3,444 matches
-
muscular, de a se contracta sub acțiunea unor excitanți. CONTRACTURĂ (< fr. contracture) - Tulburare funcțională a unui mușchi sau grup muscular manifestată printr-un tonus muscular extins și care nu poate fi remediat în mod activ. Poate fi întâlnită în afecțiunile traumatice, inflamatorii, degenerative, în tulburări de statică și în leziunile nervoase. Este frecvent un răspuns reflex la o excitație dureroasă, ce poate să apară și ca o tulburare dinamică sau ca o dereglare a mecanismului de contracție. Fiind o stare patologică
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
psihice nu sunt decât reflectarea acestora (de exemplu, epilepsie) (Păunescu, Mușu, 1990). DECONTRACTARE (de la decontracta < fr. décontracter) - Acțiunea în urma căreia încetează contracția unui mușchi; destindere, relaxare. Contractura musculară este un semn comun al patologiei aparatului locomotor. Se manifestă în afecțiunile traumatice (fracturi, luxații, entorse), inflamatorii (artrite, miozite, torticolisul sindromului Griesel etc.), degenerative (discopatie vertebrală, coxartroză, spondiloză etc.), în tulburări de statică (picior plat), dar și în leziunile nervoase. Contractura este răspunsul reflex la o excitație dureroasă, dar poate apărea și ca
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fiind boli dobândite în urma acțiunii unor factori patogeni (nu se moștenesc și nu au transmitere genetică sau caracter ereditar). Encefalopatiile infantile nu au caracter evolutiv, agravarea și/sau diversificarea manifestărilor clinice ale acestor afecțiuni depinzând de acțiunea unor factori intercurenți (traumatici, infecțioși, toxici etc.). Simptomatologia neuropsihică existentă poate evolua în mod favorabil, perturbările motoare ameliorându-se în mod tranșant prin aplicarea metodelor de recuperare kinetoterapeutică, iar tulburările psihice și/sau comportamentale corectându-se și remediindu-se atât printr-o medicație adecvată
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și mai ales creșterea spasticității în condiții de emotivitate, putând fi consecința unui traumatism obstetrical. Cauzele paraliziei la adult pot fi multiple, cum ar fi: tulburări circulatorii la nivelul encefalului, având o mare intensitate, dar și din alte cauze: tumorale, traumatice, vasculare. Bolile vasculare de la nivelul creierului, cum ar fi arterioscleroza cerebrală difuză și boala hipertensivă, se constituie în cauze ale hemoragiilor cerebrale. În funcție de suprafața și localizarea vasului cerebral afectat, se manifestă fie printr-o pareză, fie printr-o paralizie. Ramolismentul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
perceperii spațiului în raport cu situația existentă. Îndemânarea specială este în funcție de caracteristicile activității sportive și depinde de: tipul de activitate nervoasă superioară; vârsta de inițiere și de specializare sportivă; multilateralitatea și polisportivitatea; măiestria sportivă; viața sportivă. ÎNTINDERE (de la întinde < lat. intendere) - Accident traumatic prin suprasolicitarea fibrelor unui mușchi peste posibilitățile lor de întindere, mergând până la ruptura musculară. Întinderea este un element proprioceptiv; poate fi executată printr-o manevră, raportată la efectul pe care dorim să-l obținem. Întinderea poate fi rapidă, concretizată prin
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
continuă Kojovnikov constă în mioclonii permanente la nivelul unui grup muscular restrâns, asociate cu crize de epilepsie jacksoniană și uneori chiar cu crize de epilepsie generalizată; este determinată de un proces cortical sau subcortical, limitat la zona motoare, de natură traumatică, luetică și infecțioasă (Pendefunda et al., 1978). MIOKIMIE - Mișcare involuntară asemănătoare fasciculațiilor, dar mai amplă. În mod normal, poate apărea la orbicularul pleoapelor sau la musculatura membrelor, cu precădere la tinerii care nu mai fac exerciții fizice, după o activitate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cubitală a lungului extensor; diformitatea în gât de lebădă constă în flexia metacarpofalangienei și extensia interfalangienei proximale; degetul în ciocan - prin alungirea tendonului extensor; boala Dupuytren este o flexie ireductibilă a degetelor, ca urmare a unor cicatrice retractile palmare. Mâna traumatică este rezultatul unui traumatism în plan frontal - conduce la mâna în baionetă, plasată în lateral față de radius. PEDALAJ (< fr. pédalage; engl. kicking) - Ansamblu de mișcări spontane, ritmice, stereotipe ale membrelor inferioare, care pot fi observate la bebelușul culcat pe spate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
recuperarea se suprapune aproape în totalitate cu acțiunea organizată și dirijată de readaptare, reinserție sau resocializare. Este vorba, în fond, despre o recuperare socioprofesională a individului, după ce au fost utilizate metodele de prevenție și intervenție. RECUPERAREA LEZIUNILOR NERVILOR PERIFERICI - Leziunile traumatice ale nervilor periferici ridică o serie de probleme de terapie chirurgicală asociată cu kinetoterapia, ce are rolul de a asigura recuperarea funcțională a segmentelor denervate total sau parțial. Chiar și în cazul în care prognosticul este rezervat și se presupune
