1,558 matches
-
gunoi, căci au ajuns să spună că dacă ai inimă, ai milă. Pune-le Doamne putere-n mâini și-n minte, pentru că fruntea să le asude, spre prețuiala vieții și-a celui cu care conviețuiește-n comunitate, nu merinde-n traistă, că vor căuta umbra copacului, apoi somnul odihnei, după care iară vor veni c-o altă jalbă, pentru ca să-și plângă amărâta de soartă. Si dacă vrei Doamne, la unii lungește-le sau scurtează-le zilele, după cum stau pe malul apei
SCRISOARE CĂTRE DUMNEZEU. de VIOREL MUHA în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358591_a_359920]
-
unui lan de porumb, că nu l-a mai adăpostit nimeni... ori la marginea unei păduri, cu mațele ghiorțăindu-i de foame, săracul. Dacă în ziua aceea nu aavusese norocul să întâlnească un om milos, își punea săracul, sub cap traista goală, prin care sufla vântul și se culca pe pământul gol, ca să se învelească și el cu o bucată de cer. Noroc că adurmea pe dată și nu mai tremura de frig. Hai, hei, hei și după ce a bătut el
DUMNEZEU, SFÂNTU PETRU ŞI ROMÂNII de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358583_a_359912]
-
sârbă. Tot aici, sătenii „fabrică” dulceața de smochine după o rețetă numai de ei știută. Piesele de port popular specifice populației sârbești din România sunt păstrate în micul muzeu aflat în Școala din Svinița. Un exemplu în acest sens, este traista de lână, principala piesă de transport pe spate care, prin funcția ei utilitară, este încă folosită, supraviețuind unora dintre piesele costumului popular. Existența ei este legată de cultura cerealelor și creșterea animalelor domestice (care asigură materia primă necesară confecționării ei
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
de lână, principala piesă de transport pe spate care, prin funcția ei utilitară, este încă folosită, supraviețuind unora dintre piesele costumului popular. Existența ei este legată de cultura cerealelor și creșterea animalelor domestice (care asigură materia primă necesară confecționării ei). Traista este specifică populației românești și sârbești, spre deosebire de populația cehă, care folosește brenta (coșul de nuiele purtat pe spate). Chiar de la începutul itinerariului ecoturistic, o moară de apă prin construcție și mecanism, ne arată că elementul local este încă viu. O
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Jurnal > SECERĂTORUL Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 166 din 15 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Victor s-a sculat cu noaptea în cap și-a căutat în odaie traista, în care a aruncat în grabă un boț de brânză de oaie, sărată și tare și un coltuc din pâinea pe care a făcut-o cu două zile în urmă Jeni soția sa, în cuptorul de lângă casă. Pâinea, la țară
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
ani să adune... ceva bani, să își rostuiasc-o stare, cum dorește fiecare. Nunai că măicuța lui a rămas a nimănui și a-mbătrânit cu anii, de se bucurau dușmanii. Trecea poștașul pe drum, i-aducea facturi - duium. Avea bani băbuța-n traistă; n-avea cine să-i plătească. Când putea să meargă ea, toată lumea o-nșela; neavând știință de carte... fiecare-și făcea parte. - Vino, dragul meu, acasă, să citesc, să scriu, mă-nvață! Mi s-au înmulțit dușmanii, de când tu îmi
REÎNTÂLNIREA AMÂNATĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344669_a_345998]
-
loto dacă nu iei bilet nu poți spera nici la mila Domnului dacă nu faci ceva pentru ea. Marele câștig este mana cerească pe care Dumnezeu ți-o pune în față dar trebuie să o culegi. Dumnezeu nu bagă în traistă și cu atât mai puțin direct în gură. Apleacă-te, ridică ce ți-a oferit Domnul iar apoi o poți duce la gură dacă este mana menită ați potoli foamea. Asta este „munca” prin care Dumnezeu îți asigură pâinea cea
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
bufet, în tren Că are timp pân-la Lehliu... Sau când e-n formă, pe Mohor Cu caii vorbitori. Ce ghinion! Ori la vreo nuntă, din acordeon Cum cântă bardul de Mosor Promite-ne c-o să mai vii Cu rața-n traistă de la țară - Să-mi spună soacra ca și prima oară Că nu mănâncă rațe vii?! Dar crede-mă, e greu maestre Mă costă șai'zeș'patru drumul Tramvai, dejun, cât mai acumul, Țin sărăcia-n frâu de zestre Referință Bibliografică
ŢIN SĂRĂCIA-N FRÂU DE ZESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358853_a_360182]
-
