15,306 matches
-
tu ești dorul meu dintâi! Elisabeta Silvia Gângu ... Citește mai mult Un cântec melancolic de violoncelSărută fruntea-nmiresmat-a serii ...Coardele-i săltărețe ca un brotăcelMângâie, în amurg, obrazul primăverii.Primăvară, primăvară, însorită primăvară,Te-ai smuls, cu greu, dintre tristele zăpezi!Darnică, ți-ai despletit peste țarăAle tale calde plete de mătase verzi.Iar mi-ai adus un firav ghiocel ...Mi l-ai sădit în păr și în grădină ...Mă-ndemni s-alerg, să zbor, să cânt cu el ...Plutesc
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
vad! Și voi sunteți copii tării!Iubiți-o deci, prin legea dreaptă!Ardeți gândul depărtării!Aici o mamă vă așteaptă.Soarele este și-al vostru!Prindeți-I Lumina-n minteși-ngropați-o în adâncuri!E torța noastră spre-nainteSoarele ne reunească!... XXXII. CÂNTEC TRIST, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016. Ce te legeni codrule, De-ți tremură frunza-n vânt? Plâng pustii cărările Și-ți freamătă codru-n vânt... Toamna trece...iarna-i iarnă... Geru-I crâncen, greu
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
ți freamătă codru-n vânt... Toamna trece...iarna-i iarnă... Geru-I crâncen, greu-I greu... Cântăreții nu se-ntoarnă... Eu îmi tângui dorul meu Pândește vântul la răscruce... Să nu mori până la vară!... Trece luna-ncet...străluce... Clipele sunt ore iară. Tristul fluieraș de fag Plimbă doina prin frunziș... Eu ți-s dragă...tu mi-ești drag... Și mă săruți pe furiș!... Citește mai mult Ce te legeni codrule,De-ți tremură frunza-n vânt? Plâng pustii cărărileși-ți freamătă codru-n vânt
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
pustii cărărileși-ți freamătă codru-n vânt...Toamna trece...iarna-i iarnă...Geru-I crâncen, greu-I greu...Cântăreții nu se-ntoarnă...Eu îmi tângui dorul meuPândește vântul la răscruce...Să nu mori până la vară!...Trece luna-ncet...străluce...Clipele sunt ore iară.Tristul fluieraș de fagPlimbă doina prin frunziș...Eu ți-s dragă...tu mi-ești drag...Și mă săruți pe furiș!...... XXXIII. DOI OCHI ALBAȘTRI, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016. DOI ochi, din câți
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
ca strălucirea stelelor. Buzele tale surâzânde, fierbinți Atât de dragi îmi sunt. Și cât îmi e de dor! Și-mi aduci scântei din stele și culori din curcubeu, Tu îmi dăruiești putere când drumul îmi e greu. Râsul tău alungă triștii nori ce mă pândesc, Iubesc ochii tăi albaștri. Și pe tine te iubesc! Citește mai mult DOI ochi, din câți sunt pe pământ,Ochii tăi mi-au fost aduși.Iubesc de-atunci și-ntruna cânt.OCHII tăi blânzi și supuși
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Limpezi ca strălucirea stelelor.Buzele tale surâzânde, fierbințiAtât de dragi îmi sunt. Și cât îmi e de dor! Și-mi aduci scântei din stele și culori din curcubeu,Tu îmi dăruiești putere când drumul îmi e greu.Râsul tău alungă triștii nori ce mă pândesc,Iubesc ochii tăi albaștri. Și pe tine te iubesc!... Abonare la articolele scrise de elisabeta silvia gângu
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
și captivant ciclu de poeme, pe care îl putem așeza, având aceeași valoare, alături de cele prin care autoarea își manifestă întreaga sa dragoste și admirație față de Divinitate. “Vino vară-mbujorată”, “Primăvara ai vrea să la ai pe toate”, “De toamnă”, “Noiembrie trist”, “Noapte de vară la munte”, sunt doar câteva titluri ce reprezintă locuri, oameni, fapte, trăiri și retrăiri, regăsiri, toate înveșmântate în lirismul elegant și cald al unui adevărat jurnal intim, încărcat cu bucurie și optimism: //te-ai întrebat vreodată/ de ce
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
vine Ravvi să te caute! PLECAREA VÂLVELOR vâlva munților - mâhnită și proroacă scurmă lira-nfriguratelor păduri: vii copacii - strune-n van invoacă viersuiri ce-s stinse în trecute guri vestejite-s azi moșiile de stele vestejiți heralzi sunt îngerii din glas tristă - vâlva s-a pierdut după perdele norii stânelor în alte zări au mas fluiere s-au frânt - tăcut-a Duhul Sfânt noaptea vieții s-a fost tras din munte moarte e din cer până-n pământ iar Poetul strânge între palme
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
