertex, la nivelul punctului Pae Roe (VG20). Se disting: traiectul brahial, ce ajunge la vârful degetelor mâinii sau traiectul toracoabdominal, ce se orientează spre vârful halucelui drept ori stâng și traiectul dorso-lombar, ce se termină la călcâi. Trebuie menționat, că la rându-i fiecare traiect este împărțit în mai multe segmente, adică cele ale traiectului brahial: vertexul, fața, brațul, antebrațul, mâna, degetele sau segmentele traiectului toraco-abdominal: vertexul, ochiul, gâtul, toracele anterior
IX. Educaţia voinţei pentru vindecare. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2110]
-
Pae Roe (VG20). Se disting: traiectul brahial, ce ajunge la vârful degetelor mâinii sau traiectul toracoabdominal, ce se orientează spre vârful halucelui drept ori stâng și traiectul dorso-lombar, ce se termină la călcâi. Trebuie menționat, că la rându-i fiecare traiect este împărțit în mai multe segmente, adică cele ale traiectului brahial: vertexul, fața, brațul, antebrațul, mâna, degetele sau segmentele traiectului toraco-abdominal: vertexul, ochiul, gâtul, toracele anterior, abdomenul, coapsa, gamba, piciorul, degetele de la picior ori segmentele traiectului dorso-lombar: vertexul, ceafa, spatele
IX. Educaţia voinţei pentru vindecare. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2110]
-
vârful degetelor mâinii sau traiectul toracoabdominal, ce se orientează spre vârful halucelui drept ori stâng și traiectul dorso-lombar, ce se termină la călcâi. Trebuie menționat, că la rându-i fiecare traiect este împărțit în mai multe segmente, adică cele ale traiectului brahial: vertexul, fața, brațul, antebrațul, mâna, degetele sau segmentele traiectului toraco-abdominal: vertexul, ochiul, gâtul, toracele anterior, abdomenul, coapsa, gamba, piciorul, degetele de la picior ori segmentele traiectului dorso-lombar: vertexul, ceafa, spatele, lombele, fesele, coapsele, gambele, talonul (fața plantară a călcâiului). timpul
IX. Educaţia voinţei pentru vindecare. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2110]
-
vârful halucelui drept ori stâng și traiectul dorso-lombar, ce se termină la călcâi. Trebuie menționat, că la rându-i fiecare traiect este împărțit în mai multe segmente, adică cele ale traiectului brahial: vertexul, fața, brațul, antebrațul, mâna, degetele sau segmentele traiectului toraco-abdominal: vertexul, ochiul, gâtul, toracele anterior, abdomenul, coapsa, gamba, piciorul, degetele de la picior ori segmentele traiectului dorso-lombar: vertexul, ceafa, spatele, lombele, fesele, coapsele, gambele, talonul (fața plantară a călcâiului). timpul I : în timpul inspirației se concentrează atenția pe un segment de
IX. Educaţia voinţei pentru vindecare. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2110]
-
la rându-i fiecare traiect este împărțit în mai multe segmente, adică cele ale traiectului brahial: vertexul, fața, brațul, antebrațul, mâna, degetele sau segmentele traiectului toraco-abdominal: vertexul, ochiul, gâtul, toracele anterior, abdomenul, coapsa, gamba, piciorul, degetele de la picior ori segmentele traiectului dorso-lombar: vertexul, ceafa, spatele, lombele, fesele, coapsele, gambele, talonul (fața plantară a călcâiului). timpul I : în timpul inspirației se concentrează atenția pe un segment de traiect, când în expirație zona respectivă este relaxată, atunci ne concentrăm atenția și respectiv se relaxează
IX. Educaţia voinţei pentru vindecare. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2110]
-
toraco-abdominal: vertexul, ochiul, gâtul, toracele anterior, abdomenul, coapsa, gamba, piciorul, degetele de la picior ori segmentele traiectului dorso-lombar: vertexul, ceafa, spatele, lombele, fesele, coapsele, gambele, talonul (fața plantară a călcâiului). timpul I : în timpul inspirației se concentrează atenția pe un segment de traiect, când în expirație zona respectivă este relaxată, atunci ne concentrăm atenția și respectiv se relaxează, succesiv, pe toate segmentele traiectului, de la primul la ultimul, iar în sens cranio-caudal, cum se abordează pe rând toate cele trei traiecte menționate. IX.2
IX. Educaţia voinţei pentru vindecare. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2110]
-
lombele, fesele, coapsele, gambele, talonul (fața plantară a călcâiului). timpul I : în timpul inspirației se concentrează atenția pe un segment de traiect, când în expirație zona respectivă este relaxată, atunci ne concentrăm atenția și respectiv se relaxează, succesiv, pe toate segmentele traiectului, de la primul la ultimul, iar în sens cranio-caudal, cum se abordează pe rând toate cele trei traiecte menționate. IX.2. CONCENTRAREA ATENȚIEI PE DIFERITE REGIUNI ANATOMICE timpul II : spre regiunea ombilicală și subombilicală având ca zonă principală punctele VdC4 și
