1,736 matches
-
Înțelegem este aceeași”. Ar trebui un soi de experiență a lui „ca și cum” care să scape de ideea că acest „ca și cum” are de dat socoteală față de ceva autentic, real, anterior existent. Aici Îl aprob pe Horea: ceea ce apără el este fenomenologia transcendentală la originile ei, adică la Husserl, neîntinată și necomentată de Derrida și de alți oameni. Fiindcă Husserl Își Începe fenomenologia spunând: procedura fundamentală e reducția transcendentală, care ne aduce În fața unei experiențe a lui „ca și cum”. Punem Între paranteze nu realitatea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
autentic, real, anterior existent. Aici Îl aprob pe Horea: ceea ce apără el este fenomenologia transcendentală la originile ei, adică la Husserl, neîntinată și necomentată de Derrida și de alți oameni. Fiindcă Husserl Își Începe fenomenologia spunând: procedura fundamentală e reducția transcendentală, care ne aduce În fața unei experiențe a lui „ca și cum”. Punem Între paranteze nu realitatea lumii, ci Întrebarea Însăși dacă lumea este reală sau ficțională. Nu ne interesează acest lucru, asumăm experiența fără să ne punem problema dacă „s-a Întâmplat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
obiectele imaginarului Într-un mundus imaginalis, o lume cu existență autonomă care constituie un nivel al cosmosului, fie că le plasăm Într-o structură arhetipală psihologică, cum face Jung vorbind despre arhetipuri, matrice ale gândirii inconștiente. Imaginarul rămâne o funcție transcendentală apriorică, privită din perspectiva unei cauzalități ce depășește individul uman. Din această cauză imaginarul beneficiază În Europa de abordări mai degrabă filosofice. În definitiv, ceea ce face Bachelard nu este decât o (psih)analiză a elementelor (focul, aerul, apa, pământul) din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lume o ființă cu care poate empatiza total; iar noul obiect-subiect va avea capacitatea de a acționa asupra altor subiecți și de a „Înflăcăra imaginația prin imaginație”, producând un acord al receptării (Stimmung des Empfindenden)2. Adept convins al filosofiei transcendentale, Humboldt ia de bună ideea, strecurată oarecum În treacăt În Critica rațiunii pure, potrivit căreia sensibilitatea și intelectul ar putea avea o rădăcină comună 3, stipulând nici mai mult, nici mai puțin decât autosuficiența facultății imaginative. Să ne oprim o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mult, nici mai puțin decât autosuficiența facultății imaginative. Să ne oprim o clipă asupra diferenței deja sensibile dintre maestrul filosof și discipolul ce se dorea antropolog. Pentru primul, e oarecum necesar ca imaginația să fie sau productivă, Însă ca facultate transcendentală (oferind așadar schemele celor douăsprezece categorii ale intelectului), sau reproductivă, ca facultate a cogniției empirice (schematizând sub concepte); faptul că imaginația acționează productiv În domenii a posteriori cum sunt cele aferente exercitării facultății de judecare estetice sau teleologice e, din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
productiv În domenii a posteriori cum sunt cele aferente exercitării facultății de judecare estetice sau teleologice e, din punctul de vedere al lui Kant, un fel de accident inevitabil, de același tip cu manifestarea necesară, În domeniul dialecticii, a iluziei transcendentale. Dimpotrivă, pentru Humboldt, numai desfășurarea actuală a imaginației productive este cea care contează. Mai exact (și Îmi rog cititorul probabil obosit de această fastidioasă discuție să fie atent acum, căci urmează partea realmente importantă): pentru Kant, subiectivitatea reală, empirică (cea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ț Condiționare și libertate „Limba este ordonatorul comun al naturii și libertății”, spun traducătorii lui Humboldt 2, inferând o consecință firească a modului cum lingvistul s-a raportat, În cele din urmă, la doctrina maestrului său filosofic Kant. Din moment ce schemele transcendentale kantiene au fost Înlocuite de conținuturile limbilor istorice 1, e firesc ca atât determinismul specific fenomenalității, cât și gradul libertății noastre În raport cu lumea să fie comensurabile cu limbajul. Entuziasmul deloc ascuns al comentatorilor humboldtieni În privința indiscutabilului pas Înainte săvârșit odată cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
depind numai de ele trei, nu se mișcă În virtutea unor reguli care le sunt exterioare. Himenul, spun Într-un alt capitol, face posibile discontinuitățile, nu continuitățile, cu care lucurile se petrec mai ușor. Nicolae Turcan: Pare să fie un concept transcendental. Horea Poenar: Dar nu este concept transcendental, este poziția pe care noi În mod tradițional o atașăm transcendenței: poziția scriiturii, ca să folosesc limbajul lui Derrida sau al lui Foucault (pentru că ele coexistă În discurs cu poziția omului, dar omul nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mișcă În virtutea unor reguli care le sunt exterioare. Himenul, spun Într-un alt capitol, face posibile discontinuitățile, nu continuitățile, cu care lucurile se petrec mai ușor. Nicolae Turcan: Pare să fie un concept transcendental. Horea Poenar: Dar nu este concept