5,381 matches
-
grav, ar putea ține de identificarea cu un „celălalt” periculos. În prezent, frecvența antecedentelor de maltratare infantilă la părinți care-și maltratează ei înșiși copiii este evidențiată prin mecanismul identificării cu agresorul. Putem presupune că la compulsia la repetiție inerentă traumatismului se adaugă și „defectul fundamental” în dobândirea limitelor dintre persoana proprie și celălalt, prezentă la acești adulți în urma chinurilor îndurate în copilărie. Bourguignon (1984) îi descrie pe acești părinți cu „personalități narcisice, incapabili de atașament, foarte vulnerabili la critică, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
creare de legături, la care mecanismul de apărare evocat își aduce o contribuție majoră punându-și pecetea pe oricare dintre relațiile posibile ale subiectului cu mediul său înconjurător. La bază, introiecția este o apărare, în măsura în care ea protejează eul împotriva primului „traumatism” care este nevoia de obiect, apoi împotriva dependenței, și vizează să restaureze echilibrul intern, apoi autonomia acestuia. Activitatea ludică și creativă a copilului vine în continuarea îndepărtării posibile a obiectului. Acest lucru amintește, bineînțeles, de jocul cu mosorelul (Freud, 1923
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și gelozia față de sora mai mică.” În acest caz, unde uitarea selectivă care este de obicei refularea pare a se infiltra în ansamblul memoriei, Steward precizează că „teama de amintire era pe cale să-i distrugă memoria”. Un alt exemplu de traumatism refulat este relatat chiar de cea care l-a trăit, actrița Anny Duperey (1992): La vârsta de opt ani și jumătate, într-o dimineață, ea își descoperă părinții morți, asfixiați în baie. Din acea zi, uită absolut tot ceea ce trăise
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sigur, ce se referă în special la sistemul de relații obiectuale stabilite cu părinții săi. În sfârșit, putem presupune că visul nu este doar realizarea unei dorințe infantile, ci și o întoarcere spre înapoi într-o tentativă de figurare a traumatismelor provocate de despărțirea părinților, pentru a le putea domina. Imaginea tunelului este cea mai potrivită pentru a sugera funcția tranzitorie și pozitivă a întoarcerii înapoi, a mișcării înspre trecut, care-i oferă subiectului posibilitatea de a porni mai bine în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Datorită rezultatelor bune obținute, considerăm necesară recuperarea complexă la pacientul posttraumatic. Introducere Se discută la ora actuală din ce în ce mai mult despre stresul traumatic. Incidența mare, în continuă creștere a accidentelor, soldate cu leziuni traumatice, mai ales în domeniul activităților sportive situează traumatismele pe locul al III lea în morbiditatea generală, după bolile cardiovasculare și neoplazice. În ultimii ani datorită schimbărilor semnificative de conceptualitate se pune accent pe caracterul comprehensiv al recuperării, pe folosirea tuturor mijloacelor terapeutice care să asigure recuperarea optimă și
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
diagnostic și tratament. Lumea medicală și-a dezvoltat o specialitate bine conturată -traumatologia -care tratează consecințele acestui atât de răspândit agent etiologic-traumatismul. La creșterea numărului de cazuri tratate contribuie și apariția noului concept în chirurgie chirurgia neinvazivă, considerându-se că traumatismul chirurgical nu determină numai secundar o strădanie a organismului de a-l îndepărta, ci determină și elemente nefavorabile ce intrică procesele interne de vindecare naturală. O problemă distinctă în cadrul afecțiunilor traumatice o constituie recuperarea funcțională, în cadrul căreia un accent important
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
celor mai eficiente metode de a atinge scopul propus. În lucrare am încercat să parcurgem etapele necesare tratamentului de recuperare postoperatorie astfel încât să realizez o cât mai corectă și completă raportare la actualitate, atât din punct de vedere al diversității traumatismelor cât și al mijloacelor și metodelor concrete de rezolvare a recuperării funcționale. Ne-am propus să realizăm un studiu practic efectuat pe cazuistica Universității de Medină și Farmacie “Carol Davila” din București, urmărind elemente de epidemiologie, etiologie și tratament. Totodată
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
controlată de cvadriceps; • Antrenarea membrului inferior în lanț kinetic închis și deschis; • Tonizarea mușchilor semimembranos, semitendinos, croitor și cvadriceps; • Reeducarea alunecării tibiei pe femur și întinderea ligamentelor; • Controlul poziției “scaun invizibil”. Obiectivele recuperării funcționale ale tendoanelor flexoare ale mâinii după traumatisme: • Combaterea durerii - realizată prin poziționări în orteze de protecție; • Prevenirea instalării contracturilor musculare și a aderențelor; • Prevenirea instalării redorii articulare; • Restabilirea sensibilității și controlului motor. Obiectivele recuperării funcționale a membrului inferior după fracturi de femur, aripă sacrală și de ram
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
