4,862 matches
-
necesare prevenirii terorismului, plecând de la vulnerabilitățile și riscurile manifestate în mediul actual de securitate cum ar fi: diferențele etnice și religioase care vor fi cauza instabilității și care vor duce la o multiplicare a focarelor de terorism internațional; implicarea grupurilor transnaționale în acțiunile teroriste, ale crimei organizate, ale traficului de stupefiante care vor reprezenta o continuă amenințare; guvernele inamice democratice care vor continua să fie surse de fricțiune cu vecinii lor; existența armamentului chimic și biologic care continuă să fie o
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
structurarea unei puternice economii subterane, care să fie scoasă de sub controlul societății civile, alimentată de acțiuni ilicite (contrabandă, evaziune fiscală), folosite deopotrivă, și de către membri ai organizațiilor teroriste în scop de autofinanțare și logistică. O altă oportunitate generată de caracterul transnațional al rețelelor de migrație ilegală o reprezintă posibilitatea recrutării de ele-mente de execuție de către organizații teroriste interesate, în principal, pe linia asigurării condițiilor necesare garantării clandestinității unor acțiuni teroriste. De asemenea, un reper cu semnificații deosebite în ceea ce privește conexiunea dintre terorism
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
cu aceleași provocări. Câteva din schimbările subsumate celei de-a doua epoci a modernității, ar fi, după Beck: * Mișcările globale de populație, ceea ce duce la intensificarea inegalității la scară globală și a diferențelor între state; * Migrația forței de muncă; * Schimbul transnațional de locuri de muncă între statele bogate și sărace; Apariția unui nou tip de comunitate, nelegat de teritoriu, bazată pe valori și percepții cultural divergente, care creează un spațiu moral ce se desfășoară dincolo de frontiere; * Circulația bunurilor culturale, transnaționalizarea acestora
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
creează un spațiu moral ce se desfășoară dincolo de frontiere; * Circulația bunurilor culturale, transnaționalizarea acestora, schimbarea proporției între bunurile culturale locale și străine; * Intensificarea schimburilor comunicaționale, acoperirea globală cu știri de ultimă oră și informații utile; * Apartenența la organizații și asociații transnaționale; * Terorismul global; * Crizele ecologice. Se poate vorbi și de o modernizare politică, care presupune trei eleente (Angelescu, 2006): egalitatea (un număr mare de participanți activi la viața politică, a căror activitate presupune nu doar exercitarea dreptului la vot), capacitatea (capacitatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se referă la aspecte materiale și schimbări culturale, legate de comportamente, atitudini, modele de viață (Halman, 1997). Există în primul rând schimbări plasate în planul economic integrarea piețelor, apariția economiei fără greutate (Giddens) adică economia științei, dezvoltarea corporațiilor multinaționale și transnaționale și apariția unei interconexiuni la nivel mondial între piețe de muncă, capital, producție de bunuri materiale. Mai este amintită și o diviziune globală a muncii, în care țările mai sărace oferă forță de muncă ieftină țărilor bogate, ce monopolizează cercetarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de consum - 500010000 $/consumator/an). Se vând produse și tehnologii industriale, se cumpără licențe, brevete și tehnologii noi. Piețele acestor țări, mai cu seamă cele din Coreea de Nord, Taiwan, Singapore, Hong Kong, se deosebesc prin produse competitive și atrag, de regulă, corporațiile transnaționale. 4. Piețele țărilor industrializate (cu un nivel înalt de consum - mai mult de 10000 $/consumator/an) se manifestă în calitate de exportatori principali de tehnologii industriale 8.8.1. Dezvoltarea agriculturii biologice Producția biologică s-a dezvoltat foarte rapid după 1990 în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
China, Japonia, India. Nu depinde nici chiar de imensul capital cultural, de resursele naturale și de talentul uman de care regiunea, neîndoielnic, dispune. Mai curând, depinde de abilitatea regiunii de a depăși rivalitățile interne și de a răspunde noilor provocări transnaționale prin empatie mutuală, înțelegere și cooperare."390 Viitorul Asiei va fi modelat de evenimente globale care au contribuit mult la ascensiunea ei, dar mai ales de abilitatea de a dezvolta cooperarea, de a evita tensiunile și conflictul, de a reconcilia
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de indivizi, comunitate care-Și exprimă tot prin intenție voința. Este o acțiune conformă cu realitatea subiectului colectiv de drept care poate fi reprezentat de orice formă de organizație umană, de la organizații Și organizări teritoriale, locale, naționale, la organizații interstatale sau transnaționale. Fie că este vorba de o formă de organizare statală sau economică, ideile de unitate Și apartenență la comunitatea umană sunt întreținute de faptul că aceste forme reunesc sub titulatura lor indivizi umani care sunt organizați în grupuri socio-umane (în
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
constituie focare de rezistență împotriva intruziunii sistemului politico-administrativ în viața cotidiană, iar exemplul cel mai la îndemână îl oferă mișcarea ecologistă. O altă schimbare cunoscută recent de morfologia m.s. a fost produsă de globalizare, care a adus în scenă m.s. transnaționale. Acestea au obiective globale, se organizează la nivel internațional și acționează în cele mai variate locuri de pe glob. „Greenpeace”, „Amnesty International” sunt printre cele mai notorii exemple de organizații ale unor m.s. transnaționale. Ironic, mișcarea anti-globalizare este una dintre dintre
