1,001 matches
-
unde merg, de unde viu dintr-un balon de săpun, dintr-o creangă de alun, dintr-un val spumos de mare, dintr-o lacrima de soare, din vulcan prelins cenușă, dintr-o rochie de păpușă, din firicel de nisip, dintr-un tril fără cirip, dintr-un puf de păpădie, din lacrima de la vie, cine țipă tare-n mine licărul unor rubine? solz pierdut de dinozaur? muget sfârtecat de taur? zvâcnet mut de ciuta moartă? cuiul ruginit din poartă? sau atomul regăsit într-
MAI PRECIS, DACĂ SE POATE ? de DORA PASCU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380835_a_382164]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > CU TRAISTA-N BAT Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Cu traista- n băț... Mustră- mă dulce, Prier însorit, Dă- mi vântul în păr, triluri de păsări Cu voci îngerești, diafan ciripit, Ciorchinii de flori pe brațe- mi presări, Și raze trimite- mi să- mi mângâie trupul, Pe ochi să- mi sărute pleoape sfioase, Atinge- mă blând, cercându- mi norocul Cu vânturi, cu ploi sacadând
CU TRAISTA-N BAT de DANIA BADEA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380867_a_382196]
-
de pictură și literatură tot de această ținută, am primit volumul „Scriitori pe care i-am cunoscut”. O carte pe care am citit-o în tren, de la București la Buzău. O carte care cântă și încântă ca o privighetoare cu trilurile ei, într-o veselie. O carte uriașă, o carte care dăruiește și înalță. O carte a celui care a învățat toate lecțiile privind aprecierea. Numai învățând a aprecia vom putea fi, la rândul nostru apreciați. Iată cum o definește maestru
65 DE ANI de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380889_a_382218]
-
perfida și reaîn care grijă e doar pentru profit... XXXI. CU TRAISTA-N BAT, de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016. Cu traista- n bat... Mustra- mă dulce, Prier însorit, Da- mi vântul în păr, triluri de păsări Cu voci îngerești, diafan ciripit, Ciorchinii de flori pe brațe- mi presari, Și raze trimite- mi să- mi mângâie trupul, Pe ochi să- mi sărute pleoape sfioase, Atinge- mă blând, cercându- mi norocul Cu vânturi, cu ploi sacadând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
n bat",cum se spunea, nu demult În popor, cănd uscai păduri de foioase. Prier, bun venit în sufletul meu, Aici ostoiește și ... Citește mai mult Cu traista- n bat...Mustra- mă dulce, Prier însorit,Da- mi vântul în păr, triluri de păsăriCu voci îngerești, diafan ciripit,Ciorchinii de flori pe brațe- mi presari,Si raze trimite- mi să- mi mângâie trupul,Pe ochi să- mi sărute pleoape sfioase,Atinge- mă blând, cercându- mi noroculCu vânturi, cu ploi sacadând, zgomotoase,Ritmul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
Având intarsii de culoare, Prin care drumurile-și pierde Poporul de viețuitoare. Cu truda lor, împărăția, Furnicile o fac prosperă, Iar florile cresc bogăția Aromelor din atmosferă. Coloane-s trunchiuri viguroase Ce sprijină ca bolți, frunzișuri Din care curg armonioase, Triluri pe large luminișuri. Pereți de iederi se ridică, Jur-împrejur, vântul să țină Din răsuflarea-i care strică, Orânduiala lor divină. Decorul ? Tufele de roze, Ici-colo-n cale presărate, În rând cu mândre tuberoze Și panseluțele pictate. Curteni, un stol de zburătoare
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374459_a_375788]
-
și legume... Iată! Un început de primăvară a autoarei: „Când Mărțișorul dă de veste/ Că se-ncălzește pe afară/Că ghioceii ușor plesnesc/ Lăsând să iasă la iveală/Gingașe flori care vestesc/Că au După „parfumul florilor de mai” ori trilurile păsărelelor, Elena Căpățână ne prezintă începutul verii, cireșarul, apoi scăpat de amorțeală”. cuprutol caiselor coapte...cu căldură și-n miez de noapte. Și, tot așa-n gustar cu pepenii-n galantar, ne cântă și încântă până-ntr-un târziu de
LA ANIVERSARE, LANSARE A DOUĂ VOLUME de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374471_a_375800]
-
de grinzile vântului care suspendau acoperișul pe inimă zidurilor flagelate in extenso * Acolo am ținut prima dată lumină în căușul ochilor fizici acolo am îmbobocit în copilărie și înflorit în tinerețe Pe crengile sufletului am împrumutat păseri să-și răvășească trilul între frunze Zburăm cu ele adăpostind visurile sub aripile libelulelor să le găsească soarele să le crească Capcanele erau pline ochi cu zâmbetul anotimpurilor care treceau că o părere urma lor mirosind a reavăn și a poveste * Și acum sunt
RĂDĂCINI de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374521_a_375850]
-