lui Vasile Voiculescu este parcă, o viziune desprinsă din cărțile despre viețile sfinților: “Desculț, din sat în sat, când mai treceai / Te întrebau copiii fără vină: Ce ne mai dai, ce daruri, în ce rai, / Când n-ai decât o traistă de lumină? // Și prin orașe, cu cojocul rupt, / Când îți târai cucernica lumină, / Te întrebau: azi, din opritul fruct, / Ce ne împarți, când ești murdar de tină? // Ieri, Doamne, ai venit la un poet: / În satul lui, în casa părintească
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
conașule? - Cum ustură sarea-n ochi, omule... - Nu-mi spuneți că sunt pățit: pe mine m-au mușcat câteva viespi de fund, când îmi făceam treaba ca tot omul... după șură și, ale dracului de zbârnâitoare... s-au agățat de traista ouălor... că o lună de zile am umblat târând între picioare un „drob de sare” că ziceam că e uger de capră. - Ah!... (aducându-și aminte că-i sub efectul otrăvii ucigașe de gărgăune) se văită prelung ca străpuns de
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
de coadă un motan, care mieuna de se ridica părul măciucă la codanele cărora le descânta de măritiș. Altă dată când trebuia să-l dezlege de farmece pe bărbatul plecat de acasă ca să se întoarcă la soție, dădea drumul din traistă la câțiva porumbei care prin flfâitul aripilor creiau atâta groază la cei necunoscători ai trucului folosit de ingeniosul "maior" că povesteau prin sate că asistaseră cum un cârd de draci și-au luat zborul când Bușica a spart o oală
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
Ne-au promis ce e mai bine Și eu i-am votat de buni Că dacă-mi veneam în sine, Mai bine spărgeam cărbuni! Când nimic nu stă pe roze Acum iar mi se pretinde Dedulcirea la prognoze, Ca la traista cu merinde M-am hrănit destul cu gândul C-om trăi mai bine mâine Dacă nu ne-om pierde rândul La tichetul pentru pâine Între timp anii m-au nins Și nu mai accept solemn Nici un astfel de îndemn Că
IARĂŞI SACRIFICII? de ION UNTARU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359527_a_360856]
-
din postav alb, ciorapi din lână de culoare albă, cu modele alb, negru, vișiniu, auriu, opinci sau pantofi de culoare neagră, baston (cârliban) din lemn prevăzut în partea superioară cu un cârlig folosit la prinderea oilor de picior, straiță sau traistă țesută din lână, cu modele în carouri de culoare albă și neagră. În mână poartă mărgele, mătănii (cumbuloi) din chihlimbar, folosite pentru relaxare. Aduc cu ei pe scenă steagul armânesc de sărbătoare (hlambura), a cărui lance (ciumaga) are în vârf
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
i-o pun în cui Ori i-oi agăța-o pe o geană. Mi-a rămas o firavă dorință, Sâmbetei am să i-o dau în dar, Poate îmi va trece-n calendar O fărâmă nouă de credință. Și din traista plină cu iubire Am să-i dau duminicii un gram, O lumină să îmi lase-n geam, Licurici pentru a mea orbire. Referință Bibliografică: Hazlie / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 931, Anul III, 19 iulie 2013. Drepturi
HAZLIE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360433_a_361762]
-
și steril a umanității, poet neisprăvit?!... Alunga-te-ar toți Platonii din Cetatea Valahiei eterne!... Pe care nu o meriți încă, cum nu ai meritat-o nici până acum, Manoile, tată!... Manoile!... Manoile!... Românaș-bulgăraș din hoarda lui Bogomiloiu adus cu traista din Bulgaria și din Bosnia lui Vasile și Cosma Preotul (care respingeau Legea și Profeții, botezul, eucharistia, icoanele, cultul crucii și cultul Fecioarei)...adus cu monta și făcut cu pompa din morule, blastrule și gastrule... în timpul episcopiatului și episcopului cathar
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
Beldie, dar tot nu a vrut să-i spună unde este băiatul său. Între timp îl pregăteau pentru școală ca pe fiul său. Leana surda îi cususe o trăistuță cum văzuse la copii de la sat. Îi rămăsese țesătură de la niște traiste ale lor. Erau traiste țărănești pentru mers la târg, adică din cele bune! La cunoștințele sale mai cu carte moș Lică întrebase ce cărți îi sunt necesare unui elev de clasa a V a! Dar trebuia să le pună într-
BELDIE SE ÎNTOARCE LA ŞCOALĂ... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360598_a_361927]
-
a vrut să-i spună unde este băiatul său. Între timp îl pregăteau pentru școală ca pe fiul său. Leana surda îi cususe o trăistuță cum văzuse la copii de la sat. Îi rămăsese țesătură de la niște traiste ale lor. Erau traiste țărănești pentru mers la târg, adică din cele bune! La cunoștințele sale mai cu carte moș Lică întrebase ce cărți îi sunt necesare unui elev de clasa a V a! Dar trebuia să le pună într-o traistă mai mare