transcendental, este poziția pe care noi În mod tradițional o atașăm transcendenței: poziția scriiturii, ca să folosesc limbajul lui Derrida sau al lui Foucault (pentru că ele coexistă În discurs cu poziția omului, dar omul nu este niciodată plinătate umanistă sau ontologică). În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cu alte cuvinte, ficționalul. Mă Încumet să spun „ficțiune” deja În momentul În care - Într-un sens forțat al termenului, recunosc - nu mai căutăm neapărat În discursul de factură istorică (de altfel, În nici un alt tip de discurs) un adevăr transcendental, imuabil, care ar trebui să fie respectat și restituit În totalitatea sa imuabilă. Ca atare, nu Înglobez istoria Într-un discurs literaturizant, atâta vreme cât istoria și literatura deopotrivă Își pierd semnificatul lor rigid, modernist. Sanda Cordoș: Eu nu am folosit niciodată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
natura valorilor în subiect (psihologism); cele care afirmă că valorile sunt o reflectare a proprietăților obiective (realism naiv); concepțiile care văd în axiologic un domeniu aparte, ce nu ține nici de lucruri și nici de oameni, valorile fiind obiective și transcendentale (idealism obiectiv, imanentism). Respectiva tipologizare se referă la etape istorice ale cunoașterii oarecum depășite. Astăzi există o convergență marcantă în privința ideii că, de fapt, natura valorilor rezidă în întâlnirea, intersecția, corespondența dintre nevoile, propensiunile umane și calitățile obiectelor. Se afirmă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1979): „Capacitatea comună pentru sacrificiul suprem nu înseamnă că mintea umană și «mintea» (dacă așa ceva există) unei insecte funcționează în același fel. Înseamnă însă că nu e nevoie ca impulsul să fie guvernat de divinitate sau într-un alt mod transcendental și că suntem îndreptățiți în căutarea unei explicații biologice normale” (p. 159). Continuând, am putea adăuga că explicația genetico-biologică nu e singura alternativă la cea transcendentală; acesteia din urmă i s-a opus și i se poate opune cu succes
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
e nevoie ca impulsul să fie guvernat de divinitate sau într-un alt mod transcendental și că suntem îndreptățiți în căutarea unei explicații biologice normale” (p. 159). Continuând, am putea adăuga că explicația genetico-biologică nu e singura alternativă la cea transcendentală; acesteia din urmă i s-a opus și i se poate opune cu succes și cea economico-socială șipsihoculturală. Evoluția umană este în primul rând una tehnologică, economică, socială, și mai puțin biogenetică, lucru recunoscut de Wilson însuși. Ansamblul vieții spirituale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
analiști ai vieții cotidiene și experimentaliști în domeniul normelor de grup consideră că viziunea (filosofică) asupra judecăților de valoare și a axiologicului în general, ca date universale, este un gen de misticism. Rațiunea universală axiologică, simțul moral înnăscut sau morala transcendentală sunt contestate, studii empirice dovedind că inclusiv criterii și norme morale (just - injust) sunt o construcție psihologică a actorilor sociali în funcție de parametrii situației, natura și scopul activității, consecințele anticipate. Construcțiile sunt, așadar, contextuale. În versiune reducționistă se ajunge la explicarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aforistică a scriitorului Teodor Dume. Dar această durere nu înrobește, ci este „o durere din care se va naște o altă viață”, „o durere care te învață cum să învingi moartea”. Cu alte cuvinte, durerea devine o treaptă către eul transcendental, nemuritor. Poetul tratează poezia cu respect și responsabilitate, aceasta fiind pentru el o adevărată cale spirituală. Chiar dacă inițierea nu a fost deloc ușoară și ... Citește mai mult durerea din spatele cărnii, o nouă carte semnată teodor dumecartea are 116 pagini și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
aforistică a scriitorului Teodor Dume. Dar această durere nu înrobește, ci este „o durere din care se va naște o altă viață”, „o durere care te învață cum să învingi moartea”. Cu alte cuvinte, durerea devine o treaptă către eul transcendental, nemuritor. Poetul tratează poezia cu respect și responsabilitate, aceasta fiind pentru el o adevărată cale spirituală. Chiar dacă inițierea nu a fost deloc ușoară și ... XXII. NEBUNUL, UN TRECĂTOR ANONIM, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2189 din 28 decembrie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
contimporană” (1873), cu un studiu ce oscilează între spiritualism și pozitivism. Aproape în același timp cu V. Conta, el încearcă, timid, să pună bazele unei metafizici materialiste. Concepția sa estetică este eclectică, alăturând mecanic idei pozitiviste și idei aparținând esteticii transcendentale. Cu toate acestea, L. ocupă în epocă un loc distinct, prin larga răspândire, asigurată de cursurile sale universitare, a principiilor esteticii pozitiviste. Influențat de metoda sociologică a lui Auguste Comte, el și-a sprijinit opiniile pe cercetarea evoluției artei începând
LEONARDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287778_a_289107]
-
