2,154 matches
-
îngroziți și ar fi luat-o la fugă abandonîndu-și vehiculele cu portierele deschise. majoritatea par să-și fi lăsat pînă și cheile în contact. X se miră că au avut timp să oprească motoarele, deși unele mai duduie cu frîna trasă. Cu cît se apropie de artera principală a cartierului, X constată că mașinile abandonate sunt tot mai numeroase. obiectele de pe străzi și trotuare par aduse de un torent. X se oprește pentru a se consulta cu Vocea. în fața blocului său
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
și de alta în fruntea unei ogrăzi enorme, ca două corpuri de gardă în fața curții de onoare a unui palat imperial. Una din case, cel puțin, cu aer de părăsire, deși încă impunătoare, se ghicea că fusese prăvălie, din cauza obloanelor trase. Forma ferestrelor și un pervaz lat de lemn în fața lor, ca o tejghea, dovedeau că fusese o brutărie. Între cele două case, ar fi trebuit să fie un gard, dar nu era decât o poartă în aer, într-o parte
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și mie, îi spuse. Te rog, spune-mi și mie, cum o cheamă pe panglica ta? Bănuia el că, după un timp, fata o să-și desfacă din pleoape. - ...O cheamă Ursula. Stătea dreaptă, cu umerii slabi, de pui de Gostat, trași înapoi și nu mai mișca. Băiatul trecu chiar prin fața ei, o atinse cu țoala, și agăță ziarul, așa cum arăta acum, ca o varză, de un cârlig al uneia dintre coloanele magazinului "Romarta Copiilor". Se întoarse la fată. - Minunat! Uite, și-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
tot mai deranjant, de prună uscată), reasamblîndu-le, după o vreme, pe perechi. Acum parcă îi sugerau ceva. Realiză o ultimă rocadă. Șezu, iarăși, îndelung nemișcat. Și apoi, slalomând, cu vârful aceluiași creion, urmărind formele firimiturilor acelora de carne, Ho diábolos trasă și contură fiecare nervură, fiecare crestătură și fiecare șănțuleț al danturii cheii, pe care el o crezu, cu adevărat sau nu, ca reprezentând o imitație strălucită a cheii Adîncului!... 399 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Oferindu-și privirilor suratelor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
se primblau de braț prin semiîntunericul călduros al salei; din când în când își plecau gură pe gură, din când în când stăteau înaintea unei oglinzi, cu capetele răzimate unul de altul, și râdeau. Era un contrast plăcut: fața lui trasă și fină din care nu se putuse încă șterge amărăciunea unei tinereți apăsate, ci rămăsese încă într-o trăsătură de nespusă naivitate în jurul gurei, lângă fizionomia {EminescuOpVII 113} ovală, rătunzită și albă a ei... chipul unui tânăr demon lângă chipul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
risipit preste ea, gândea lucruri de cari nu-și da seama și numai luna lunicînd pintre nouri împlea noaptea de vis. S-auzi un foșnet ușor care-l trezi... Era ea. Cum se schimbase acum? Fața ei nu mai era trasă, ci se rotunzea vădit, sânii ei erau mai plini, numai roșața din obraz dispăruse, făcând loc unei palori care-i da un aer de nespusă blîndeță. Ochii nu mai aveau acea sălbatică și noptoasă strălucire în adâncimea cărora fulgera întunecosul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
risipit preste ea, gândea lucruri de care nu-și da sama și numai luna lunicînd printre nouri împlea noaptea de vis. S-auzi un foșnet ușor care-l trezi... Era ea. Cum se schimbase acum? Fața ei nu mai era trasă, ci se rotunzea vădit, sânii ei erau mai plini, numai roșața din obraz dispăruse, făcând loc unei palori care-i da un aer de nespusă blîndeță. Ochii nu mai aveau acea sălbatică și noptoasă strălucire în adâncimea cărora fulgera întunecosul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
risipit preste ea, gândea lucruri de cari nu-și da sama și numai luna lunicînd pintre nouri împlea noaptea de vis. S-auzi un foșnet ușor care-l trezi... Era ea. Cum se schimbase acum? Fața ei nu mai era trasă, ci se rotunzea vădit, sânii ei erau mai plini, numai roșața din obraz dispăruse, făcând loc unei palori care-i da un aer de nespusă, blîndeță. Ochii nu mai aveau acea sălbatică și noptoasă strălucire în adâncimea cărora fulgera întunecosul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