Cristina privea contrariată la dialogul celor doi bărbați. George dorea doar să o impresioneze recitindu-i o compoziție proprie sau să o șocheze? George continuă pe aceea și temă: Auzi gândurile mele, Și mai bune, și mai rele, Dar un tril de păsărele? Mai pășești desculță-n iarbă, Tălpile roua să-ți soarbă? Mai dansezi prin amintiri, Printre spini de trandafiri Și-n dorințele de miri? Mai știi când e lună plină, Ai mai fost seara-n grădină? Ai lăsat cerul
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
de-arbuști și sălcioare, Iar apa scursă prin ponoare Tresaltă-n vesele izvoare. Căldura binefăcătoare Trezește-albinele să zboare Pe viorele zâmbitoare Și pe brândușe vestitoare. În poienițe e splendoare De flori și gâze la plimbare, Iar din zăvoi, privighetoare, Trimite triluri cu-ncântare. Veniți, băieți, la-mbrățișare Să dați la fete sărutare, Când oferiți și mărțișoare, Căci e natura-n sărbătoare! Cu ghiocel... Îți dăruiesc un ghiocel Plăpând, firav, dar frumușel, Ce pare tare voinicel, Abia ițit din scutecel! În floarea
CHEMAREA PRIMĂVERII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373374_a_374703]
-
Al tăcutului gând, comoară-n cuvânt, șoaptă pe buze, legănată de frunze, poezie îți sunt anotimp pe pământ, mă chem Primăvară, vibrez ca vioară ... ... și-ți spune dorit c-am înflorit ... Partitura dă tonul ... Vioara-i isonul, Flautu-ți cântă cu triluri cuvântă ... Muzica sună văzduhul răsună ... Profunzime a gândului pe aripa vântului ... Primăvară, eu, sunt ... în cer ... pe pământ ... 25 februarie 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: PRIMĂVARĂ, EU, SUNT / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1882, Anul VI, 25
PRIMĂVARĂ, EU, SUNT de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373390_a_374719]
-
Se desfac frunzele prunilor, Înflorește natura-n toate culorile... Mutăm în legendă orele, Se-aude-n depărtare un caval, Natura s-a trezit de bal, Învârtind tainic horele. Cântecul din ciocârlie Se aude în nuc sălbatec, S-a ivit primăvăratic Cu un tril să ne mângâie. Luna țese pe covoare, Raze dulci ce ne-nfioară Și în fiecare seară Bate vântul ca o boare. Numai aripa de vis Zboară tainic în lumină, În parfumuri de verbină Spre un orizont deschis. miercuri, 22 martie 2017
BUCURIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373411_a_374740]
-
scursă din praf de stele, rana, balsamul, boala, și leacul pentru rele. Să-mi fie gândul zborul, iar cerul său palat, culoarea și privirea din sufletu-mi curat, să-mi fie urma clară spre visul colindat, arcușul de vioară în triluri legănat. Să fac din el altarul ales de-nchinăciune și euharistia din vremuri de tăciune, biserică străveche cu glas de clopot sfânt, rugul de foc, iertarea, și mierea din cuvânt. Dar Tu ai apărut din nimbul ăstei lumi, ca să ridici prin
INTERVIU CU DOMNUL GHEORGHE A. STROIA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373392_a_374721]
-
DE CE MI-E DOR Ileana Cornelia Neaga De ce mi-e dor, ai vrea să știi Deșert mi-e sufletul, pustiu. Să râd nu pot, nici să glumesc Triști îmi sunt ochii, rătăcesc. De ce mi-e dor, numai tu știi De tril neauzit de ciocârlii Ce-și cântă dorul de o seară. Mi-e dor de-o-nmiresmată primăvară. De ce mi-e dor aș vrea să știu Când vrăbii dorm seara târziu, Mi-e dor de anii ce-au trecut De-o
DE CE MI-E DOR de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373476_a_374805]
-
de iarbă, Buratice zvâcniri Și-mi flutură zambila Ascunsă în priviri. Mă gâdilă pe gambe Chemarea cucului, Și-n minte îmi răsună Bătaia vântului. În loc de mâini am ramuri, Le simt înmugurind, Plămânii mei respira Prin codrul aburind. Mi-e limba tril de păsări, Obrazul stă să dea În roșul din petale Deschis într-o lalea. În păr mi-atârnă câmpul De viorele plin, Iar gândul mi-e, deodată, Ca floarea de malin. Sub frunte cănăceii Mă gâdilă, duioși, Prin creier simt
PRESIMȚIRI DE PRIMĂVARĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373500_a_374829]
-
iarnă Ți-a ajuns în prag, Si viforul te jefuiește De stropul viu Si-aprins, de jar, De rază sfântă, Ce-ți zâmbește . Te lași cuprins De plâns, si dor, De anotimpuri de iubire . De-alintul florilor de măr, De triluri dulci de ciocârlie . Referință Bibliografica: Când depărtările / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2026, Anul VI, 18 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CAND DEPARTARILE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373595_a_374924]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > NU MAI RĂSUNĂ? Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2026 din 18 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Nu mai răsună? Nu mai răsună versul prin văile ascunse sub negurile vremii, tăcute și supuse? Nu mai răsună triluri peste păduri întinse pe coama munților cu frunți de nea cuprinse? Nu mai șoptește vântul peste frunzișul des ce freamătă pe ramuri, cănd dorul îi dă glas? Nu mai sopteste-n matcă izvorul care curge și salța în cascade, cănd
