826 matches
-
jurnal devine confruntare (în lipsă!) cu aceștia și, nu mai puțin, analiză a propriei conștiințe, ce presupune, desigur, și descrierea unor angoase, visuri, frustrări. „Războiul de șapte ani” cu persoana care i-a „uzurpat” postul de șef este o realitate traumatizantă, cu reflexe vizibile pe multe pagini. Însemnările de moment nu-l arată a gândi precum Iov, încât să-și spună, împăcat: „Domnul a dat, Domnul a luat” („Domnul” este, de astădată, „Tovarășul” de la Partid!). Dimpotrivă, el caută explicații, mobilul ascuns
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Și Louis cel mare tace. Golul e constanta din spectacol, gândit de Afrim ca un montaj al morții, care e, până la urmă, suma tuturor golurilor. Întâi un gol fizic - cel al absenței fratelui, pe care Sunzanne, sora lui, o resimte traumatizant și de care fratele lui - Antoine (Mihai Smarandache, uluitor în Inimi cicatrizate, când, cu o clipă înaintea morții, râde halucinant, e aici de o brutalitate care-i maschează, de fapt, slăbiciunea atât de angoasantă în final) - are nevoie ca să nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
o valoare terapeutică limitată, fiind de cele mai multe ori pretexte pentru evitarea expresiei propriilor trăiri și înlocuirea acestora cu “intelectualizări”. Determinarea emoției: unul dintre scopurile ședinței poate fi crearea unei stări emoționale care să asigure rememorarea unor experiențe dificile, traumatizante, structurarea unei stări de încredere reciprocă între membrii grupului. Ruperea schemelor: prin această modalitate se asigură creșterea gradului de spontaneitate iar fără această cerință nu este asigurat un beneficiu esențial al activității: spontaneitatea. Modalitățile sunt dependente de gradul de spontaneitate
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
sau chiar anul trecut. Alteori însă, e drept, poate fi nimicitor, ca atunci, prin 1991, când Alina mi-a găsit jurnalul și a citit însemnările despre Alina (eaă, Rodicutza și Roswitha - alternative și simultane. E o experiență nasoală și chiar traumatizantă. Sau, chiar dacă nu e, o tipă meseriașă se pricepe să o facă așa. Să fi fost în America, mergeam la consiliere. I-am mai zis „Gheoland“ fiindcă există un Gheoland. Așa cum există Kaufland, Disneyland, Wonderland, Maryland, England, Scotland, Garland sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
sex feminin par mai puțin dispuse să dezvolte tendințe agresive ca reacție la abuzul sexual suportat. Dar această predispoziție se poate schimba sub efectul factorilor socio-culturali. Motivul pentru care abuzul sexual săvârșit de către tatăl natural sau tatăl vitreg este foarte traumatizant poate fi legat de faptul că în acest caz copilul nu dispune de nici "un refugiu" pentru a se proteja și, prin urmare, duce o viață periculoasă și lipsită de siguranță. Același motiv este valabil și pentru familiile care folosesc
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
roluri bine definite. Pierderea unei ființe dragi, o sarcină accidentală și dificilă, plecarea mamei sau a tatălui sunt alte surse de destabilizare a relațiilor familiale. Tulburările psihologice și patologice, alcoolismul și consumul de droguri pot duce la instaurarea unei relații traumatizante între copil și familie care să se transforme în violență. Factorii culturali precum educația socioculturală bazată pe dominația tatălui, absența echității și obediența forțată a copiilor pot duce de asemenea la declanșarea maltratării. Stereotipurile sexuale și normele culturale ale masculinității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
proceselor cognitive implicate în modificarea normelor și competențelor anterioare, intervenție necesară justificării actului agresiv care s-ar fi putut produce. Un studiu realizat de Pennebaker și colegii săi (Pennebaker, Colder și Sharp, 1990) arată că a vorbi despre experiențele sale traumatizante cu cineva poate favoriza accelerarea recuperării și revenirea la starea normală. Rememorarea experienței traumatizante este mult mai precisă dacă se produce imediat după eveniment, înainte ca detaliile să fie uitate sau să capete o altă semnificație. În experimentul realizat de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care s-ar fi putut produce. Un studiu realizat de Pennebaker și colegii săi (Pennebaker, Colder și Sharp, 1990) arată că a vorbi despre experiențele sale traumatizante cu cineva poate favoriza accelerarea recuperării și revenirea la starea normală. Rememorarea experienței traumatizante este mult mai precisă dacă se produce imediat după eveniment, înainte ca detaliile să fie uitate sau să capete o altă semnificație. În experimentul realizat de Berkowitz și Troccoli (1990 citat de Berkowitz, 1993), un grup de femei trebuie să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și motivaționale a copilului necesară colaborării, participării și implicării active a acestuia în terapia logopedică. Psihoterapia, astfel înțeleasă, acționează ca un suport, în sensul că, însoțind terapia logopedică pe tot parcursul derulării acesteia, asigură caracterul suportabil al terapiei, evitând percepția traumatizantă a acesteia. Psihoterapia îndeplinește și un important rol educativ întrucât metode ca modelarea, sugestionarea, condiționarea operantă sau jocurile competitive și stimulative, întăresc anumite comportamente pozitive care sunt însușite de copii prin exercițiu devenind părți integrante a personalității lor sub forma
