242,472 matches
-
Ziua Mondială a Sănătății Renunțarea la fumat, prevenirea cancerului, a bolilor infecțioase și diabetului zaharat, menținerea stării de sănătate fizică și mintală, precum și participarea la viața socială sunt recomandările pentru a avea o stare bună de sănătate și la bătranețe transmise cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății. Ziua Mondială a Sănătății, 7 aprilie, este celebrată în fiecare an începând din 1950, pe o temă care evidențiază o problemă majore de sănătate publică la nivel global. În acest an, Ziua Mondială a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94043_a_95335]
-
în colaborare cu parteneri de la nivel local, au desfășurat o campanie de promovare a Zilei Mondiale a Sănătății, desfășurată în 2012 sub sloganul „O stare bună de sănătate adaugă viață anilor - vârstnici sănătoși, activi și fericiți!”. De asemenea, au fost transmise zece recomandări pentru a avea o stare bună de sănătate și la bătrânețe: „Mențineți-vă TA în limite normale! Renunțați la fumat! Preveniți și detectați precoce cancerul! Protejați-vă de bolile infecțioase! Preveniți diabetul zahara (DZ) II! Scădeți valoarea colesterolului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94043_a_95335]
-
legate de independența justiției și implementarea măsurilor anticorupție. Este esențial să se ajungă la un consens în continuarea eforturilor de îndeplinire a obiectivelor MCV. Procesul de reformă trebuie menținut, rezultate care au fost realizate până acum trebuie consolidate. I-am transmis clar președintelui Băsescu că Comisia Europeană rămâne foarte dedicată susținerii reformele necesare în România, printre altele prin noul program privind balanța de plăți și recomandările specifice de țară. Am mai discutat azi și despre cum putem cel mai bine să
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
altă parte, l-a ajutat cu strategia verbală, cu concentrarea și ritmarea frazelor. Dramaturgul are un simț impecabil al dialogului, poate reda fără greș o conversație aparent banală, dar cu accente enigmatice de spaimă și amenințare. Disperarea pe care o transmit piesele lui Pinter vine din imposibilitatea de a comunica pe care o resimt violent atât personajele cât mai ales spectatorul/cititorul. Unii critici numesc piesele lui Pinter îcomedii ale amenințării', mulți discută însă vulnerabilitatea personajelor, a căror tragedie stă tocmai
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
altă parte, l-a ajutat cu strategia verbală, cu concentrarea și ritmarea frazelor. Dramaturgul are un simț impecabil al dialogului, poate reda fără greș o conversație aparent banală, dar cu accente enigmatice de spaimă și amenințare. Disperarea pe care o transmit piesele lui Pinter vine din imposibilitatea de a comunica pe care o resimt violent atât personajele cât mai ales spectatorul/cititorul. Unii critici numesc piesele lui Pinter îcomedii ale amenințării', mulți discută însă vulnerabilitatea personajelor, a căror tragedie stă tocmai
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
m-au renegat, Alăptat am fost cu litri de timp, cu hectolitri de ani scurși din țîța clepsidrei, de aceea nu am dreptul să uit nici o profeție rostită de gura ta zdrențuită: ești oracolul prin care zeii cei înțelepți îmi transmit ultimele mesaje înainte de a-și înghiți cucuta. Psalmul 1001 Vinovat sînt, Doamne, de-nserarea asta care îmi sfîșie vintrele și coasta, care nu-mi dă pace să închid pleoapa și în piept îmi sapă, feciorelnic, groapa. Vinovat sînt, Doamne, de
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
ieri se pierd... Eu stau privind lîngă fereastră, Senin ca amiralul Byrd. La data scrierii acestor versuri, exploratorul polar Richard Evelyn Byrd (1888-1957) încă mai era în viață, lucru - din păcate - ignorat de autor, care altminteri i le-ar fi transmis. Amiralul, la răndul său, n-ar fi bănuit că imaginea din strofa a 3-a și chiar o rimă de acolo fusese folosite anterior de D. Anghel și Șt. O. Iosif, în Scrisoarea deschisă a unui melc: Și deodată iarăși
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
Liviu Călin era asaltat zilnic de multe manuscrise aparținând amatorilor de literatură, dar încă nu obosise în a le explora în căutarea marii reușite. A citit, așadar, manuscrisul în doar două zile și s-a bucurat imens că-i putea transmite lui Vona hotărârea de a-l publica. Astfel, din prietenia și dragostea lui Ovidiu Constantinescu pentru Alexandru Vona și din spiritul de editor dovedit de Liviu Călin, în ciuda vitregiei vremurilor, s-a ivit o carte, Ferestrele zidite, romanul ce și-