predominanță la bărbați. Raportate la activitatea sportivă, un procent de 29% din leziunile traumatice sunt întâlnite la sportivii de performanță, 71% revenind persoanelor care practică o activitate sportivă ocazională și celor nesportive. A. Rezultatele obtinute in urma recuperarii functionale a traumatismelor genunchiului: Parametrii urmăriți au fost cei prezentați și la examinarea clinică și anume: durerea provocată; limitarea mobilității; hidartroza; scor Lysholm. 1). Durerea provocată a) La examinarea clinică inițială, 6 pacienți au prezentat semnele Appley (+), Oudard (+) și duck walk (+). Dintre aceștia
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
Scorul funcțional al genunchiului a arătat valori în jur de 85 - 90 puncte la cei mai multi dintre pacienți. Cele mai ridicate scoruri au fost înregistrate la sportivii de performanță. B. Rezultatele obținute în urma recuperării funcționale a tendoanelor flexoare ale mâinii după traumatisme: Evaluarea pacienților a fost făcută prin testing muscular, aprecierea durerii și printr-un test de opozabilitate, indicii evaluați fiind aceeași atât înainte cât și după tratamentul recuperator. 1. Testing muscular - s-a realizat prin examinare manuală a forței, rezultatele fiind
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
o preponderență anabolică, în timp ce la vârste mai mari datorită tulburărilor endocrine (dispariției protecției estrogenice) cu rezultat osteoporotic și consecutiv fragilitate osoasă, precum și a tulburărilor mecanismelor imune și metabolice, ponderea mai mare va fi la femei. Din analiza incidenței pe segmente, traumatismele membrului inferior se detașeaza net în cazuistica noastră. Prezența atât a leziunilor de menisc cât și a celor de ligament încrucișat anterior se datorează, aceleași populații cu precădere de bărbați tineri, practicanți ai sporturilor de performanță, motiv pentru care aceste
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
energie, în cazuistica noastră, post politraumatism prin accident rutier. Dinamica evoluției procedeelor terapeutice utilizate în afecțiunile traumatice este menținută de continuarea apariției de noi mijloace, ceea ce dovedește interesul continuu acordat acestui capitol de patologie. Procentul de întoarcere la activitățile premergătoare traumatismului este mare, iar prezența unui antecedent la fracturile de șold ridică problema prevenției apariției pe viitor a acestora.
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
în psihic, în inconștient a tot ceea ce constituie o amenințare pentru bunăstarea interioară. Permite astfel evitarea tensiunilor prea puternice și deci periculoase. Uitarea, care se referă fie la întreaga realitate (refulare completă a unei dorințe, a unei frici, a unui traumatism), fie la o parte a realității (refularea elementelor negative legate de o situație anxiogenă), nu este deci decât o iluzie. Sentimentele negative nu pot să dispară ca prin minune; ele sunt doar date deoparte. Sunt plasate în inconștient. Refularea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
refulate. Este în egală măsură un depozit de cunoaștere, în care se găsesc simbolurile și arhetipurile. Acest lucru ar explica, în viziunea sa, existența reprezentărilor colective. Cu alte cuvinte, pentru Freud, inconștientul conține istoria personală a subiectului: toate dorințele, temerile, traumatismele etc. refulate. În opinia lui Jung, inconștientul are o dimensiune individuală și o dimensiune colectivă. Astfel, pătrunzând misterele inconștientului său, subiectul își descoperă propria istorie (Freud), dar și istoria umanității (Jung). Însă, atunci când vom studia elaborarea visului (capitolul III), vom
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
simbolică inițială generează astfel o succesiune de reprezentări simbolice. Prin procesul liberei asocieri (numit și asociere de idei), subiectul merge înapoi de-a lungul lanțului de asocieri pentru a ajunge la reprezentarea originală și deci la dorința reprimată sau la traumatismul inițial. DEPLASAREA PULSIUNII Reprezentare R R R inițială 2 3 4 Simbol Simbolizarea este în relație directă cu lanțurile de reprezentări Cazul particular al coșmarului Caracteristica principală a coșmarului este aspectul său penibil, terifiant și dureros. Coșmarul este totuși un
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ilustrare a modului în care se stabilește de obicei analiza, să luăm ca exemplu culoarea neagră: - percepția subiectivă și individuală: «Nu-mi place negrul pentru că îmi provoacă teamă.» (faptul că simte asta poate fi legat de o experiență, de un traumatism, de un eveniment special); - referințele culturale: «Negrul este trist, este culoarea doliului în țara mea»; realitatea obiectivă: «Negrul înseamnă noapte, întuneric». Punctele 1 și 2 fac referire la subiectivitatea persoanei, întrucât ceea ce este valabil pentru o persoană sau o societate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
În inconștient, este asociat cu legătura originară și dătătoare de hrană: cordonul ombilical, care beneficiază de o semnificație afectivă și spirituală. Ea apare, din această perspectivă interpretativă, ca o tentativă de a recrea legătura primordială, de a repara ruptura originală, traumatismul nașterii. Utilizarea metaforică referitoare la căsătorie - «a-și băga capul în laț» - se explică prin proiecția fantasmatică a alianței dintre două persoane, generată de frânghie. Corp Corpul întreține cu sufletul o relație simbolică complexă. Îi este în același timp opus