Rolul psihoterapiei ?n corectarea tulbur?rilor de limbaj by Valentin Daminescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84064_a_85389]
-
acestora, martorii evenimentelor sau chiar voluntarii sau membrii echipajelor de intervenție. Scopul acestor psihologi este acela de a ajuta oamenii să își acceseze propriile resurse emoționale pentru a putea face față în mod rațional și organizat evenimentelor stresante sau chiar traumatizante cu care se confruntă. Toate acestea cer ca psihologii să fie cât mai mult implicați în actul urgenței medicale. Este o urgență a însăși psihologiei. Psiholog Ioana Popescu, a analizat în lucrarea „Efectele psihologice ale prăbușirilor de clădiri în București
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de vreo douăzeci de ani cu faza asta. Vrea nepoți. Cred că are o obsesie.) Se uită la mine și râde. Nu. Încă nu. Tu te-ai recăsătorit? Îi spun că nu simt nevoia și că mi-a ajuns experiența traumatizantă pe care am trăit-o în adolescența mea târzie. Păi vezi? Oricum, eu n-am găsit o femeie care să întrunească toate criteriile. Îi spun că nu știu despre ce vorbește. Criteriile de evaluare. Femeia ideală trebuie să aibă o
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
să mă repornească. Se apleacă puțin în față și-și împreunează mâinile a rugăciune. Privește undeva în gol, în spațiul dintre noi. Rămâne cu mâinile unite și-mi spune să-i povestesc o întâmplare penibilă din viața mea. Un moment traumatizant. Nu neapărat ceva dramatic, drame avem cu toții. Vrea doar să-mi amintesc un moment jenant. Îmi spune că ar fi bine să mă ntorc în trecut. Cât mai mult posibil. Câțiva ani. Nu. Zeci de ani. Îmi spune că sunt
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
și prognostic le agravează. Factorii locali Mobilitatea patologica este dependentă de: inflamație; de existență forțelor excesive; de absența funcției. Numeroși autori au considerat că aceste procese sunt distincte și independente în producerea parodontopatiilor. Unii au subliniat rolul etiologic al ocluziei traumatizante (Stillman [309], Orban [236]) alții sunt de părere că afectarea parodonțiului este opera inflamației (Haupl [145]; Listgarten [191]). Specialiștii consideră că forțele ocluzale în malformații produc o creștere a mobilității dentare, dar au caracter reversibil. Ei le definesc că „forțe
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
chiar și european, contrazice diagnosticul de extincție a religiei. Fără ca expresia să fie abandonată, specialiștii se referă astăzi din ce în ce mai apăsat la vitalitatea religiilor, capabile să reacționeze creator la delocalizările pricinuite de globalizare, să ofere sens individului și comunităților pe drumul traumatizant al modernizării. Potrivit lui Clifford Geerz, atenția cercetătorilor trebuie să se îndrepte astăzi către procesele de transformare și reformulare ale fiecărei religii în momentul în care ea pătrunde, de voie sau de nevoie, în perplexitățile și dereglările vieții moderne. în Encyclopédie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lor sub dominație otomană, comunitățile creștin-răsăritene au putut privi istoria ca pe un domeniu peste care nu mai sînt stăpîne, care le scapă. Crizele religioase ale Occidentului, făcătoare de modernitate, nu și-au avut în Răsărit echivalentul în același timp traumatizant și fertil. în secolul al XIX-lea, modernitatea a venit asupra acestor comunități din afară, așa cum în Rusia a venit, la începutul secolului al XVIII-lea, prin decret imperial. Ca reacție automată de apărare, a existat în Răsăritul creștin un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în sfera convingerilor private. Printr-o reorientare teoretică, specialiștii privilegiază acum imaginea modernității drept criză și a religiei ca flexibilitate. Se referă la capacitatea religiilor de a reacționa creator la delocalizări, de a da sens individului și comunităților pe drumul traumatizant al modernizării ; pun o lumină puternică pe varietatea religioasă, pe care nimeni nu o poate ignora astăzi. în ce privește religia, spune Geertz, ceea ce e modern în modernitate este diversitatea credințelor, diversitatea de credință și de angajament religios. Nu numai că recunoaștem
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
primul rând , în realizarea unor schimbări ale personalității sportivului care să-i permită o mai bună adaptare față de sine și față de lume. Indicațiile psihoterapiei ca metodă specifică de tratament se referă la: - dezechilibrul psihic provocat de o situație stresantă sau traumatizantă pe care sportivul nu o poate depăși (eșec, dificultăți profesionale, familiale, crize existențiale, afecțiuni somatice); -comportamente dependente; -o reglare mai bună și eficientă a proceselor și funcțiilor psihice. Succesul terapiei este evaluat prin trei criterii : - trăirea subiectivă a persoanei/sportivului