BELDIE SE ÎNTOARCE LA ŞCOALĂ... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360598_a_361927]
-
lor. Erau traiste țărănești pentru mers la târg, adică din cele bune! La cunoștințele sale mai cu carte moș Lică întrebase ce cărți îi sunt necesare unui elev de clasa a V a! Dar trebuia să le pună într-o traistă mai mare. Grapă s-a gândit să cumpere caiete pentru fratele său de cruce. Toate aceste pregătiri se făceau în spatele lui Beldie în mare secret! Așa că școala putea să înceapă. Astfel că înainte cu câteva zile de începerea școlii, într-
BELDIE SE ÎNTOARCE LA ŞCOALĂ... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360598_a_361927]
-
i-a spus moș Lică lui Colorado numai ei doi au știut, fiindcă moș Lică nu a lăsat-o pe nevasta acestuia să asiste la discuție. Când au ieșit din casă moș Lică a scos din lada șaretei vreo patru traiste și personal le-a dat în mâna băiatului care nu știa ce să creadă! Moș Lică i-a spus lui Colorado și nevestei acestuia că aceste traiste sunt ale lui Beldie și numai el are voie să umble în ele
BELDIE SE ÎNTOARCE LA ŞCOALĂ... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360598_a_361927]
-
au ieșit din casă moș Lică a scos din lada șaretei vreo patru traiste și personal le-a dat în mâna băiatului care nu știa ce să creadă! Moș Lică i-a spus lui Colorado și nevestei acestuia că aceste traiste sunt ale lui Beldie și numai el are voie să umble în ele! A început să-l pregătească pe Suru de drum. După ce l-a înhămat la șaretă, a ieșit pe poartă după care s-a urcat în atelajul gata
BELDIE SE ÎNTOARCE LA ŞCOALĂ... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360598_a_361927]
-
vara, la bivoli... pe imașul Sebișului de unde priveam la Țîcla Fericii ca japonezii la muntele Fujiiama. Acolo, pe imaș, mă duceam alene după bivolii care nu „bâzdăreau” ca vacile, adică nu fugeau, ci se scăldau în baltă. Iar eu aveam traista mereu plină de cărți! Puteam să citesc cât vroiam pentru că bivolii nu stăteau cu vacile roșii, păzite de ceilalți copii din sat, astfel încât nu îmi creau „probleme de pază”, lăsâdu-mă în pace să îmi fac lectura... Bivolii îmi rezervaseră prin
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
de la cazinoul “Bellagio” chiar “firma” era de mâncare - în traducere, paste făinoase, un fel de râme din făină, așezate la mare cinste pe un platou lângă o grămăjoară de orez cu vegetale, niște bețe pe care le-am aruncar în “traistă” să le încerc acasă, acolo n-aveam timp de o coregrafie de “afișat” ca să mă fac de baftă, am luat furculița Elenei pentru a-mi duce “misiunea” la bun sfârșit și încolo apă, multă apă rece la pahar cu gheață
TENTAŢIE ŞI ABSTINENŢĂ ÎN LAS VEGAS ! (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360724_a_362053]
-
era întrecută decât de bunătatea inimii lui și de extrema simplitate a vieții lui de zi cu zi. Căci din bordeiul său doar cu un prici, o masă șubredă și un cuptor cam într-o rână, nimeni nu pleca cu traista goală, ci ploaia caldă a înțelepciunii sale fără odihnă și fără hotar cădea peste sărac și peste bogat, peste smerit și peste îngâmfat, tot astfel cum soarele se dăruiește și celor buni și celor răi... Și iată că într-o
LIMBA CE-O VORBIM – CEA MAI MĂREAŢĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360001_a_361330]
-
excluse. După câteva luni de retrogradare de ochii lumii, pus într-un jilț pentru care pregătirea în specialitate era obligatorie (pentru alții !), a revenit „aureolat” de dexteritatea de păpușar demonstrată în mai toate împrejurările, cu noi forțe și promisiuni (în traistă) însă și cu o riscantă „subțiere” a bazei de masă (de manevră) îngrijorătoare, dar asta în perspectiva viitoarelor consultări electorale sau cine știe, dacă românii nu se vor trezi ... Până una alta, sinecura este sigură. pentru a garanta reușita însușirilor
CINE PE CINE VERIFICĂ !? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360105_a_361434]
-
frig etern. De când ți-a înflorit pe deget iarbă, -vergheta legământului pe veci- Lumina din oglinzi se-mpletește salbă Când prin poezia mea tu treci. Chiar dacă, tu, ascuns, nu mai ești Fetița din libezi, dar ești bunică, Porți cu tine traista cu povești Pentru nepoțica cea mai mică. A trecut, când, atât amar de vreme? Iubito, peste noi se-aștern zăpezi, Eu sunt aici, alături, nu te teme Și-ți mai culeg cuvinte din livezi. Al.Florin Țene ` Referință Bibliografică: Minunea
MINUNEA DIN SEARA DE CRĂCIUN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359848_a_361177]