NU MAI RASUNA? de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373615_a_374944]
-
care curge și salța în cascade, cănd visul i se frânge? Nu mai colinda ploaia pe clipe ce veghează când soarele aruncă săgeți peste amiază? Nu mai colinda valuri peste perdeaua mării ce-nvaluie cu-albastru însingurarea zării? Ba da.. Răsună triluri și mai răsună versul când sufletul dansează la braț cu Universul. Și mai șoptește vântul, șoptește și izvorul când visele-s arzande și ne-ntinat, el-dorul Și mai colinda ploaia, săltând pe clape ude, șăgalnic le zâmbește celor ce știu s-
NU MAI RASUNA? de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373615_a_374944]
-
sau frunze, Amestecate-n ține prisosesc, Mă-mbăt și gust din primăveri de buze, Ne înălțam, dual, spre dor celest. Pe coapsă ta se-ncolăcesc ger, jaruri, Corăbii mii se-ntorc dinspre zenit, E vară luda pe-ale tale maluri, Tril, luturi adumbrind a infinit . E doar un vis? E timpul... Nu ne iartă! Simt...Tu, frumoasa, știu, mereu vei fi, Iubirea noastră, tandru punct pe hartă, Va încălzi ale iernii sihaștrii. Într-un târziu pleca-vom mai departe, Spre orizonturi
DIMINEAŢĂ AUTUMNALĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371358_a_372687]
-
cu vin sunt pline Înseamnă că-mpărțim aceeași arcă. Eu merg spre nord, așa mi-arată harta, Tu zăbovești cam mult pentru plecare, Câmpia pasului în doi e arta De-a fi rămas captivi peste hotare. Să iei cu tine trilul din pădure, Căci fără el suntem doi orbi sărmani Care se tem de valurile sure Prin care trec adesea artizani Și golfuri mici uitate într-o stâncă Dintr-o eroare-a inimilor sparte. Tu știi să scrii cu dragostea adâncă
PRIN CERURI DE POEME de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371509_a_372838]
-
așază temporal acțiunea: Ninsoarea s-a întețit. E mai degrabă o ploaie deasă care îngroașă stratul noroios în care se afundă bocancii (Nimic deosebit în timpul serviciului meu); era o primăvară frumoasă, cu raze fierbinți ce jucau vesele peste satul Hințeu. Triluri de păsări răsunau din zori în noapte (Vâltoarea). Natura preia din stările sufletești apăsătoare ale personajelor, împărțind povara: Afară e o liniște apăsătoare. Nici câinii nu mai latră, parcă astăzi nu au cântat cocoșii, nu guiță porcii (Vâltoarea). Prin descrierile
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
scut în jur dar pretutindeni suntem noi iarbă și sens păduri iar noi magnolia în vară carmin cărări chemări zefir tot noi acum în vară prin urmele cărării au înflorit magnolii un glas din nou chemări toate-n loc de tril prin arșiță senin magnolii înflorite renasc speranțe în destin. Referință Bibliografică: Magnolia înflorită în Iulie / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1663, Anul V, 21 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MAGNOLIA ÎNFLORITĂ ÎN IULIE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374888_a_376217]
-
ruginii când se desprind de pe pomi. În verdele copacilor încă în floare, cât și prin munții natali ori în murmur de izvoare, în miile de culori ale fluturilor jucăuși dar și-n zborul lin de pescăruși... Mă regăsesc diminețile în trilurile canarilor, când din vis mă trezesc, în râsetele copiilor care pe stradă voioși se zbenguiesc. Mă văd prin valurile Dunării „valsând”, prin salutul trimis spre orașul natal, drum croindu-și printre valurile-nspumate. În nori și-n culorile curcubeului, în
REGĂSIRE (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373889_a_375218]
-
Strofe > Introspectie > MUNTELE Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 2013 din 05 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Muntele Doar o geană de lumină apăruse-n vârf de munte . Cam timidă și puțină între zi și noapte punte . Ici un tril de păsărele colo , lacrimă de rouă flori trezindu-se și ele . A venit iar o zi nouă ! Și lumina se mărește pătrunzând întreaga fire . Soarele zâmbind sosește , cald mângâie-n dezmorțire . De prin vremile apuse Babele cu tot soborul șușotesc
MUNTELE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373986_a_375315]
-
ecartamentului, furată de gânduri... Un marfar se apropia. Ea mergea liniștită, parcă urca pe o scară a infinitului. Colosul aluneca pe șinele ce străluceau în soare și se depărtau în văzduhul fremătând a primăvară. Liniștea acelei zile era ciripită de trilurile discrete ale păsăricilor în zborul lor harnic. Doar câțiva pași până la ea mai avea locomotiva ce se apropia venind din spate, incredibil de silențios. O fi șuierat ? Elisa nu auzi nimic și nu-i simți prezența până în momentul în care
ZONA NEMURIRII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375452_a_376781]