In memoriam Al. Vona – Marele invizibil by Elena Ghirvu Călin () [Corola-journal/Imaginative/12334_a_13659]
-
putut reintra, datorită Destinderii, cu atâția din colegii săi de generație și alături de supraviețuitorii generațiilor mai vârstnice, în viața culturală - ar putea spune chiar, în viață, pur și simplu - s-a întrebat cu ce să înceapă. Înainte de toate, dorea să transmită publicului de care fusese despărțit timp de două decenii atroce, bucuria de a fi, din nou, împreună, de a elimina spaima și ura, care pustiise sufletul societății în care trăia, de a regăsi certitudinile identității, până atunci interzise, în fine
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
I, nr. 1, p. 2). II) Ultimele cuvinte ael lui V. Voiculescu adresate fiului cel mai iubit, Ionică, au fost relatate de acesta mai multor persoane, printre care și Gabrielei Defour. Cu excepția Gabrielei Defour, toți cei care au reprodus informația transmisă de Ion Voiculescu au consemnat un singur text: "Ionică, eu mor... M-au omorît... Să nu le dai nimic... Tu nu știi ce perverși sînt." George Corbu, care presupun că notează cu bună credință ceea ce i-a relatat Gabriela Defour
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
I-am spus că nu mi le va trimite. Am avut dreptate. Un tratament aflat acum cîteva zile: la rană, ca să se prindă, se pune măduvă de falcă de porc . ( Altul, pe care mi se pare că ți l-am transmis. Cînd te doare burta îți lipești un indigou cu miere de albină pe locul recalcitrant și-ți trece.) * În ultimul timp, cam de vreo doi ani, citesc foarte greu proză, nu-mi mai place. În schimb mă încîntă critica! și
Sînt plantă sau animal by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12397_a_13722]
-
surprinderea mea, tocmai atunci a apărut la PRO TV emisiunea Omul care aduce cartea și un șaman al fenomenelor culturale care a întrerupt seceta de cărți instalată de atîta vreme pe la toate posturile de televiziune: Dan C. Mihăilescu, the bookmaker. Emisiunea, transmisă de luni pînă vineri, nu s-a oprit nici după o săptămînă, nici după o lună, nici după un an. Azi, ca și ieri și ca în fiecare dimineață, la ora nouă, un domn cu carte și ochelari apare în fața
"Omul care aduce cartea" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/12664_a_13989]
-
privească nuanțele și strălucirea, să le rotească ușor în fața ochelarilor, să le absoarbă aroma inconfundabilă, să le guste cu delicii, iar apoi să le dea încet pe gît, satisfăcut ca un mare paharnic la curtea domnitorului-telespectator. Iar această poftă se transmite, prin misterioase căi electronice, celui care îl privește și-l ascultă pe Dan C. Mihăilescu, indiferent cît de interesat de cărți a fost la viața lui. Cartea din vîrful grămăjoarei este aleasa zilei, norocoasa, protagonista, dar deocamdată vorbitorul nu ne
"Omul care aduce cartea" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/12664_a_13989]
-
o carte despre povestirea tradițională, publicată în colecția "Deschideri" a Editurii Paralela 45, care confirmă seriozitatea și eleganța condeiului autoarei. Orice s-ar crede, nu simpatizez cu discursul științific brut, sec, lipsit de nuanțe, care face dovada exactității fără să transmită cititorului ceva din compoziția intelectual-afectivă a celui care scrie. Barthes, nu Greimas. Privită din acest unghi, cartea Ruxandrei Ivăncescu, Paradisul povestirii - memorie și realitate trăită în povestirea tradițională, e o adevărată delectare. Introducerea în esențele povestirii (înțeleasă ca epos, nu
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
crescut împreună cu mine acum sunt bătrâni și așteaptă să moară îi înțeleg pe cei care vin dorința lor să nu ne mai vadă căci pielea s-o fi subțiat și se zărește cununa de lauri negri a fricii care se transmite prin aer de la mare distanță laurii celui învins pe care noii veniți nu-i râvnesc nimeni nu vrea să-mi ia nimic și totuși mă tem mă mai tem în final nici n-o să rămână decât această cunună cam neagră
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]
-
degrabă dramatică, iar tensiunea lirică provine din aglomerarea de detalii din sfera visceralului, din domeniul metrialității imanente a trupului. O senzație de reificare pătrunde în spațiul poemului, mecanica viului este înlocuită treptat cu o inerție a cărnurilor ce nu mai transmit nici un fel de iluzie a vieții. Dinamismul vitalului este absent, revelațiile visceralității trasează, ele singure, limita atât de fragilă dintre viață și moarte, dintre spirit și materie.