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
globalizare, care a adus în scenă m.s. transnaționale. Acestea au obiective globale, se organizează la nivel internațional și acționează în cele mai variate locuri de pe glob. „Greenpeace”, „Amnesty International” sunt printre cele mai notorii exemple de organizații ale unor m.s. transnaționale. Ironic, mișcarea anti-globalizare este una dintre dintre reflecțiile cele mai clare ale globalizării la nivelul mișcărilor sociale - aderenții acesteia find capabili să se mobilizeze împotriva reuniunilor capitalismului global din toate colțurile lumii. Schimbarea este promovată însă, în continuare, și de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pentru recunoașterea drepturilor homosexualilor sau a unor „Noi Mișcări Religioase”, majoritatea au o componentă de dezvoltare cel puțin implicită. Exemple clare sunt, în acest sens, cele al mișcărilor ecologiste sau al celor de solidaritate cu Lumea a Treia. Grupările ecologiste transnaționale militează nu doar pentru conservarea biodiversității, dar și pentru o relație sustenabilă dintre om și natură, relație regăsită în expresia „dezvoltării durabile” (vezi dezvoltare durabilă). Deoarece progresul în sens modernist este văzut ca fiind la originea multor dezechilibre ecologice, dar
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
numeroase cazurile în care acțiuni locale de protejare a intereselor - economice și/sau culturale - ale unor colectivități amenințate de programe de expansiune ale unor mari companii sau/și de state au beneficiat de aportul organizațiilor ecologiste locale, dar mai ales transnaționale. Un caz elocvent din România este cel al campaniei de blocare a intențiilor firmei Roșia Montană Gold Corporation (vezi mai jos) de a construi un complex de exploatare a aurului în Munții Apuseni. Mișcările de solidaritate cu locuitorii din țările
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de extragere a aurului, cu cianură, la Roșia Montană. Autorii arată, pe de o parte, că succesul mișcării se datorează unei structuri de oportunități politice favorabile - expansiunea influenței instituțiilor UE cu o foarte clară agendă ecologică - și a organizațiilor ecologiste transnaționale, toate ca efect al aprofundării integrării europene a României. Pe de altă parte, succesul se datorează tacticilor de încadrare creative și eficiente ale organizațiilor implicate în proteste: 1. evitarea limbajului stângist al ecologiștilor europeni prin folosirea unor concepte și formulări
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
globalizării statul-națiune tinde să dispară, competențele guvernului se extind. Statul își păstrează puterea culturală, economică și guvernamentală asupra cetățenilor săi, dar pentru a o putea exercita va fi nevoit să colaboreze cu administrația publică locală și cu asociații și grupuri transnaționale. Din acest motiv, conceptul de guvernare nu se mai identifică numai cu guvernul, ONG-urile sau organizațiile cu caracter transnațional contribuind la guvernare. Noțiunea de guvernare se referă la atribuțiile de administrare sau reglementare. Unul dintre răspunsurile statului la fenomenul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dar pentru a o putea exercita va fi nevoit să colaboreze cu administrația publică locală și cu asociații și grupuri transnaționale. Din acest motiv, conceptul de guvernare nu se mai identifică numai cu guvernul, ONG-urile sau organizațiile cu caracter transnațional contribuind la guvernare. Noțiunea de guvernare se referă la atribuțiile de administrare sau reglementare. Unul dintre răspunsurile statului la fenomenul globalizării îl constituie descentralizarea, care nu slăbește autoritatea statului-națiune, ci o reafirmă deoarece ajută guvernul central să răspundă influențelor care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
că susținătorii teoriei (sub)dezvoltării sociale pe baza dependenței nu furnizează date empirice suficiente și coerente care să sprijine concluziile formulate (ce se doresc a fi cvasisuficiente). O altă critică face referire la argumentul teoriei dependenței cu privire la legăturile dintre corporațiile transnaționale care ar fi doar în detrimentul statului și în beneficiul lor. În realitate, asemenea conexiuni și relații de cooperare economică pot fi utilizate drept mijloace de transfer tehnologic, care poate duce la dezvoltarea țărilor-gazdă. Aici, argumentul cel mai important are la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în mod particular în sfera comunicării culturale (globalizarea culturii/cultura de masă). Globalizarea nu are însă doar un trend pozitiv. Din ce în ce mai mult se discută despre globalizarea sărăciei și globalizarea problemelor sociale, ca efecte ale globalizării economice, ale creșterii puterii corporațiilor transnaționale și ale orientării lor spre obținerea unor profituri maxime, și slăbirea mecanismelor instituționale de redistribuire, dezvoltate de statul-națiune clasic. O întrebare fundamentală apare în legătură cu necesitatea de a specifica nu doar trendurile globalizării, ci și când se va încheia procesul de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