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
este rezervat și se presupune instalarea unei sechele definitive, medicina fizică are datoria să pregătească țesuturile înaintea unei intervenții chirurgicale paleative efectuate cu scopul de a reduce, pe cât posibil, deficitul funcțional (Kiss, 2007). În ceea ce privește prevenirea complicațiilor posibile după o leziune traumatică a nervului periferic, obiectivele tratamentului fizico-kinetic sunt: conservarea unui țesut cutanat și subcutanat trofic, fără aderențe, edeme sau escare; o atenție particulară se acordă cicatricelor, care trebuie să fie cât mai suple; conservarea unor amplitudini de mișcare în limite normale
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
musculare agoniste/antagoniste ce ar putea duce la retracții musculo-tendinoase, surse de atitudine vicioasă; profilaxia sindromului algoneurodistrofic, care se află de multe ori la originea durerii, a tulburărilor trofice și a redorilor articulare. Evaluarea în timp a evoluției unei leziuni traumatice a nervilor periferici se realizează prin bilanțuri repetate ale celor trei funcții pe care le îndeplinesc nervii periferici: motoare, senzitivă și vegetativă. REEDUCARE (de la reeduca < fr. rééduquer) - Ansamblu de mijloace, metode și tehnici terapeutice (medicale, psihologice, pedagogice) folosite cu scopul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
este situată, durerea poate fi: nevralgie, localizată la nivelul unui nerv (nevralgie intercostală, sciatică, facială, suboccipitală etc.); cauzalgie, care se prezintă ca o formă specială, în sensul că durerea este asemănătoare cu senzația de arsură, întâlnindu-se frecvent în afecțiunile traumatice ale nervilor periferici; durerile radiculare, ce se propagă pe traseul unui nerv de la rădăcină până la periferie; durerile coordonale, care sunt determinate de leziuni ale fasciculului spinotalamic din măduvă și trunchiul cerebral; durerea talamică, ce apare în jumătatea corpului opusă leziunii
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
burțile albe, descompunându-se. Mă gândeam la pescarii care stăteau pe platformele de Încărcare betonate cu gălețile lor cu momeală și cu cutiile de conserve pline cu râme, ascultând meciul de baseball la radio. Se spune adesea că o experiență traumatică timpurie te marchează pentru vecie, te scoate din rând, Îți spune „Stai aici. Nu te mișca“. Timpul pe care l-am petrecut la clinică mi-a făcut asta. Simt că de la fata aceea cu genunchii Îndoiți sub păturile de hotel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
traumatizate. Când mă gândesc la ele, îmi dau seama că eu nu sunt cu adevărat o victimă. De aceea, nu mă consider o victimă a atacului cu gaz sarin, ci un supraviețuitor. Sincer să fiu, am avut ceva simptome post traumatice, dar nu așa de grave încât să mă țintuiască la pat. Aș prefera să nu mi le-amintesc, numai gândul mă deprimă. Dacă mă concentrez pe lucruri pozitive, mă refac. Sunt fericit că am scăpat cu viață. Frica și durerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
stau pe gânduri dacă să mă mai urc sau nu în metrou, dar mi-e frică să merg și pe stradă acum. Fac în așa fel încât să plec mereu cu soțul meu. Sunt oare doar niște reacții psihologice post traumatice? Mă întreb adesea dacă am să mor. Pentru că sunt o fire sensibilă, dacă dau prea mare importanță gândului ăstuia mă ia durerea de stomac. Soțul meu a fost foarte grijuliu cu mine. Cred că a fost chiar mai îngrijorat decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
mână de ajutor în cazurile urgente chiar dacă nu era specialitatea lui. Cam 640 de cazuri. Mulți dintre pacienții intoxicați cu gazul sarin au suferit și traume psihice. Conform raportului, sunt peste 50 de pacienți care suferă de sindromul stresului post traumatic. A demisionat de la spitalul acesta și și-a deschis o clinică particulară în Tokio Kyūdan, „Clinica Kyūdan Nakano“. În februarie și octombrie 1996, am reușit de două ori să port cu dumnealui discuții de specialitate prețioase. „Vreau să vină cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
despre specificul și consecințele lui. Este extraordinar de entuziast în acest sens. Seriozitatea cu care privește lucrurile mi s-a transmis. Normal că în felul acesta câștigă încrederea pacientului. Primul interviu (februarie 1996) Prima oară am întâlnit sindromul stresului post traumatic la o săptămână după atacul cu gaz sarin. „Voiam să mă duc la serviciu, dar mi s-au contractat mușchii și nu puteam face nimic“ - mi-au spus cei care au venit la început. Asta a fost pe 27 martie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
