1,630 matches
-
poate interveni în corp, astfel încât conceptul însuși de viață se extinde pentru a cuprinde noi teritorii practice și tehnoculturale. Echivalată uneori cu anatomia postmodernității și disociată de anatomia modernă bazată pe ierarhia sistemelor biologice, infomedicina utilizează monitoare de scanare, tehnici tridimensionale și de animație sau suportul Internetului pentru ilustrarea hipercorpului în cadrul transmisiilor instantanee de date, al reproducerii facile a acestora, al scanării digitale și al telechirurgiei. Proliferarea de strategii vizuale și modalitățile de construire social-culturală a corpului în cybermedicină sunt, evident
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
hipertextului care ajută cititorul să navigheze prin sistemul de noduri textuale și de linkuri. Metafora hărții se alătură în cazul de față raportului dintre corp și imagine/bază de date, construind o anatomie a trupului uman în cadre tehnoștiințifice digitale, tridimensionale și specifice realității virtuale (de la tehnologiile razelor X utilizate în tomografia computată sau XRAY Computed Tomography - XRAY-CT - la câmpurile ultrasonice cu rezonanță magnetică sau Magnetic Resonance Imaging - MRIĂ. Constituind o glorificare a „cărnii digitale”, acest proiect are în vedere regândirea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
digitale”, acest proiect are în vedere regândirea proprietății personale asupra corpului deopotrivă în viață și după moarte, în realitatea fizică și în spațiul numeric, ridicând întrebări, nu doar ontologic-medicale, ci și sociale, politice și etice. Proiectul construiește două simulări digitale tridimensionale ale unui corp de femeie și respectiv de bărbat, accesibile pe Internet, în scopul explicit al analizei medicale, al disecției și al reanimării virtuale. O serie de alte finalități ale inițiativei au apărut pe parcurs, de la posibilitatea controlului și a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Eden” al materialității algoritmice: o visceralitate construită și expusă ca un cod de computer, din care subiectivitatea umană lipsește. Cele două cadavre au fost scanate în integritatea lor, înghețate și segmentate, scanate iarăși, clasificate și fotografiate în fiecare detaliu, redate tridimensional, iar aceste fotografii digitale, dovadă a obscurizării relației dintre obiectul și imaginea computerizate, pot fi manipulate în mod infinit în cyberspațiu: deși distruse și dezmembrate, cadavrele apar ca niște trupuri intacte în spațiul virtualității. Corpurile neînsuflețite sunt astfel animate, putând
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
La fel ca în cazul fuziunii dintre fizic și digital în cadrul spațiului virtualității, intercalarea dintre biologic și informațional ține de o arhitecturare a corpului și a identității virtuale în funcție de criteriile reunite ale acestora. Utilizarea trupului în evenimente medial-cibernetice, interactive și tridimensionale, în cercetarea științifică și medicală, în lucrările și în instalațiile/performările artistice (vezi Stelarc în primul capitolă stă mărturie pentru imposibilitatea renunțării la existența corporal-identitară în spațiul virtual. În toate aceste ipostaze, trupul este punctul de întâlnire și de colaborare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
realizată la MIT. Mai mult, artiști precum Eva Wohlgemuth interoghează în „Bodyscan” (1997Ă relația dintre corp și imaginea-avatar. După modelul științific al digitalizării corpului uman în „Visible Human Project” (vezi primul capitolă, artista își scanează părți ale trupului în mod tridimensional, manipulează informațiile numerice în rețea și alcătuiește, pe baza acestor modele virtuale, sculpturi stereo litografice. Diversele forme de body art, începând cu cele ale lui Yves Klein din anii 1950-1960, exemple care utilizează corpurile umane, înfășurate în vopsea, pentru a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
aspectul fantomatic, de pendulare între imagine și referent sau între imaterial și tangențial. Pe când Donna Haraway este cunoscută prin teoriile-manifest ale cyborgului, Orlan este renumită prin imaginile corporale avatarice. De asemenea, Catherine Ikam realizează, la Muzeul Viitorului din Linz, chipuri tridimensionale în suportul computerului, care interacționează cu vizitatorii ambientului virtual („Face à face”, 2000Ă, în timp ce Orlan creează „L’Art charnel”. Sintagma este inventată în 1990, ca o contrapoziție la body art, aceasta din urmă fiind considerată o artă a suferinței și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prin a picta în mod tradițional, aderând, în anii ’70, la pictura reprezentațională și la fotorealism, utilizând jocul luminii, al suprafețelor și al marginilor solide, pentru ca, în a doua jumătate a anilor ’80, să renunțe la pictura bidimensională în favoarea graficii tridimensionale pe computer. În perioada 1987-1997, artista a funcționat ca director fondator al companiei de software Softimage, pentru ca, din 1997, să conducă Immersence Inc. În mod treptat, autoarea a devenit interesată de domeniul artistic al realității virtuale grație potențialului acestuia de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