piano ședea altă fată. Cea care zăcea pe pat era d-o frumusețe rară. Părul blond bătea în cenușiu - fața sa albă ca bruma, ochii săi mai negri decât mura sub niște gene lungi, blonde, și sp [r ]încene subțiri, trase și îmbinate. Buzele ei tremurau o rugăciune, ochii săi se întredeschideau din când în când, tâmplele sale băteau încet. Un braț de-o albețe vergină ca cea mai curată marmură spânzura în josul patului, pe când mâna cealaltă zăcea pe inima ei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de sticlă se mișcau triști în orbitele lor. Ei se mișcau încet, încet pîn-în mijlocul bisericei... Eu mă ascunsei după o coloană de aur, cu groază. Printre ei văzui o umbră... un bătrân cu părul alb, cu fața rătăcită și trasă, lumânarea sa ardea și el privea în ochiul lumînărei cu buzele strânse și cu ochii fixi... Mie-mi părea că-l cunoșteam. Răzimată de-o coloană, drept în fața mea, stătea o fată palidă cu fața ca marmura cea vânătă... ea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
capetele de murii caselor arzînde, [cari*] {EminescuOpVII 207} trântiți pe pietrișul străzii, copiii gemeau pe aici pe acolo, morți sau pe jumătate morți... Ei țipau cu ochii plânși și îngînau nearticulat numele mamelor lor. Cu pistoalele-n mână, cu cocoșul tras, îmboldii calul de trecu prin strade, peste cadavre de oameni, peste căruțe sfarmate, peste lăzi sparte din cari curgeau haine și unelte, peste mobile rupte, peste animale ucise -- treceam ca sălbatec prin acest cumplit spectacol, prin această dramă teribilă și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
flori, el merse până ajunse în mijlocul insulei... Pe un piedestal scund erau două sicriuri... În unul era întinsă o femeie cu chipul de ceară... rozele roșii împletite în jurul frunței contrastau cu fața palidă și moartă... Ochii cei mari închiși, fața trasă și slăbită, pleoapele-nvinețite * peste ochii înfundați. Haina ei trecea din toate părțile peste marginile sicriului și ajungea la pământ... Mînile reci, transparente de albe, cu degetele lungi și subțiri încleștate peste piept... Era un cadavru de-o spăimântătoare frumuseță... - O
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
aceasta nu intră sub incidența Convenției, imobilul prin destinațiune fiind accesoriu al imobilului principal și urmând soarta acestuia din urmă (accessorium principalem sequitur), pentru coerența reglementării ansamblului operațiunii. Termenul "marfă" sugerează ideea unei anume fungibilități, dar de aici nu trebuie trasă concluzia că numai genera, iar nu și res certae ar putea fi obiect al vânzării intrând sub incidența Convenției. §3. Asimilări și calificări 120. Spre deosebire de Convenția din 1955, care prin art.1 alin.2 exclude din domeniul său de aplicare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Foarte Bine, de ce?”Cristinel, 10 ani, clasa a III-a Acestea sunt Întrebări la care ne este greu să răspundem. Sunt copii care vin la școală Încruntați, cu capul plecat, triști, Îngândurați, alții Încordați, grăbiți sau nervoși, alții au fața trasă și nefiresc de crispată pentru un copil. „Toți acești copii prezintă o notă comună... fiind singuri cu problemele lor, care le-au creat aceste stări.” (S.Iancu, 2000) Multe studii de specialitate identifică posibilele cauze. Acestea pot fi Împărțite În
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
de spaime. Nu e nimic în afară care să-mi provoace teamă. Răul a rămas înfipt în mine, ca un cârlig pe care peștele îl înghite.“ — Ai dreptate, spuse Rada. Sângele nu se vede. În zilele Revoluției, stătuseră cu draperiile trase, aprindeau doar lumina veiozei, de frica blindatelor Securității despre care se zvonea că vin de la Ploiești asupra Capitalei. Și nu beau decât apă fiartă, cică teroriștii au otrăvit apa și, mai ales noaptea, trag la întâmplare prin ferestre cu pușca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
privi pe fereastră, cum rămâne ghemuit acolo, săltându-și din când în când umerii aduși. Apoi cum se ridică greu, ținându-se de speteaza băncii. Îl însoți cu privirea până se pierdu în întuneric. Și încă puțin, până când lumina felinarului trase, după sine, și umbra. Își aminti, pentru o clipă, umbrele lungi ale minerilor care apăruseră în prag, cu răsăritul în spate, când porțile hangarului se deschiseseră. Îi privise, profilați în lumina piezișă, și apoi umbrele lor, mai lungi decât ale