obișnuită. Ca și cum niște corpuri străine ar fi intrat în propriul trup. Asta ar fi explicația. Nu este doar un vis urât, mai degrabă ar trebui să o numești „violarea memoriei“. Gradul afecțiunilor fizice nu are legătură cu sindromul stresului post traumatic. Cu alte cuvinte, este o problemă care ține de traumele psihice. De exemplu, persoanele care încă se mai țineau pe picioare i-au ajutat din răsputeri pe cei căzuți la pământ. Aceștia făceau spume la gură și au murit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
i-au ajutat din răsputeri pe cei căzuți la pământ. Aceștia făceau spume la gură și au murit în chinuri groaznice sub privirile lor disperate. Parcă era un câmp de luptă. Tragic. Mulți dintre supraviețuitori au contractat sindromul stresului post traumatic. Într-o zi, dintr-odată și fără nici un motiv, oamenii aceia au fost aruncați în ghearele morții. Pentru ei a fost o experiență terifiantă. În plus, nimeni nu a vorbit niciodată până acum de teama aceasta de gaz sarin. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
puteți să-i ajutați decât pe pacienții care conștientizează că au o problemă și care-și doresc vindecarea. Așa e. Am impresia că, în jur de 30-40% dintre victimele atacului cu gaz sarin de la metrou, suferă de sindromul stresului post traumatic. Au fost afectate mai mult de 5.000 de persoane, ceea ce înseamnă un număr colosal. Am făcut două anchete pe un eșantion de 80 de persoane la Spitalul Sfântul Luca. Asta la trei, respectiv la șase luni. Am descoperit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Fără legături directe și fără atingeri“. Așa se comportă cu ei. Este un lucru foarte dureros pentru victime. Al doilea interviu (octombrie 1996) — Au trecut aproximativ nouă luni de când mi-ați acordat primul interviu. Cum evoluează tratamentul sindromului stresului post traumatic? În total am diagnosticat până acum 50 de pacienți. Încă mai vin la terapie 20 de persoane. Ar fi bine dacă ar exista persoane care mi-ar spune că s-au vindecat complet. Mai sunt unii care spun că terapia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
trăsăturile definitorii sindromului? Există multe persoane care și-au pierdut puterea de concentrare și vigoarea. Mintea nu mai funcționează cum trebuie. Pierderea memoriei este doar una dintr-o lungă serie de disfuncționalități. Toate acestea sunt declanșate de sindromul stresului post traumatic. Amintirile dureroase sunt împinse în abisul sufletului și, din acestă cauză, celelalte activități sunt reduse. În mod automat, perimetrul activității memoriei se îngustează. În plus, ei reprimă din toate puterile aceste amintiri, astfel că întreaga energie este folosită și epuizată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
întreaga energie este folosită și epuizată în acest scop. Există și această fațetă. Energia nu este folosită sau, mai bine zis, nu este direcționată corect. Toate coboară pe o pantă abruptă; aceasta este o altă caracteristică a sindromului stresului post traumatic. — Ceea ce înseamnă că nu e o stare permanentă. Dacă înlături rezistența, funcțiile revin la normal? Da. În principiu, există această dispoziție. Sunt situații în care pacienții se vindecă în mod natural după ce se eliberează de «conținut» și situații în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
memorie. — Părerea mea sinceră, bazându-mă pe interviurile de până acum, este că nu puteam pune toate aceste simptome cu care se confruntă victimele, pe seama sindromului despre care discutăm. Dumneavoastră ce spuneți? Cred că pricina multor simptome este stresul post traumatic, dar, alte simptome, cum ar fi slăbirea vederii, nu se pot explica astfel. Acestea nu au implicații psihice. Numai durerile de ochi pot fi cauzate de acest sindrom. — Un alt lucru pe care l-am observat de-a lungul interviurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
ar completa formularele. Cu toate acestea, li se pun bețe-n roate. Pare de necrezut, dar există în realitate firme care procedează atât de murdar. Am o singură veste îmbucurătoare: Ministerul Muncii a recunoscut că din acest moment sindromul stresului post traumatic poate fi considerat un accident de muncă. Le-am spus părerea mea în scris. În cele din urmă, au făcut un anunț public. — Cu toate că au folosit noțiunea „sindomul stresului post traumatic“, nu i-au informat exact pe oamenii de rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
a recunoscut că din acest moment sindromul stresului post traumatic poate fi considerat un accident de muncă. Le-am spus părerea mea în scris. În cele din urmă, au făcut un anunț public. — Cu toate că au folosit noțiunea „sindomul stresului post traumatic“, nu i-au informat exact pe oamenii de rând. Simptomele sau suferințele psihice nu se pot vedea cu ochiul liber. Chiar dacă aceste legi există, mă întreb dacă ele pot fi puse concret în practică în lipsa integrității morale a celor care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]