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
handicap: primul privește aspectul fizionomic neplăcut, al doilea, tulburările fono-articulatorii, care adâncesc și mai mult reactivitatea psihică și comportamentală. Ambele privesc întregul proces psihologic al formării reprezentării de sine deci operează în planul psihologiei persoanei, tulburarea comunicării verbale constituind factorul traumatizant secundar, care intensifică formele de inadaptare afectogenă a copilului malformat. În tratatele clasice de Foniatrie și Logopedie, Rhinolalia ocupă un loc minor, el fiind revendicat de clinicile de chirurgie maxilo- facială, O.R.L. sau fono-audialogie. În toate aceste lucrări se
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
corupția („orice se putea cumpăra și vinde”), birocrația, cultul inculturii, utilizarea sloganului în viața publică. Cât de cunoscut ne apare, de pildă, stilul propagandei timpului: „amalgamând religia, poezia, folclorul, transformând miturile într-o pârghie a puterii”. Cu toate aceste experiențe traumatizante, Moscovici n-a devenit un resentimentar. Întâlnim în cartea de memorii pagini luminoase închinate prieteniei, „cultului culturii”, elogiului comportamentului activ. Impresii de lectură din autorii francezi stau alături de admirația pentru Caragiale, pe care îl considera un „precursor al lui Ionesco
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
necazuri, neplăceri și pericole). Anxietățile întâlnite la copilul cu dizabilități sunt, cel mai frecvent, mai puțin intense, fiind doar stări reactive; frustrarea familială concretizată adesea în atitudinea de victimă a societății, nedreptățită și marginalizată. Din cauza experienței de viață anterioare, adesea traumatizante, a situațiilor-limită cărora a trebuit să le facă față, atitudinilor pedagogice greșite, mediului de viață și climatului conflictual din familii (nu de puține ori generatoare de tensiuni și frustrări), sfera psihocomportamentală a copilului cu cerințe educaționale speciale se remarcă prin
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
programul este aplicat la vârste mici și foarte mici, când copilul receptează mai ușor influențele externe, cu atât șansele de reușită sunt mai mari, iar urmările provocate de natura deficiențelor manifestate vor scădea simțitor, fiind posibilă chiar dispariția unor urmări traumatizante pentru echilibrul psihic al copilului. Pentru materializarea celor prezentate până acum, este nevoie în primul rând de o îmbunătățire substanțială a practicii profesionale, prin implicarea tuturor persoanelor responsabile de creșterea și educarea copiilor. în acest sens, este necesară o colaborare
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
la Facultatea de Limba și Literatura Română; satisfacții în plus înaintea morții sunt directoratul Editurii Univers, promovarea în teatru și film a frumoasei sale fiice netalentate și apariția unui roman al soției" (vol.II, p."-"Ă. Detenția ca experiență puternic traumatizantă a avut pentru autorul nostru și un preț moral - compromisul imprescriptibil: "Vladimir Streinu așteaptă arestarea; e supus unei anchete, cu detalii evocate mai târziu amicilor și celor care vor să-l asculte: Procurorul: - Este adevărat că ați citit cărțile lui
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
chiar și european, contrazice diagnosticul de extincție a religiei. Fără ca expresia să fie abandonată, specialiștii se referă astăzi din ce în ce mai apăsat la vitalitatea religiilor, capabile să reacționeze creator la delocalizările pricinuite de globalizare, să ofere sens individului și comunităților pe drumul traumatizant al modernizării. Potrivit lui Clifford Geerz, atenția cercetătorilor trebuie să se îndrepte astăzi către procesele de transformare și reformulare ale fiecărei religii în momentul în care ea pătrunde, de voie sau de nevoie, în perplexitățile și dereglările vieții moderne. în Encyclopédie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lor sub dominație otomană, comunitățile creștin-răsăritene au putut privi istoria ca pe un domeniu peste care nu mai sînt stăpîne, care le scapă. Crizele religioase ale Occidentului, făcătoare de modernitate, nu și-au avut în Răsărit echivalentul în același timp traumatizant și fertil. în secolul al XIX-lea, modernitatea a venit asupra acestor comunități din afară, așa cum în Rusia a venit, la începutul secolului al XVIII-lea, prin decret imperial. Ca reacție automată de apărare, a existat în Răsăritul creștin un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în sfera convingerilor private. Printr-o reorientare teoretică, specialiștii privilegiază acum imaginea modernității drept criză și a religiei ca flexibilitate. Se referă la capacitatea religiilor de a reacționa creator la delocalizări, de a da sens individului și comunităților pe drumul traumatizant al modernizării ; pun o lumină puternică pe varietatea religioasă, pe care nimeni nu o poate ignora astăzi. în ce privește religia, spune Geertz, ceea ce e modern în modernitate este diversitatea credințelor, diversitatea de credință și de angajament religios. Nu numai că recunoaștem
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]