85,443 matches
-
scânteietoare ce se împotriveau norilor cu țipătul lor pictural conectată la umbrele albe contemplam necuprinsul și copacii dansau până în pânzele cerului umpleau magice spații nu m-ar fi mirat să-și întoarcă fața spre mine strigându-mă pe numele mic Trecere La răscruce de drum te întâlnești cu Necunoscutul chiar și propriul tău chip împrumută căutătura străinului neclintit aștepți să ți se arate un semn bunăoară o tresărire o rază dinspre Casiopeea câte glasuri se frâng izbite de vânt da, vântul
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
încheieturile moi să mă lase să fiu copil înăuntrul casei înapoi în spațiul polar am mers în gândul fiecăruia * în toate menirile umflate de agitație nu e decât o transpireție rece un gol pe care nu-l umplem lipsa și trecerea de la unul la altul ca și cum zvâcnetul e irepetabil. doar o clipă și drumurile cresc, jerberele se strâng în corpurile amețite fără gânduri în fiecare sincron cu iubirea din urmele de nisip și fumul gol pe care nu-l sorbim oamenii
Poezie by Andra Rotaru () [Corola-journal/Imaginative/9539_a_10864]
-
veni acasă, ușor afumat cu o sticlă din care am luat, adică a luat dumnealui, doar trei duște pe drum, probabil numai ca să se încălzească? Aș lua sticla." Raționamentul lui se dovedea corect până aici, continuarea sa devenea însă odată cu trecerea timpului dureroasă, dramatică, închipuind dimensiuni tragice când Ivan Mihailovici avusese curajul să-și spună adevărul: Iar după ce aș lua-o, aș bea-o!" El nu are însă sentimentul și nici apetența tragicului, așa că propune un armistițiu: Dacă mi-o dai
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
să treacă de perdeaua ce despărțea cele două familii plimbându-i-se pe sub nas de parcă ar fi știut că dumnealui nu doarme, ci ține ochii întredeschiși și capul țeapăn cât să nu o sperie. Și nu era vorba de o trecere rapidă prin cameră ci lent, cu încetinitorul. Ba chiar cu un stop cadru prelungit! Probabil că, dacă și-ar fi ales alt traseu prin cameră și alt loc unde să se oprească, Ivan Mihailovici nu ar fi văzut nimic, pentru că
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
apoi, un freamăt după aiazma din ierburi, după căierii și caii lor din suhaturi; după viața lui de departe; visează de mătase harnașamente și roade și roade cu copita pămîntul... îl mîngîie vîntul îl spală'n amiază pustiul îl subțiază trecerea astrelor și-l îmbracă, la urmă, roua din Creanga de Aur din pădurea arhetipală îi țin de cald iarba neagră și bruma; sub timpul de sus nemișcat, visează fierarii din precise tărîmuri, visează mazurii și harmăsarii lor, tot pe sub miazănoapte
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
se despletește-ndelung în ochiuri ale apei se piaptănă sub luceafărul de dimineață asemeni unei sălcii îndrăgostită de apă își desfiră părul în valuri îl clătește cu leșie, cu metale și pulberi de lumină și părul i se zvîntă la trecerea nourilor și se varsă, pe furtună, din cununa de la marginea patului drept în calea robilor (în 19 ale iernii dintotdeauna) ziua aceea așteaptă-mă-n iarnă: eonul e-afară îmi bate la geamuri, se-ndură de noi așteaptă-mă-n
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
de două ori pe lângă Tellus, la aceeași distanță ca între pământ și lună. Piatra călătoare avea parcă o față omenească și ar fi putut să găurească pământul. Urmările ar fi fost catastrofale. Astronomii descoperiseră asta numai la câteva zile înainte de trecerea "pietrei cu chip omenesc". Mulțumesc Doamne, că piatra se îndreptase brusc către frontierele sistemului solar. După acest eveniment s-au înregistrat o mie de asteroide de acest fel și de aceeași mărime sau chiar mai mari. Toate aceste pietre încercau
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
Nu uit nimic !, uite-așa. Ca să nu mai vorbim că un vis ca acesta, dac-ai avut șansa să-l ai și chiar să-l trăiești o dată, nu-l poți uita. Te ții de el cu dinții și unghiile. Cu trecerea anilor însă, mă întreb tot mai des dacă chiar am întâlnit-o pe Betina vreodată?... Dacă ea chiar a existat?... Dacă noi doi am fost vreodată cuplul acela magic pe care toată lumea îl râvnește căutându-l neîncetat?... Uneori îmi zic
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
exilată în colțul paginii foșnind, îngînînd... Ca să-mi spui dacă sînt vie coboară frînghia de raze să pot urca spre tine treapta fiecărui rînd... Hieroglife Nu-mi trimite rînduri scrise la calculator ci hieroglife respectînd legile frunzei în cădere la trecerea trenulețului cu aburi între Vevey și Montreux în aplecări peste ele să simt încordarea de beteală urzită în trup gata de explozie ca Fîntîna arteziană a Genevei aruncînd jetul la 130 m După o cortină de pleoape dinspre nicăieri spre
