28,662 matches
-
redutabilă prin iluzia pe care o întreține asupra omului. Dacă omul ar fi după tiparul înfățișat de Kant, atunci noblețea lui ar fi un adevăr infailibil. Dar cum omul nu e cum și l-a dorit Kant, volumul rămîne la treapta doctrinei sublime, formă de visare ilicită la care se dedau marii creatori. În rest, a aplica normele lui Kant la adunătura de pigmei actuali înseamnă a-ți asuma un eșec previzibil. n-o poți aplica asupra etosului cîrtițelor, și cum
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
în riscul ca atenția să fie atrasă de alura meticuloasă cu care neamțul își ridică edificiul de noțiuni. E atîta încrîncenare în grija cu care filosoful vrea ca noțiunile să nu i se contrazică, încît monotonia unui jargon care înaintează treaptă cu treaptă, aidoma unei scări, are neajunsul de a acoperi virtuțile minții din strălucirea căreia au apărut. Kant e pedant și strict, iar acribia de a lega noțiuni dă naștere unui text sec, din care surprizele lipsesc spre exasperarea unui
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
ca atenția să fie atrasă de alura meticuloasă cu care neamțul își ridică edificiul de noțiuni. E atîta încrîncenare în grija cu care filosoful vrea ca noțiunile să nu i se contrazică, încît monotonia unui jargon care înaintează treaptă cu treaptă, aidoma unei scări, are neajunsul de a acoperi virtuțile minții din strălucirea căreia au apărut. Kant e pedant și strict, iar acribia de a lega noțiuni dă naștere unui text sec, din care surprizele lipsesc spre exasperarea unui cititor care
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
oferite vin fiert, celebra ciocolata cu efigia lui Mozart (Mozartkugeln), castane prăjite, ornamente pentru bradul de Crăciun, ciorăpei pentru cadourile de Moș Nicolae, jucării, cartofi fierți în coajă, cu smântână, fructe confiate sau trase în ciocolată, diverse suvenire etc. Pe treptele Domului și în Residenzplatz instrumentiștii susțin concerte; copii și adulți urcă în trăsurile cu bănci lungi pentru o plimbare. În Mozartplatz, la baza statuii compozitorului ridicată în 1842, s-a deschis patinoarul; în timp ce copiii patinează, părinții pot savura o cană
Agenda2004-48-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283110_a_284439]
-
la locurile de martiraj, iar în paralel, la Palatul Administrativ va avea loc sesiunea de comunicări: „Revoluția Națională Română din Decembrie 1989 - semnificații și implicații”. De la ora 15, în Piața Unirii va fi muzică ambientală, apoi la ora 16, pe treptele Catedralei Mitropolitane se va desfășura un concert de colinde pentru martirii Timișoarei, iar de la 19,30, la Liceul de Muzică „Ion Vidu” - concert dedicat Eroilor-Martiri și urmașilor acestora. La ora 17, la Biserica Reformată din Piața Maria, se va oficia
Agenda2004-50-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283149_a_284478]
-
extremă mobilitate a inteligenței, acuratețe a observației, flexibilitatea metodologica (între un tematism temperat și naratologie, ambele subordonate unui proiect hermeneutic mai vast, care poate fi corelat și cărților sale anterioare). Cu acest ascendent de invidiat, Corina Ciocârlie parcurge cele 12 "trepte" ale prozei românești; în fapt, chintesența a doua vârste ale "infamiei oglinzii" și nu mai puțin ale "crizei" românului: ăîncepând cu vârsta falsei inocențe (anii ^20), și terminând cu vârsta falsei resemnări (anii ^90)a. Sau, translând efectul de oglindă
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
Iacă-tă că uneori realitatea devine la noi, în România, mai presus decît fantasticul, măi generoasă decît imaginația. Sînt artiști de o valoare îndoielnică care, probabil că și ei se miră de ce li se întîmplă, de ce uși li se deschid, de ce trepte urca în galop într-o falsă ierarhie de valori profesionale. Le șoptesc în felul meu: "e o iluzie, domnilor!", "e un vis pe care istoria îl va spulberă că pe un balon de săpun!", "posteritatea nu va auzi numele dumneavoastră
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
O fi domnia sa obișnuit cu acțiunile scurte, vijelioase, caracteristice adolescenței, dar Occidentul gândește în cu totul alți termeni. Și, mai ales, luând în considerare timpii lungi ai istoriei. Or, pretențiile României seamănă, deocamdată, cu vociferările unui găligan care, ajuns în treaptă a doua de liceu, începe să protesteze că nu i se dă și lui un premiu. Uitând, firește, ca până atunci chiulise masiv, rămăsese corigent (ba chiar și repetent), avusese notă scăzută la purtare, înjurase profesorii, spărsese geamurile școlii, copiase
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