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
așezat, oftând. - Eu l-am făcut să se ridice și să-mi dea locul. Tot timpul asta i-am spus: "Ușcheală". Și, vezi, a plecat. - Coboară la prima. M-a privit hotărâtă. - Eu l-am făcut să coboare. I-am transmis gândul meu. Sunt psihopată. Caimacamul se foia nemulțumit. Tresărise puțin când fata luase ghiveciul într-o mână, cu cealaltă sprijinindu-se de genunchiul meu, să se așeze. "Atenție! Să nu dai de belea!" îmi șopti speriat. - Adică ce ești? - Am
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
folosește niciodată vîrfurile degetelor. Ca și cum ar fi paralizate. Ca și cum degetele i-ar fi mai lungi decît are el nevoie. Pare apăsat de un lung șir de strămoși geniali. Căscînd și întinzîndu-se mi-a explicat: în familia noastră geniul s-a transmis ereditar, pe linie paternă. Geniul și înălțimea. Străbunicul avea 2,10. Dacă s-ar sinucide, nu s-ar sinucide un întreg neam. Vlăjganul are un băiat. Pe măsură ce povestesc, nu mai am de-a face cu el. Dar dacă îl uit
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
forță și specialiștii din acest domeniu obțineau succese din ce în ce mai importante. Interesul pentru emisiunile radiofonice crescuse și în câțiva ani fiecare instituție a statului avea un serviciu propriu de radiodifuzare. Pe cer apăruse o încrengătură de antene care răspândeau glasul omenesc, transmițând în lumea întreagă cultura, știința, muzica, informații despre evenimente care se precipitau și deveneau din ce în ce mai agresive, știri din toate colțurile pământului. Dacă în 1928 Radiodifuziunea Română avea un modest post de transmisie, după zece ani de activitate neîntreruptă își câștigase
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
femeia își așteaptă iubitul/ devenit vânător de iluzii.” Alteori anxietățile parcă ar vrea să capete o expresie ceva mai inedită, distinctă, deși repetiția omoară ideea poetică incipientă. Întregul volum lasă o impresie generală de meditație rece, tristă, zdrențuită, calmă. Adică transmite totuși mesajul trist al banalităților fără scăpare, fără ieșire și fără chef. Alteori, absurdul e mesajul născut dintr-un simplu procedeu al incongruenței semantice, nu prea inedit nici el: “un curcubeu paranoic/iubește inutilitatea. (Lipsa de comunicare)”. Un singur poem
Lecturi la zi by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13545_a_14870]
-
să evoluez printre oameni, nu personaje, ca să-i fac rost de medicamente etc. (mă simt de o mie de ori mai bine cu personajele decît cu oamenii!). De cîte ori dă Dinescu telefon de la dumneavoastră, mi-e imposibil să vă transmit ceva. O jenă funciară mă oprește să duc o discuție "prin cablu cu cel căruia-i scriu zilnic! Am impresia că "vraja s-ar rupe. Dar, ieri, vorbind cu Dinescu, mi-am închipuit că stați tot cu spatele la abis și că
Ea mi-a promis că-mi va păstra scrisorile într-un sutien uriaș by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13737_a_15062]
-
capitale despre istoria orașului, evoluția sa arhitectonică, modul de viață al locuitorilor, civilizația străzii. Impecabile din punct de vedere documentar, cărțile acestor exegeți ai Bucureștiului rămîn, sînt lucrări cvasi-științifice � chiar dacă un anumit sentimentalism nu este cu totul absent) care transmit informații mai mult decît emoții. Ele sînt excelente descrieri ale Capitalei în diferite momente ale istoriei sale, dar nu explică, decît în mică măsură, misterul seducător al orașului, motoarele secrete ale evoluției sale în timp. Pentru a face să se
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
politică, socială, culturală, economică a Bucureștiului interbelic, dar și sufletul plin de emoția descoperirii rădăcinilor, a legăturilor secrete care leagă viața locuitorilor de ieri ai orașului cu cea a celor de azi. Aceasta este marea revelație a autoarei care se transmite intactă și cititorilor cărții. Impresia celui care citește cartea Ioanei Pârvulescu este aceea că trăiește efectiv bucuriile, speranțele și dezamăgirile „anilor nebuni" ai Bucureștiului interbelic. El devine preț de cîteva ore supusul controversatului rege Carol al II-lea (playboy cu
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
Roza consemnează cuvînt cu cuvînt ceea ce eu dictez și se creează în adîncul imaginației mele devenită vie, activă, resuscitată din adormirea ei, împodobită de originalitatea expresiilor grăitoare, care se ivesc din vorbirea mea spontană, încărcată de metafore, pe care o transmit ei cu ochii închiși, fără nici o eludare a vreunei expresii ce îmi aparține, alcătuind rememorarea unor trăiri din trecutul meu. Transplantată din vechiul burg transilvan, adaptarea mea la viața trepidantă a Capitalei a durat mulți ani. Rapiditatea cu care se
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
puțin decât o scriere nocturnă, după cum o numise chiar el, un sistem de semne bazat pe opt puncte scoase în relief prin perforarea unei plăcuțe subțiri de lemn ori din alt material potrivit. Pe fronturile Europei, prin această metodă le transmitea el soldaților săi ordinele de noapte, după ce-i învățase să recunoască semnele prin palpare, pentru a nu fi nevoiți să recurgă la codificări pe bază de emisii de lumină. În 1822, s-a prezentat cu această ispravă la Institut Royal
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]