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
și cinci într-o zi de mai din al cincilea an al unui mileniu oarecare cei cinci heruvimi plini de praf fără instrumente muzicale fără aripi fără surîsuri vor rămîne tot atît de indiferenți la stările noastre înainte și după trecerea prin fața Bisericii Ruse dar toate astea se vor întîmpla înainte de a călca vitejește în băltoaca ingenios camuflată de perdeaua de frunzulițe galbene uitate de o toamnă virtuală apoi o vom porni din nou pe strada noastră Aceeași gramaticî azi ai
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
ceai și niște plăcinte cu varză, dovleac, spanac sau fasole. Dintre toți, cel mai drag mi-era Spilka. Când fusese mic și l-au scopit, au dat de o singură biluță în boașe: Asta e, atâta scoatem!" Numai că, odată cu trecerea anilor, lui Spilka i-a coborât și-a doua mărgică. Abia atunci a devenit rusnacul credincios de-a binelea, mulțumind lui Dumnezeu pentru minunea făcută. Bătea cu trăsura caldarâmul străzilor, cunoscând îndeaproape clientela de zi și de noapte a Bucureștiului
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
ce de-a dreptul nu se pot spune. Sunt frânturi din pâinea inimii, gesturi și fapte în duh, gânduri de viață, mărturisite pentru o anume clipă și împrejurare și parcă sortite să fie acoperite de uitare. Dar adeseori, după multă trecere de timp s-au întors, fără voie, aduse, ridicate în aducerea aminte a celor ce le-au moștenit și așa s-au păstrat, puse în slovă”2. În scrierile lor, Părinții nu caută să placă, ci „vor să instruiască și
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
cel care declară la Oficiul stării civile din circumscripția IV decesul lui Mateiu, produs la ora 1 în noaptea de 17 ianuarie 1936, apoi, cu acordul văduvei și sprijin ocult, organizează cea mai grabnică înhumare posibilă, fără diagnosticare medicală, fără trecerea legiuitelor trei zile, fără mobilizarea de rigoare a mondenității Bucureștilor.
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
a circulației în diverse teritorii ale organismului. Această exprimă cantitatea de curent electric (reos) care traversează un anumit segment din corp în funcție de impedanța. Impedanța Z este un parametru important al țesuturilor, definind opoziția pe care un țesut o manifestă la trecerea unui curent electric alternativ. Metodă pletismografică se bazează pe măsurarea într-un teritoriu oarecare a variațiilor de conductibilitate electrică ce se produc sincron cu undă pulsului, la trecerea sau injectarea unui curent electric alternativ de înaltă frecvență și foarte mica
MASURAREA DEBITULUI CARDIAC FOLOSIND CARDIOGRAFIA DE IMPEDANTA ELECTRICA by ROXANA SILVIA TIPA () [Corola-journal/Science/84108_a_85433]
-
important al țesuturilor, definind opoziția pe care un țesut o manifestă la trecerea unui curent electric alternativ. Metodă pletismografică se bazează pe măsurarea într-un teritoriu oarecare a variațiilor de conductibilitate electrică ce se produc sincron cu undă pulsului, la trecerea sau injectarea unui curent electric alternativ de înaltă frecvență și foarte mica intensitate (0,3 A), practic inofensiv pentru pacient. Există două metode de măsurare a variației impedanței: metodă cu doi electrozi (numită și reografie I) și metodă cu patru
MASURAREA DEBITULUI CARDIAC FOLOSIND CARDIOGRAFIA DE IMPEDANTA ELECTRICA by ROXANA SILVIA TIPA () [Corola-journal/Science/84108_a_85433]
-
ideea că și așa, din piatră inertă, bătrână de miliarde de ani, faci chip ce-ți dă ideea vieții, este prea mult ce faci, de aceea mi-am Înfrânt durerea și nu le-am spart. (este obosit, trist) Acum cu trecerea anilor m-am mai Împăcat cu gândul. (Tace. Se ridică și se plimbă gânditor prin atelier. Mută câteva lucruri dintr-un loc În altul. Privește pe geam absent.). CONSTANTIN BRÂNCUȘI: (are vocea gâjâită, ca și cum ar fi un alt personaj) Aș
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
de câine. Înfricoșat ieși de acolo cu mișcări repezi, furișate, apropiindu-se spre locul de unde plecase lumina. Nimic, nici o urmă, nu părea să indice că acolo ar fi avut loc ceva. Doar terenul ușor carbonizat, putea fi un semn de trecere a ceva ce nu putea fi Încă explicat. Domnul Georgescu se depărtă grăbit. Asemenea lucruri nu trebuiau cercetate prea mult. Ar fi râs lumea de el. Mai bine să-și Închipuie c-a visat.