să reafirme prezența corpului în spațiul artistic simulat, interfața însăși ținând de corporealitate, de intuiție și de visceralitate: Mediul spațiului virtual imersiv nu este doar un spațiu conceptual, ci, în mod paradoxal, un spațiu fizic în sensul că este extins, tridimensional și învăluitor. În acest mod, este în totalitate un nou tip de spațiu, fără precedent. Mă gândesc la spațiul virtual imersiv ca la o arenă spațial-temporală în care unui model mintal sau unor constructe abstracte li se poate da întrupare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
1998, onlineă. Exemplificând această concepție, „Osmose” (1995Ă este o instalație de tipul realității virtuale, produsă la Sofimage între 1994 și 1995 și prezentată în Australia, San Francisco, Canada, Londra, New York etc. Aceasta construiește un spațiu virtual imersiv cu ajutorul graficii digitale tridimensionale, stereoscopice prin utilizarea dispozitivului head-mounted display și a senzorilor unui aparat care măsoară înclinarea coloanei vertebrale a imersantului, cu ajutorul sunetului spațializat și corporalizat și grație interacțiunii în timp real. Un ecran permite vizualizarea în timp real a experienței participantului, adică
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
contempla și de a se integra perceptiv spațiului virtual, mai degrabă decât de a acționa și de a manipula obiectele sau spațiul însuși: Un alt aspect-cheie al spațiului virtual imersiv este imaterialitatea lui, adică capacitatea lui de a conține reprezentări tridimensionale ale ideilor și ale metaforelor care nu pot exista în mod fizic în lumea reală. Această calitate diferențiază spațiul virtual imersiv de mediile bidimensionale precum pictura, fotografia, filmul și videoul, dar și de medii tridimensionale precum sculptura și teatrul, prin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
lui de a conține reprezentări tridimensionale ale ideilor și ale metaforelor care nu pot exista în mod fizic în lumea reală. Această calitate diferențiază spațiul virtual imersiv de mediile bidimensionale precum pictura, fotografia, filmul și videoul, dar și de medii tridimensionale precum sculptura și teatrul, prin faptul că formele întrupate în mod virtual nu au soliditate. În «Osmose», această imaterialitate este sporită prin utilizarea transparenței și a translucenței și prin mijlocirea imersanților să plutească printre lucruri, astfel încât barierele materiale dintre sine
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sublinieze limitările trupului uman, mortalitatea și trecerea, să aprofundeze intensitatea simțurilor umane efemere și să adâncească perspectiva întrupării și a existenței prin percepții și sentimente. Înregistrând fenomenul de cufundare trupească a privitorului în spațiul virtual, prin calitatea învăluitoare a imaginii tridimensionale și prin imposibilitatea de diferențiere clară între solid și lichid sau lumină și umbră, aplicația reliefează și posibilitatea de interacțiune cu mediul imersiei: reprezentările iconografice se modifică în funcție de proximitatea, mișcarea sau privirea participantului. Prin urmare, instalațiile artistice ale realității virtuale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dea la o parte "masca". GRUPA 4 A patra dimensiune Bibliografie: http://www.csc.matco.ro/Capcana%20Tridimensionalului.htm http://www.rov.ro/complexity/portal/modules.php?op=modload&name=Sections&file=index&req=viewarticle&artid=21&page=1 -,,Capcana tridimensionalului'' Motivația: Elevii vor putea înțelege mai bine noțiunea de infinit, dacă o corelează cu alte noțiuni care încă nu au fost perfect definite hiperspațiu, a patra dimensiune. Problema infinitului este anormal de complexă, și trebuie să reținem diferența dintre "nedefinit
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
lipim. Acum am obținut banda căutată. Construim trei astfel de benzi. (3 min.) Luăm o bandă și o analizăm cu mare atenție. Ajungem la concluzia că are o singură față și o singură muchie! Un corp bidimensional într-un spațiu tridimensional! (3 min.) Tăiem banda lui Möbius pe jumătate și, cu stupoare, constatăm că obținem o singură bandă, nu două, cum ne-am fi așteptat. Totul pare ireal!!! Toată logica e parcă fără sens! Și totuși e adevărat. (2 min.) O
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
originea lumii, spre lumina neasfințită a creștinisumului tuturor începuturilor. Universul pe care Dante îl conturează în opera sa fundamentală "Divina Commedia" a anticipat lumea lui Einstein: o sferă cu patru dimensiuni o hipersferă a cărei suprafață ar fi un spațiu tridimensional. Aceasta este interpretarea lui H.-R. P., susținută cu argumente interdisciplinare. Mai mult decât sigur, Dante nu a anticipat nici geometria neeuclidiană a lui Riemann, apărută în 1854, și nici relativitatea generală a lui Einstein, descoperire datând din 1916. Lumea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
află între capsulă și parenchim, fiind format dintr-o rețea de fibre reticulinice în care se deschid unele aferențe limfatice, la nivelul sinusurilor având loc o primă filtrare și barare a microbilor și celulelor canceroase. Stroma - este o rețea reticulinică tridimensională cu două tipuri de ochiuri: ♦ ochiuri alungite și tapetate cu celule reticulo-endoteliale, formând capilarele sinusoide limfatice, capilare care, împreună cu limfocitele vecine, formează țesutul limfoid lax (lacunar) - cu rol de filtrare a limfei. ♦ ochiuri rotunjite, poligonale, căptușite cu celule reticulare fixe