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Pârnaie, cum îi veni, după înălțime, la îndemână : — Șefu’... șopti. Rușii ăia nu erau mai blonzi ? Întrebare nu lipsită de temei, căci arătarea părea plămădită din funingine, cu părul ca niște ghemotoace de câlți, cu ochi negri, scăpărători, cu pomeți trași și tuciurii, sprijinindu-se pe două buze lăbărțate și vinete. Vocea, ca o drujbă îndesată în gâtlej, era pe măsură : — Kali benga, socares ? Iadeș, care se ghemuise, făcându-se una cu moșu-su, nu- și putea lua ochii de la arătarea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mea, lăsînd-o într-o condiție asigurată, apoi... mergem. Până atunci nu ne împiedică nimeni să cultivăm aceleași sentimente și aici... Du-te acum, te rog, aștept pe cineva, lasă-mă să studiez problema... Sultana păru mai calmată și se lăsă trasă și împinsă spre ușa odăii și spre aceea a vestibulului, în pragul căruia se mai întoarse o dată, cu brațele către umerii lui Ioanide. Acesta G. Călinescu răsuci ușurat cheia, simțindu-se combătut de două senzații contrare: una de rușinea de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la nouă dimineața, Vlădulescu și Carababă au intrat în localul Legației austriace, de unde n-au ieșit în tot timpul zilei." "7 decembrie. Vlădulescu și Carababă, însoțiți de Fleischlein, au părăsit fosta Legație austriacă într-o mașină a legației, cu perdelele trase, la șase seara." "4 decembrie. Cioarec s-a suit în acceleratul de Timișoara, azi-noapte la unsprezece. Agentul Ionescu s-a urcat în tren după el." În ziua de 3 decembrie, aproape de unsprezece noaptea, s-au întîlnit, în casă la Vlădulescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
schimb un dulap de nuc cu două coloane răsucite de lemn era plin cu cutii de alice și cartușiere. Trei puști de vânătoare erau rezemate de dulap, iar alături de perete spânzura o autentică archebuză. În odaie era o canapea vetustă, trasă mai lângă sobă, și o masă rotundă de nuc în mijloc, neînvelită cu nimic, pe care tronau vreo trei roate mari de floarea-soarelui uscate. O alta o ținea Hangerliu în mână. - Să trăiești! salută amfitrionul pe Suflețel, ca și Gaittany
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
delirele din cadrul isteriei (psihoze isterice) și delirele mistice (erau relativ frecvente în secolele XVIII-XIX). Halucinații kinestezicemotorii sau motrice ca și halucinațiile genitale, azi se întâlnesc mai rar. Bolnavii percep mișcări imaginare ale corpului, parțiale sau generale. Se simt împinși, basculați, trași, mișcați în pat etc. Una dintre cele mai complete descrieri ale acestui tip de halucinație aparține psihiatrului francez Seglas (apud Hoeksema, S.N., 1998)63 care distinge halucinații motrice: 1) elementare corespund unor mișcări nedeterminate; 2) verbale sau grafice caracterizate nu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ei tihnit și cu un aer de vacanță eternă, din marginea unei pajiști căreia nu-i zăresc capătul. În prim plan, în stânga, se ridică o salcie uriaș despletită, care rimează teribil cu mica senzație de părăsire a locului, cu voleurile trase și cu șezlongurile pliate și rezemate de zidul verandei. Ocolim casa, însoțiți de umbra zdrențuită a unor mesteceni, și pătrundem înăuntru prin intrarea din spate. Casa are patru încăperi mari, mobilate cu piese de epocă. În camera în care stătea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
am ieșit să mă plimb pe străzile din cartier, în care turiștii, amețiți de locurile comune (Champs-Elysées, Montmartre etc), nu au răzbit. Merg pe străzi pustii, cu case din secolele XV-XVI, golite de locuitorii lor plecați în vacanță, cu obloanele trase, scăldate în frumusețe și în tăcerea propriei lor istorii. Din când în când, un scuar plin de restaurante, fiecare cu specificul lui, unul rusesc (Blinisserie), altul cu barbecue coreean, altul italienesc, altul japonez... Pline toate, contrastând straniu cu străzile depopulate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de la naștere. Într-adevăr, nou-născuții fete se comportă diferit de nou-născuții băieți: fetițele privesc îndelung chipul unei persoane care le este prezentată, în timp ce atenția băiețeilor va fi atrasă mai curând de o mașinuță sau de un carusel mecanic 1 (concluzii trase în urma cronometrării lor). Desigur, mediul va acționa asupra acestei înclinații. Astfel, vom pune în mâna unei fetițe o păpușă și în cea a unui băiat o mașinuță. Punem în valoare obiectele spunând băieților: „Oh, ai văzut ce frumoasă este mașina
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
să nu facem rău. În linii mari, parapsihologia ne Învață , la fel ca toate religiile să fim oameni și să nu facem rău, numai că parapsihologia complică atât de mult povestea Încât omul obișnuit nu mai Înțelege pilda care trebuie trasă. Un atac energetic poate fi suprimat printr-un act emanat de la un proces de educație corespunzător unor gânduri pozitive Însușite În familie, școală sau societate. „Familia e o comunitate de dragoste, iar societatea - orașul, Întreprinderea, precum și satul - una de dreptate
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]