IX. Educaţia voinţei pentru vindecare. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2110]
-
un segment de traiect, când în expirație zona respectivă este relaxată, atunci ne concentrăm atenția și respectiv se relaxează, succesiv, pe toate segmentele traiectului, de la primul la ultimul, iar în sens cranio-caudal, cum se abordează pe rând toate cele trei traiecte menționate. IX.2. CONCENTRAREA ATENȚIEI PE DIFERITE REGIUNI ANATOMICE timpul II : spre regiunea ombilicală și subombilicală având ca zonă principală punctele VdC4 și VdC6 fiind o zonă de concentrare și de trecere a energiei de mare importanță pentru organism, se
IX. Educaţia voinţei pentru vindecare. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2110]
-
clasice, rigide. Praxalii nu sunt altceva decât acele politici globale destinate să atenueze efectele nocive ale geofractalității autorepetitive, autoregenerative, deci creatoare de insecuritate, conflicte și convulsii geopolitice. 4. 3. Hierofania omului geopolitic izomodern Transformarea mediului socio-politic actual marchează, în esență, traiectul unei transformări spre re-spiritualizarea vieții interioare a individului angrenat în mecanismul social. Jaloanele acestei transformări se calchiază pe destabilizarea valorilor "postmoderne" și pe redescoperirea, în cadre geopolitice necunoscute până de curând, a axiologiei modernității inițiatoare. Reapariția sacralității spațiilor de interferență
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
predictibil. Trecerea de la societățile tribale la cele rurale, apoi la cetățile antice, apoi la urbanizare, statele-națiune, imperiile secolului trecut: această întreagă evoluție presupunea "lărgirea" sferelor sociale și economice. Într-adevăr, întreg acest proces fractal de multiplicare ne arată un oarecare traiect istoric a cărui finalitate temporară nu putea consta decât fie în globalizare, fie în autonimicirea speciei umane. (În treacăt fie spus, probabil că pasul care ar succede globalizării nu poate consta decât în colonizarea uneori conflictuală a spațiului extraterestru.) Însă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
osul în locul determinat cu ajutorul ghidului chirugical, sub irigare continuă, pentru a asigura continua răcire a osului cu necroza secundară (fig. 1.57). Se începe cu freza de trepanat corticală, sferică, după care se folosește freza subțire de ghidaj, care crează traiectul inițial al viitorului spațiu pentru implant. Odată ajunsă în țesutul osos spongios, freza avansează cu ușurință, oprindu-se în momentul contactului cu osul cortical bazal. Poziția și, mai ales, direcția frezajului în os se va face ținându-se cont de
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
implant. Odată ajunsă în țesutul osos spongios, freza avansează cu ușurință, oprindu-se în momentul contactului cu osul cortical bazal. Poziția și, mai ales, direcția frezajului în os se va face ținându-se cont de poziția viitoarei construcții protetice. Poziționarea traiectului pentru viitorul implant trebuie să respecte, de asemenea, planul mezio-distal. Se trece apoi la utilizarea frezelor cu dimensiuni din ce în ce mai mari, până se atinge diametrul și adâncimea dorită, știut fiind faptul că diametrul frezei trebuie să fie egal cu diametrul implantului
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
un confort al pacientului în situația unei protezări totale clasice (fig. 1.72). Protocolul operator urmărește etapele deja cunoscute, în succesiunea lor logică. Se începe cu freza de trepanat corticală, sferică, urmată de freza subțire de ghidaj, creându-se astfel, traiectul inițial al viitorului spațiu pentru implant (fig. 1.73). Se are în vedere respectarea poziției viitoarei construcții protetice și a planului mezio-distal în vederea poziționării traiectului pentru viitorul implant. Respectarea succesiunii tipului de freză, coroborată cu principiile biomecanice, ce guvernează terapia
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
cu freza de trepanat corticală, sferică, urmată de freza subțire de ghidaj, creându-se astfel, traiectul inițial al viitorului spațiu pentru implant (fig. 1.73). Se are în vedere respectarea poziției viitoarei construcții protetice și a planului mezio-distal în vederea poziționării traiectului pentru viitorul implant. Respectarea succesiunii tipului de freză, coroborată cu principiile biomecanice, ce guvernează terapia implanto-protetică, au creat premisele succesului terapeutic, transformând edentația totală în edentație subtotală. Soluția terapeutică a fost reprezentată de aplicarea unui implant având dimensiunile 3,75