respingînd propunerile de măritiș ce i se fac. Cînd Natl se înapoiază, Persida apelează la serviciile de paroh ale lui Codreanu, fostul ei pretendent, si se cunună în secret. Pleacă la Viena, unde Natl - și el zbuciumat - mai coboară o treaptă în decădere. Persida se decide să se reîntoarcă, deși, aici, la Viena, cu bani împrumutați, deschiseseră o măcelărie. Se înapoiază și, în tîrgul lor, deschid un birt, toată munca ducînd-o Persida, Natl decăzînd în beție și joc de cărți, dispărînd
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
privesc sau declară eșecul lor că un cîștig pozitiv. Să întrebuințez vocabula răsuflata de ădecadentă? Glorificarea artei copiilor, a bolnavilor mintali, feminismul normativ, interesul mult exagerat pentru artă primitivilor, de la Picasso încoace, pentru tot felul de expresii artistice pe o treaptă de evoluție evident primitivă, șunt decadenta, nimic altceva. Șunt optimist, dar socotesc cu jumătăți de secole!". Justiția și condamnarea generalilor Sentința Curții Supreme de Justiție prin care generalii Chitac și Stănculescu au fost condamnați la cîte 15 ani de închisoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
de treburi mai înalte decît intrarea prefecturii din Iași. Ochea ideile timpului și, cu toate că nu suferea popimea, era un om cu frica lui Dumnezeu. Lucru important, Creangă n-a confundat niciodată dăscălia cu tribuna, ceea ce azi se întîmplă în toate treptele de învățămînt. Cu toate astea nu mi-aș dori ca un Creangă să fie profesorul copiilor mei. Pasional și bun de gură, inteligent mult peste medie, Creangă ar fi astăzi profesor de liceu sau universitar curtat de partidele politice și
Demisia de la usile prefecturii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17808_a_19133]
-
foarte subtilă, mi se pare interesantă - în sine, pentru o investigație asupra poziției vocativului în limba, ca și pentru o trecere în revistă a strategiilor lingvistice din publicistica actuala. S-ar putea urmări, în întrebuințarea marcată a vocativului, mai multe trepte de deviere față de uz. Apar, mai întîi, vocative de la prenume curente, absolut firești în limbajul colocvial, pentru care selectarea desinenței -e sau -ule depinde de terminația numelui - în consoana sau în -u: Emile, Tudore, Răzvane, Victore - dar Radule. În contextul
Vocative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17800_a_19125]
-
marcată e folosirea cu desinențe specifice a unor nume moderne, împrumuturi relativ recente, pentru care uzul actual preferă formă de vocativ identică cu nominativul: "Eu am invatat carte, Oliviule" (AC 23, 1999, 2); "Băi, Ovidiule" (AC 52, 1998, 15). Ultima treaptă a inovației este folosirea vocativului pentru prenumele străine, ale unor persoane publice din alte țari: "Slobodane, fă-te-ncoa" (AC 12, 1999, 8). Vocativul marcat prin desinența al numelor de familie are conotații sociolingvistice speciale: o familiaritate mai puțin cordiala
Vocative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17800_a_19125]
-
Dimineții poeților obișnuiește de mult a trăi în simbioza cu cîte un scriitor de vază: Marin Preda, Marin Sorescu, o tentativă Petru Dumitriu? Faptele sînt cunoscute. Nicolae Breban vine la capătul acestui șir de "aliați" simandicoși, mutual avantajoși. Neacceptat, la treaptă dorită, nici de cei mai iluștri fruntași ai diasporei, nici de cîteva centre ale vietii literare din țară, catre care a năzuit, autorul Franciscăi a recurs la această (mez)alianță, care-i suprima alura de autonomie și, indiscutabil, prestanta ce
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
prin tonul senin și relaxat pe care il impun, după frenezia de pînă acum. Santiago spune că a murit, și în cuvintele lui se aude parcă un răsuflat de ușurare: "ăM-au omorît, mătușa Weneă, spuse. Se poticni de ultimă treaptă, dar se îndrepta imediat. ăĂ avut chiar grijă să-și scuture țarina de pe măruntaieă, îmi spuse mătușa Wene. Apoi intra în casa lui pe poarta din spate, care era deschisă de la ora șase, si se prăbuși cu fața în jos
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
în transformările și perimările lor, iar melancolia depășirii regnului bîntuie din ce in ce mai disconfortant un eu liric dezgustat de surogatele din "cazarma asta de viață în care trăiești din priviri" ("Percheziționarea îngerilor"). Departe de a se îndumnezei, cuvintele și conceptele parcurg nenumărate trepte spre zoomorfizare. Relatarea îndepărtată și dezabuzata din poem are loc uneori dintr-un "marsupiu de disperare". Cotidianul apare frecvent că un decupaj dintr-o bolgie travestita în grădina zoologică. Gîtuirea elocventei - solicitată de presantul imperativ al autenticității - lasă în urmă
Despre o anume tristete by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17829_a_19154]
-