se consideră învestite cu o misiune specială de divinitatea însăși - fără nici un intermediar - și care se complac în rolul de victime expiatoare. În contextul persecuțiilor, ele vor produce un tip de ideologie anistoric și antipolitic. Reabilitarea este la nivelul realității transcendentale; cu toate astea, revanșa iluzorie este trăită cu un acut sentiment al eliberării și al satisfacției, în lumina faptului că termenul‑limită, în viziunea minoritarilor, deși incert, este apropiat. Așadar, înscrierea viziunilor amintite într‑un scenariu al așteptării eshatologice nu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
loc pe „Muntele Sfânt”, Sion, și se referă la rezidirea templului, unul din principalele obiective vizate de răzvrătiții evrei. Pentru autorul AP, intenția ridicării unui nou templu pe pământ este de sorginte satanică. În viziunea sa, templul constituie o realitate transcendentală în raport cu lumea aceasta, este templul ceresc despre care vorbește Apocalipsa lui Ioan. Textul reia și interpretează în termeni noi episodul evanghelic al Schimbării la Față. La propunerea lui Petru de a fi ridicate trei corturi, pentru Mântuitorul, pentru Moise și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ceea ce I. Kant numește „idei apriorice”, desprinse de orice fel de experiență anterioară sau posterioară a individului, fiind atributele rațiunii pure. Ideile morale sunt cele care concentrează și exprimă valorile morale. Ele fac parte, după I. Kant, din categoria ideilor transcendentale, În care sunt incluse următoarele tipuri: ideea psihologică referitoare la suflet, ideea cosmologică referitoare la lume și ideea teologică referitoare la Dumnezeu. Ele reprezintă categoriile apriorice ale rațiunii, Întrucât preced orice fel de act empiric. Ideile morale se suprapun peste
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
arta sa de a întrebuința imaginea și comparația poetică, integrând-o muzical și organic în însăși substanța versului, să ne dea cam în felul vizionar și puternic al evocărilor din Biblie - o realitate vie și apropiată simțurilor noastre, și totuși transcendentală și încărcată de taine infailibile. Poezia lui Voiculescu din acest punct de vedere este poezia cea mai interiorizată ce a avut-o vreodată literatura română. ION PILLAT Diversitatea subiectelor fiind deconcertantă [în povestiri], numitorul lor comun este aspectul neobișnuit și
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
realiste în teatrul lui Pirandello), Irina Bădescu (În jurul conflictului dramatic: Marivaux și Anouilh), Cornelia Comorovski, Elenă Vianu, Gheorghe Vrabie, Cornel Mihai Ionescu (Câteva probleme estetice în gândirea lui Dante, Don Quijote, mit modern, Janus bifrons - umorul pirandellian de la retorica la farsă transcendentala). Din 1966 sumarul se structurează pe secțiuni aniversare sau comemorative, dedicate lui Cervantes, Shakespeare, Dickens, Ronsard, Byron, Gorki, Hugo, Boccaccio, Kleist, dar și lui V. I. Lenin, există și secțiuni de critică și istorie literară, de recenzii și revista revistelor
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
a domeniilor; dar și această expectație viitorologică este întreținută de aceeași încredere în „puterea predicției” care constituie megale apophasis, „marea revelație” a științei moderne a naturii inaugurată de Francis Bacon și René Descartes. A reduce însă fenomenistica și problematica, eminamente transcendentală, a educației și a curriculumului la fenomene similare celor naturale presupune un reducționism păgubos din mai multe puncte de vedere: • în primul rând, știința curriculumului nu poate fi inclusă în ceea ce epistemologii au numit Naturwissenschaften, întrucât fenomenele și procesele educative
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fenomenologică (Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie, 1913). În 1928, discipolul său Martin Heidegger i-a editat Prelegeri despre fenomenologia conștiinței interne a timpului (Vorlesungen zur Phänomenologie des inneren Zeitbewusstseins). Pensionarul Husserl publică apoi, succesiv: Logică formală și transcendentală (Formale und transzendentale Logik, 1929); Meditații carteziene (Méditations cartésiennes. Introduction à la Phénoménologie, 1931); și Criza științelor europene și fenomenologia transcendentală (Die Krisis der europäischen Wissenschaften und die transzendentale Phänomenologie, 1936). După moartea lui Husserl, elevul său de la Freiburg, R.P.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fenomenologia conștiinței interne a timpului (Vorlesungen zur Phänomenologie des inneren Zeitbewusstseins). Pensionarul Husserl publică apoi, succesiv: Logică formală și transcendentală (Formale und transzendentale Logik, 1929); Meditații carteziene (Méditations cartésiennes. Introduction à la Phénoménologie, 1931); și Criza științelor europene și fenomenologia transcendentală (Die Krisis der europäischen Wissenschaften und die transzendentale Phänomenologie, 1936). După moartea lui Husserl, elevul său de la Freiburg, R.P. van Breda, temându-se de antisemitismul hitlerist, a transportat clandestin la Louvain (Franța) biblioteca și lucrările nepublicate ale lui Husserl. S-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]