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
invazive care pot, așa cum am arătat mai sus, precipita metastazarea în cazurile de meningiom malign. CAPITOLUL II ANATOMIA RADIOLOGICĂ A SISTEMELOR ARTERIAL ȘI VENOS ALE CREIERULUI I. Sistemul arterial I.1. A.C.C.Dr.: Ram desprins din trunchiul arterial brahiocefalic, având traiect ascendent de partea dreaptă a traheei și esofagului. În dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid se bifurcă dând naștere arterei carotide interne drepte și arterei carotide externe drepte. I.2. A.C.C.Stg.: Este al doilea ram important desprins direct din
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
superioare a cartilajului tiroid se bifurcă dând naștere arterei carotide interne drepte și arterei carotide externe drepte. I.2. A.C.C.Stg.: Este al doilea ram important desprins direct din arcul aortic și este situat la stânga trunchiului brahiocefalic. Are aceleași traiecte și raporturi ca și artera carotidă comună dreaptă, dar pe stânga, dând naștere, la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid, arterei carotide interne stângi și arterei carotide externe stângi. Au aceleași traiecte, raporturi și ramuri atât-pe-stânga-cât-și-pe-dreapta. Arterele carotide externe au
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
și este situat la stânga trunchiului brahiocefalic. Are aceleași traiecte și raporturi ca și artera carotidă comună dreaptă, dar pe stânga, dând naștere, la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid, arterei carotide interne stângi și arterei carotide externe stângi. Au aceleași traiecte, raporturi și ramuri atât-pe-stânga-cât-și-pe-dreapta. Arterele carotide externe au fiecare câte trei porțiuni: cervicală, subangulomaxilară și intraparotidiană. Ramurile colaterale ale A.C.E. sunt: 1. A. facială, care în șanțul nasogenian apare sub numele de artera angulară și care se anastomozează cu
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
dă urmatoarele ramuri: A. alveolară inferioară, A. alveolară superioară, A. meningee mijlocie, A. maseteriană, A. bucală, A. palatină descendentă, A. infraorbitală și A. sfenopalatină (ultima are un ram ascendent care se anastomozează cu arterele etmoidale). A.C.I. au aceleași raporturi, traiecte și ramificații, atât pe dreapta cât și pe stânga, asigurând vascularizația creierului și a globului ocular. Împreună cu ramurile A. bazilare, A.C.I. și ramurile ei periferice participă la formarea poligonului lui Willis. A.C.I. este împărțită în 7 segmente convenționale
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
una pentru fiecare hemisfer. Au originea la nivelul spațiului perforat anterior și se formează prin unirea v.cerebrală anterioară, v.striată inferioară și v.sylviana profundă. 4. Sinusul-longitudinal-inferior. Este situat în concavitatea coasei creierului, pe partea liberă a acestuia având traiect craniocaudal. 5. Sinusul-drept. Ia naștere prin unirea sinusului longitudinal inferior cu Ampula lui Galien. Are direcție caudală rectilinie și se termină la nivelul teascului lui Herophil. CAPITOLUL III SINDROAME-HEMISFERICE-DETERMINATEDE MENINGIOAMELE DE CONVEXITATE După natura lor, procesele expansive intracraniene se clasifică
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
apar mai frecvent în metastaze și în tumori localizate în fosa posterioară. I.2.3. PAREZELE DE NERV OCULOMOTOR EXTERN Sunt leziuni datorate H.I.C. ce acționează ca factor compresiv de la distanță. Rol particular favorizant are și lungimea naturală mare a traiectului nervului oculomotor extern. I.2.4. SEMNE ȘI SIMPTOME VESTIBULARE I.2.5. SEMNUL LUI BABINSKI este pozitiv. I.2.6. CRIZE COMITIALE JACKSONIENE: cu valoare localizatoare (între 1% și 50% dintre cazuri). I.2.7. TULBURĂRI DE TIP VEGETATIV
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
sus cu cazuri din colecția personală. Fig. 32 Fig. 33 Fig. 32. Angiografia A.C.C. dr., profil dr.: Hipertrofia A. M. M. care alimentează un meningiom de convexitate. Fig. 33. Angiografie A.C. E. dr., profil dr: Ramurile A.M.M. au un traiect sinuos și calibrul crescut cu ~ 50% față de normal. Ele alimenteaza un meningiom parasagital dr. Fig. 34 Fig. 35 Fig. 34 și 35: Angiografie A.C.I. dr., imag. AP și profil dr.: Deplasarea către în sus a segmentului M1 și spre
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]