procesele dificile de creare a unei Europe sociale armonioase sau respingerea Constituției europene). Multicentricitatea se referă la faptul că centrele tradiționale de putere - statul-națiune - devin fluide și își pierd masiv din influență și autoritate în fața noilor competitori reprezentați de firmele transnaționale, ale căror interese le transcend pe cele ale statelor-națiune și cetățenilor lor. În fine, fenomenele haotice se referă la conflicte sociale masive, dezastre naturale (inclusiv epuizarea unor resurse non-regenerabile), descoperiri și invenții. Din ce în ce mai multe voci, însă, arată că globalizarea se
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de fapt într-o lume post-westfalică, pe care procesul de globalizare o transformă în mod radical, în sensul multiplicării exponențiale a interdependenței dintre statele sistemului internațional crescând astfel responsabilitatea reciprocă a statelor sistemului. Această epocă post-westfalică este dominată de actori transnaționali ca actori dominanți în sistemul internațional. Odată cu apariția organizațiilor regionale, grupărilor sau rețelelor teroriste, organizațiilor multinaționale etc., se vehiculează ideea eludării rolului central al statului în sistemul internațional și faptul că era acestuia s-a înscris deja pe o traiectorie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
într-o fază de contestare sistematică mai ales începând din anii ’70, când evoluțiile la nivel internațional au stimulat „dezagregarea” statului și tratarea ca actori autonomi a agențiilor birocratice guvernamentale, dar mai ales privilegierea actorilor nestatali, în special a celor transnaționali. Noii actori transnaționali au fost învestiți, adesea, cu un considerabil potențial de schimbare în politica internațională. Din această perspectivă, optimismul studiilor liberal-pluraliste asupra interdependenței își găsește astăzi corespondentul în înțelegerea relațiilor internaționale ca „politică globală”. La fel se întâmplă, într-
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de contestare sistematică mai ales începând din anii ’70, când evoluțiile la nivel internațional au stimulat „dezagregarea” statului și tratarea ca actori autonomi a agențiilor birocratice guvernamentale, dar mai ales privilegierea actorilor nestatali, în special a celor transnaționali. Noii actori transnaționali au fost învestiți, adesea, cu un considerabil potențial de schimbare în politica internațională. Din această perspectivă, optimismul studiilor liberal-pluraliste asupra interdependenței își găsește astăzi corespondentul în înțelegerea relațiilor internaționale ca „politică globală”. La fel se întâmplă, într-o oarecare măsură
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
organizații ca actori, ci mai degrabă ca structuri politice ce servesc drept arene de interacțiune pentru state (guverne). În sens larg însă, aceste organizații produc efecte pe scena internațională și, în plus, dezvoltă modele de dialog și cooperare cu actorii transnaționali - exemplul cel mai notabil este rețeaua creată în ultimii ani de către Organizația Națiunilor Unite. O mențiune specială trebuie rezervată procesului de integrare regională europeană. Și în acest caz, o cântărire sumară a literaturii ar pune în evidență extraordinara încărcătură normativă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
importante, pentru că diversele programe de cercetare își definesc, fiecare, o sferă a actorilor, contestând această calitate altor entități. Așadar alături de statul-națiune, în lumea contemporană își mai fac simțită influența și alți actori: organizațiile internaționale - (inter)guvernamentale și neguvernamentale - și corporațiile transnaționale sunt primele entități care ies în evidență, pe baza definiției prezentate anterior. Această tipologie conturează peisajul „politicii globale” instituționalizate, însă ea nu acoperă întregul spectru al raporturilor internaționale contemporane. Perspectiva trebuie completată prin analiza actorilor „nelegitimi”, precum mișcările teroriste transnaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
transnaționale sunt primele entități care ies în evidență, pe baza definiției prezentate anterior. Această tipologie conturează peisajul „politicii globale” instituționalizate, însă ea nu acoperă întregul spectru al raporturilor internaționale contemporane. Perspectiva trebuie completată prin analiza actorilor „nelegitimi”, precum mișcările teroriste transnaționale (a căror relevanță este evidentă, în lumea contemporană) și alte grupuri transnaționale ale crimei organizate. Adoptarea dihotomiei legitim-nelegitim este însă riscantă, pentru că nu ne permite să încadrăm teoretic actori precum mișcările de gherilă sau milițiile, ale căror activități, în diverse
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
anterior. Această tipologie conturează peisajul „politicii globale” instituționalizate, însă ea nu acoperă întregul spectru al raporturilor internaționale contemporane. Perspectiva trebuie completată prin analiza actorilor „nelegitimi”, precum mișcările teroriste transnaționale (a căror relevanță este evidentă, în lumea contemporană) și alte grupuri transnaționale ale crimei organizate. Adoptarea dihotomiei legitim-nelegitim este însă riscantă, pentru că nu ne permite să încadrăm teoretic actori precum mișcările de gherilă sau milițiile, ale căror activități, în diverse părți ale globului, au un caracter transnațional. Tabloul actorilor devine și mai
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]