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
se poate lipsi. Psihologia recunoaște legătura psihosomatică fundamentală ce unește spiritul (psyché) cu corpul (soma). Procesul somatizării confirmă faptul că trupul posedă un limbaj simbolic, cel al bolii. Substituindu-se unui cuvânt refulat, corpul se însărcinează să „spună” suferințele și traumatismele îngropate în inconștient. Ceea ce afectează corpul în vis trebuie interpretat fie ca probleme fizice reale: o durere resimțită în timpul nopții se poate regăsi în vis (o scenă de sufocare, de exemplu, poate evoca începutul unei angine); fie ca probleme afective
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pronunțat caracter cultural, ca forme de manifestare. Ele sunt conduite spontane sau programate, cu caracter simbolic, absolut obligatoriu, inseparabile de viața individuală sau colectivă. Din acest motiv, suntem obligați să le cunoaștem semnificația internă. Rolul lor este de a ușura traumatismul sufletesc și moral al despărțirii. Dacă am stabilit faptul că ele sunt conduite culturale ritualizate, ne Întrebăm ce rol sau ce funcție socială Îndeplinesc? Răspunsul este unul singur: o funcție terapeutică colectivă. Toate ritualurile participă la procesul de descărcare cathartică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a complexului prometeic. Eu mă pot recunoaște și mă identific cu persoane care adesea au aceleași probleme psihologice și morale ca și mine sau de altă natură. Această atracție este dată de nevoia unei compensări reciproce a problemelor noastre similare (traumatisme afective, carențe emoționale, frustrări, eșecuri etcă. O asemenea preferință interpersonală are un caracter predominant nevrotic și ea nu poate dura În timp, ci, d Dimpotrivă, va duce destul de rapid la situații conflictuale Între cei doi parteneri, sfârșind prin separarea acestora
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
experiență artificială, În care nesinceritatea a fost acceptată, fără a să i se dea o importanță reală, și care, În anumite condiții precare de criză, a izbucnit, nemai putând fi oprită. Orice despărțire este un eșec. Orice eșec produce un traumatism afectiv și moral. Fiind castrator pentru persoanele cuplului prin actul de separare, resimțit ca o ruptură a unității, el va lăsa o amintire dureroasă de durată. Efectul său este sentimentul penibil al absurdului. Este pierdut un partener. Se năruie un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
real sau simbolic prejudiciul produs. Actul reparator, ca să poată fi eficient, trebuie să reproducă pe dos sau În sens invers actul prin care persoana victimei a fost prejudiciată. Este un fel de reîntoarcere la situația anterioară conflictului, o anulare a traumatismului psihomoral al victimei. Reparația prejudiciului nu se face numai prin acțiuni exercitate asupra victimei, ca terapii morale psihologice. Ea are caracterul unui act de autocompensare psihomorală spontană, care ține de mecanismele de apărare/afirmare ale Eului persoanei respective. Acestea sunt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
asupra agresorului efectul pe care prejudiciul l-a produs asupra victimei; că să anuleze conștiința perversă și să trezească În persoana agresorului conștiința gravității actului comis, suferință și durere morală și sufletească, astfel Încât acesta să retrăiască În planul conștiinței sale traumatismul pe care l-a avut victima sa; dă să fie o compensare pentru victimă; eă prin efectele sale psihomorale, să-l determine pe agresor să dorească să se schimbe, atât În plan sufletesc, cât și În plan moral; fă pedeapsa
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a pierderii/dizolvării propriei sale individualități. În acest context ideea morții se raportează la conștiința realistă a actului morții, ca eveniment biologic (E. Morină. Această conștiință traumatică este cea care generează ceea ce E. Morin numește „complexul pierderii identității, mai exact, „traumatismul morții”. Aceasta reprezintă, În planul conștiinței morale, o dezînvestire axiologică a Persoanei. Este semnificativ faptul că putem face o analogie interesantă Între „traumatismul morții”, menționat de E. Morin, și „traumatismul nașterii”, despre care a vorbit O. Ranck. Ambele teme aparțin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Morină. Această conștiință traumatică este cea care generează ceea ce E. Morin numește „complexul pierderii identității, mai exact, „traumatismul morții”. Aceasta reprezintă, În planul conștiinței morale, o dezînvestire axiologică a Persoanei. Este semnificativ faptul că putem face o analogie interesantă Între „traumatismul morții”, menționat de E. Morin, și „traumatismul nașterii”, despre care a vorbit O. Ranck. Ambele teme aparțin, În egală măsură, și psihologiei morale. Trebuie să acceptăm ideea că eu nu trăiesc nici nașterea și nici moartea mea ca evenimente ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]