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
asupra acestui compus macromolecular în ceea ce privește aspectul constituției și mecanismelor sale de sinteză în natură. I.2. STRUCTURA CHIMICĂ ȘI PROPRIETĂȚILE LIGNINEI Referitor la structura chimică a ligninei, datele de literatură evidențiază faptul că lignina poate fi considerată drept o rețea tridimensională statistică, formată din unități fenil propanice legate între ele în variate moduri, această structură fiind considerată valabilă de mai multe decenii. Cercetătorii care lucrează în domeniul chimiei ligninei, au încercat să elucideze structura chimică a acestui polimer natural vegetal, în urma
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
de Digabel. Figura 3. Schema lui K. Freudenberg pentru lignina de molid (1965Ă 13 Figura 4. Structura ligninei din paie de grâu (2006Ă Goring (1989Ă, pe baza datelor acumulate privind comportamentul ligninei compatibil și incompatibil cu structura de rețea polimerică tridimensională statistică elaborează un nou concept privind structura ligninei: 14 1. Proprietățile ligninei compatibile cu structura de rețea polimerică tridimensională statistică: Structura amorfă Lignina este cunoscută ca un biopolimer ce nu prezintă structuri cristaline și activitate optică, proprietăți care nu sunt
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
paie de grâu (2006Ă Goring (1989Ă, pe baza datelor acumulate privind comportamentul ligninei compatibil și incompatibil cu structura de rețea polimerică tridimensională statistică elaborează un nou concept privind structura ligninei: 14 1. Proprietățile ligninei compatibile cu structura de rețea polimerică tridimensională statistică: Structura amorfă Lignina este cunoscută ca un biopolimer ce nu prezintă structuri cristaline și activitate optică, proprietăți care nu sunt în concordanță cu conceptul structural de rețea polimerică tridimensională statistică. Insolubilitatea Lignina este caracterizată prin insolubilitate în toți solvenții
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
14 1. Proprietățile ligninei compatibile cu structura de rețea polimerică tridimensională statistică: Structura amorfă Lignina este cunoscută ca un biopolimer ce nu prezintă structuri cristaline și activitate optică, proprietăți care nu sunt în concordanță cu conceptul structural de rețea polimerică tridimensională statistică. Insolubilitatea Lignina este caracterizată prin insolubilitate în toți solvenții simpli. Doar o parte redusă din lignină (2-3%Ă poate fi dizolvată în etanol. Dacă lemnul de molid este dezincrustat extensiv cu dioxan-apă prin metoda Bjorkman, se poate extrage peste
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
legăturilor chimice dintre unitățile fenil propanice, ceea ce determină o solubilitate ridicată a fragmentelor de lignină. Masa moleculară Folosind teoria lui Flory asupra polimerizării trifuncționale într-un sens invers, cel al depolimerizării, s-a constatat că la degradarea unei rețele polimerice tridimensionale există o anumită tendință de evoluție a maselor moleculare ale fragmentelor obținute. Moleculele mici devin în timpul degradării mai repede solubile, pe când cele mari sunt eliberate mai târziu, lucru constatat la solubilizarea ligninei. Teoria presupune că fracțiunile solubilizate sunt constituite prin
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
de lignină? Se pare că în soluție, macromoleculele de lignină adoptă o conformație compactă, în comparație cu celuloza la care catenele sunt desfășurate, dar nu la fel de compacte ca într-o sferă solidă simplă. 2. Proprietățile ligninei incompatibile cu structura de rețea polimerică tridimensională statistică: Distribuția masei moleculare Teoria degradării în gel a unei singure rețele prevede că fracțiunea sol va fi polidispersă, dar unimodală, fiind caracterizată de un singur pic în curba de distribuție a maselor moleculare, excepție făcând masele moleculare mici corespunzătoare
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
chimică a lemnului. Această distribuție este împărțită în domenii cu câteva maxime, componentele cu masă moleculară mică fiind mai bine caracterizate în comparație cu cele cu masă moleculară mare. Acest comportament de dispersie redusă nu este compatibil cu o structură de rețea tridimensională polimerică statistică, ci sugerează un model repetitiv de legături slabe care permite degradarea polimerului în grupuri de molecule separate, fiecare cu o masă moleculară caracteristică și probabil și cu o compoziție chimică diferită. Asocierea Unii autori consideră că în soluție
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
din lamela mediană și cea din peretele secundar. De asemenea, se semnalează diferențe între lignina din fibre și cea din pereții vaselor. Aceste diferențe topochimice par că ar fi legate de secvențele biosintezei ligninei în țesuturile vegetale. Structura de rețea tridimensională polimerică statistică implică o structură chimică constantă peste tot. Comportamentul topochimic al ligninei sugerează, că din punct de vedere structural există mai multe tipuri de rețele în lemn. Asemenea diferențe structurale vor avea importanță în timpul extracției influențând proprietățile soluțiilor reziduale
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]