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
zile întregi dezbrăcat în celula neagră, fără pat și fără mâncare, iar pentru recitarea unei poezii din închisori s-au dat condamnări între 10 și 25 de ani, pentru difuzarea lor s-a dat muncă silnica pe viață, iar pentru trecerea lor în lumea liberă s-au iuventat comploturi unde s-au dat sentințe de condamare la moarte”, mărturisește autorul care, în anul 1996 a publicat la București volmul “Avanghipsiri”, în traducere ” Priveliști”, la lansarea căruia a asistat personal. După sosirea
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
puternic sprjin moral al celor închiși”. Unul dintre poeții pe care i-a venerat, după Eminescu, a fost Radu Gyr. din creația căruia a publicat în acest volum 60 dintre poeziile compuse de el în detenție. Cu puțin timp înaintea trecerii lui în eternitate, Zahu Până a publicat o excepțională biografie a mentorului sau spiritual, poetul Râd Gyr, căruia i-a fost dat “să urce povară geniului sau spre cele mai grele trepte spre înălțare”, cum scrie el la începutul articolului
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
mi alunga gândul Înapoi Unde-și arde steaua veșnicia” (Sărut copacii) Amintirea merge Înainte ca un nesfârșit asfințit, În urma căruia cerul se Înfioară de mister. Inima tremura de atingerea moale a degetelor, timpul privește Înapoi, căutând o stea sub aripile trecerii, pentru că În sufletul Poetul am gasit icoana Mamei. Și Îngerul mă ia de mână și Îmi face semn să păstrez tăcerea pentru că Mama Floarea Își asculta cântecul compus pe o struna de suflet de fiul ei. “Maica-și poartă toamnele
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
măsura 149 conform calculului: 42x0,618=149. footnote>. Subito meno mosso (măs. 148) păstrează dinamica de până acum (ff) dar profilul melodico-ritmic al vocilor amintește de cel din debutul piesei. Divizarea timpului în șaisprezecimi și intonația cvasi-ostinată a motivelor realizează trecerea spre o nouă sferă expresivă, anume luminozitatea sonoră. Omogenitatea melodică este o calitate a segmentului, atât vocile cât și saxofonul fiind investite cu același tipar melodic. Cele patru diviziuni vocal-instrumentale (S1-6, S7-10+A1-2, A3-8 și saxofonul sopranino) evoluează pe perechi
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
a Îndoctrinat. Tinerețea este și ea pusă sub semnul căutării, fiind perioada unor revelații ce au ca finalitate convertirea și constriurea unei noi identități, cea monahală și cea de om al culturii și artelor, prin afirmarea ca scriitor și pictor. Trecerea În cealaltă extremă presupune și o reabordare a atitudinii față de Divinitate. Astfel, ateismul este perceput drept răul necesar, autorul considerând că cei care nu au cunoscut ateismul nu au o experiență deplină a credinței. Un alt centru de greutate al
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
moartea”, iar buruienele Își Înfigeau colții În „marginea verzulie a urechilor” morților. Spaima de copil se traduce În dorința arzătoare de a pleca de pe „franjurii de pământ” pentru a trăi pe covorul de asfalt al orașului, etanș, astfel Încât face imposibilă trecerea morții către glezne. Însă odată ajunsă la covor, ființa umană realizează cu uimire că regele se strecoară și pe aici, sub forma „morții planificate de stat”, a „represiunii”: „Regele de la oraș nu te lasă să-i ghicești slăbiciunile: când se-
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
Sascha Knisch, care se arată alarmat de intriga spirituală a propriului destin, dispus să ignore orice pseudonim și Încercând să creeze o investigație retorică a morții. Întreaga ambuscadă pornește În contradicție cu două aspecte primordiale: iubirea (respectiv partea sexuală) și trecerea În neființă a unei persoane dragi, dar totodată necunoscute. Obiceiurile sexuale neobișnuite Îl atrag pe Sascha Knisch Într-o capcană a curiozității, Întreaga poveste a imaginarului Începând și sfârșindu-se Într-un șifonier, plecând de la anumite impulsuri interioare sau exterioare
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
timp, modelând contextul printr-o subtilă interpretare. Revenind la ideea inițială, la faptul ca Gheorghi Gospodinov trezește prin cartea sa curiozități stranii, constat că, după lectura romanului, mam trezit de multe ori analizând fără să vreau o muscă sau simpla trecere a oamenilor din jur. Caracterul analitic al vocii narative este explicit: „mă plimb [...] mă uit cu atenție [...] nu dau importanță [...] doar privesc”. Atenția cade asupra unor aspecte banale, dar care ies În evidență În roman tocmai prin banalitatea lor: „numai
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]