poliță sobei/ îmi spăl mîinile în chiuvetă imensă/ apă caldă e despărțita de cea rece și mîinile mele/ se caută una pe alta/ fac eforturi ca să înțeleg ce vreau/ în viața asta cu nuanțe eterne/ cînd ușile scîrțîie și pe trepte/ zărești talpă înnoroiata în care ninge" (Nuanțe eterne). Spiritul sau se proiectează pe lucruri cu o deznădăjduita voluptate, precum o ultima șansă a unei șalvari exterioare și totodată lăuntrice, ca într-o mistica a realului: "Corect că aerul dintre crengile
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
mai generală, în legătură cu creația lui C. Abălută, îl considerăm a fi situarea ei în cadrul poeziei române actuale. Dificultatea provine din existența unui grup de poeți instituționalizați ai anilor ^60-^70, care formează un fel de baraj axiologic, inducînd sentimentul unei trepte superioare, pe care ar monopoliza-o. N-ar provoca oare uimire, în opinia publică în care a fost inculcat tabloul ierarhiei cu pricina, afirmația că, de pildă, Emil Brumaru nu e cu nimic mai prejos decît Marin Sorescu, că alături de
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
sau izgoniți care continuă să nădăjduiască. E o lume marginalizata, a învinșilor revoltați sau a revoltaților învinși. Și, surprinzător, chiar în acest univers al declasării, limită de jos a prăbușirii nu e niciodată epuizata, existînd, și aici, gradații și totdeauna trepte încă disponibile de coborît. Dar toți visează la drumul înălțării, al evadării spre "dincolo", se amăgesc în plăceri ușoare, croiesc planuri și le povestesc, încearcă să le realizeze, întorcîndu-se apoi încă o dată înfrînți. O înfrîngere care nu e niciodată ultima
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
este cel care mă desparte de scrierile pe care încerc să le refac, am altă atitudine față de oameni, de anumite principii, opinii sau prejudecăți. I.C.: Perioada rezistenței dvs. anticomuniste cunoaște mai multe etape dacă ținem seama de corespondența publicată în Treptele nedesăvîrșirii, cît și de paginile de jurnal și diversele dvs. rememorări. Ce a fost cu Asociația "Mihai Eminescu"? P.Ch.: Această organziație, care a dăinuit între anii 1946-48, opunîndu-se sovietizării României, a fost alcătuită din Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Constant Tonegaru
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
Cu hainele ude lipite de trup.// Nu mai știe pe unde s-apuce,/ Drumul e putred de noroaie,/ Doar trupul uscat de femeie de munte/ Nu pare să fi putrezit în ploaie.// A ajuns la o casă veche,/ A urcat treptele, a-nceput să dispară,/ Printr-o fereastră putredă pătrunde înăuntru/ Tot ce e putred afară" (Pastel I). În acest plan al oscilației între viață și "dispariție", nescutit de o putrefacție umidă, prelungită, poeta se simte fantomatică, atrasă însă în continuare
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
în privirea celorlalți, fie ei prieteni sau dușmani. Necunoașterea îl face să se poarte cum ar face-o propriu-i dușman. De altfel, chiar asta este, chiar așa se manifestă lipsa de cunoaștere. Iar oglinda nu e altceva decît o treaptă spre esențe. Treaptă înșelătoare și primejdioasă, căci esențele sînt aparente (de știi să le cauți și găsești oglinda potrivită) dar nu aparențe. Tot asta ne spune și Oglinda chinezească, cea în care-și vede chipul o femeie și-și imaginează
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
fie ei prieteni sau dușmani. Necunoașterea îl face să se poarte cum ar face-o propriu-i dușman. De altfel, chiar asta este, chiar așa se manifestă lipsa de cunoaștere. Iar oglinda nu e altceva decît o treaptă spre esențe. Treaptă înșelătoare și primejdioasă, căci esențele sînt aparente (de știi să le cauți și găsești oglinda potrivită) dar nu aparențe. Tot asta ne spune și Oglinda chinezească, cea în care-și vede chipul o femeie și-și imaginează - își închipuie - că
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
sub tivul clasic al tunicii, să lumineze cu facla ei drumul speranței și al tuturor năpăstuiților de pe tot pămîntul, să fie așezată la intrarea în portul cel mai mare al statului tînăr din lumea cea nouă... Rușii, la 1917, de pe treapta feudală a țarismului înapoiat, aruncaseră retoric, doar, lozinca Proletari din toate țările, uniți-vă! Zadarnic. Fusese o vorbă goală. Un artificiu oratoric. Pe cînd unirea cealaltă, reală, a mizerabililor și năpăstuiților de pe tot globul, avea să se înfăptuiască practic numai
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
de orice fel! - poți striga de aici înainte, liniștit, pășind pe coasta străjuită de brațul ferm al Zeiței. Trăiască viața! Doar viața, păzită de orice fel de minciuni sau fantasme! Am avut emoția de a urca scara celor 168 de trepte prin eșafodajul interior de oțel al Statuii, plănuit, cu mulți ani înainte, de constructorul Turnului parizian ce-i poartă numele. Pielea verzuie de oxizi a Zeiței, trupul înalt de peste cincizeci de metri cîntărind 90 de tone, creatorul ei de fapt
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]