vise firescul început. Vom fi, din nou, doi fluturi prinși în același joc Iar clipei ce-o vom arde pierduți într-un sărut Voi strânge-n pumni cenușa, ca marea-ntr-un ghioc, Și-am s-o presar, petale, pe tristul meu trecut. Din volumul” Între două tăceri” Referință Bibliografică: Clipa efemeră (sonet) / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2009, Anul VI, 01 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Glodean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CLIPA EFEMERĂ (SONET) de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380666_a_381995]
-
de tainică „Dorință”. Sub teiul tău, în miez de vară, purtând povara dorului, înmiresmați aburi de „ Doină” umplu pădurile de fagi și pân’ spre seară-n cânt șoptit, spre-a nu trezi în crânguri cucii, doinesc „ușure” dintr-un nai tristă„Povestea codrului”. Când bruma toamnei lin coboară ca o plutire de egretă și creionează un contur de „Vultur”exilat pe-o stea, un râu săltând din piatră-n piatră tot caută „O floare albastră” și... un Luceafăr să îi spună
SUB TEIUL TĂU de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380667_a_381996]
-
creionează un contur de „Vultur”exilat pe-o stea, un râu săltând din piatră-n piatră tot caută „O floare albastră” și... un Luceafăr să îi spună: răsai, „Răsai asupra mea”. Sub teiul tău, iarna toți fulgii c-„Un farmec trist și nențeles” cad în genunchi, dar cel mai des ca frunzele, cu fața-n jos și-ți strâng la piept pașii pierduți „Pe lângă plopii fără soț” apoi, ca-n fiecare an, tăcuți ne-nvață cum se moare demn, în tăcere
SUB TEIUL TĂU de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380667_a_381996]
-
liberale existente. Dacă liderii partiduțelor liberale ar fi pătrunși de pericolul major ce ne așteaptă în 2018 (după ce președinția a fost acaparată de partida filorusă - din prostia celor de pe centru - dreapta!) atunci ar purcede la coalizarea dreptei. Ținând cont de trista realitate că actualii lideri ai partiduțelor liberale nu vor fi în stare să realizeze coalizarea forțelor (fiecare din ei se vede în fruntea noii formațiuni!) varianta optimă ar fi ca dialogul să fie dus de persoane din eșalonul doi. Îi
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
Și am deschis Cartea Amintirilor, A trăirilor ce și-au cunoscut trupurile, Gurile ce dezlegau tăcerile, plăcerile, Vorbele ce nășteau ecou peste generații, Ecoul lui VREAU, șoapta lui POT, Un tot s-a clădit peste ani și surpat de neliniști. Triști ne sunt ochii ce-și caută dorul, Fiorul în Cartea Amintirilor. Da, atunci s-au hotărât pietrele să tacă... Da, atunci, cu toții ne-am pierdut aripile Când ne-am dorit să uităm zborul ... Citește mai mult Atunci s-au hotărât
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
Și am deschis Cartea Amintirilor,A trăirilor ce și-au cunoscut trupurile,Gurile ce dezlegau tăcerile, plăcerile,Vorbele ce nășteau ecou peste generații,Ecoul lui VREAU, șoapta lui POT,Un tot s-a clădit peste ani și surpat de neliniști.Triști ne sunt ochii ce-și caută dorul, Fiorul în Cartea Amintirilor. Da, atunci s-au hotărât pietrele să tacă...Da, atunci, cu toții ne-am pierdut aripileCând ne-am dorit să uităm zborul... VIII. LA GUARIGIONE DEGLI ANGELI (ÎNSĂNĂTOȘIREA ÎNGERILOR) DE
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
tu, nu veziDecât că plânge cerulCu lacrimi de gheață.... X. SUB PLEOAPE-NGENUNCHEATE, de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 1042 din 07 noiembrie 2013. E-a doua oară când te naști timid sub pleoapele mele îngenuncheate în fața nopții tulburătoare și tristă, mută ca privirea zeilor, rănită de timp și nemurire. Abia acum simt cum îmi cuprinzi în taină amintirile cu toate brațele pe care ți le-am dăruit de ziua nenașterii tale din dor. Izvor de neliniști curge de la sânul tău
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
e teamă că mâine, cândva, îmi vei pierde brațele oferindu-mi în schimb zile învăluite-n uitare și tăcere. Plăcere mi-ai lăsat, ... Citește mai mult E-a doua oară când te naști timidsub pleoapele meleîngenuncheate în fațanopții tulburătoare și tristă, mutăca privirea zeilor, rănităde timp și nemurire. Abia acum simt cumîmi cuprinzi în taină amintirilecu toate brațele pe careți le-am dăruit de ziua nenașterii taledin dor. Izvor de neliniști curgede la sânul tău hrănind sufletece-și doresc să-ți simtăfiorul
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
pământului cu Cerul, devenit el însuși cer, mirific ca orizontul în lumina asfințitului. Cândva au aparținut viitorului, astăzi, însă, sunt închiși în ziua de ieri. Lumea îi scapă din mână, timpul se scurge prin lacrima lui. Nu există îndoială. E tristă, frumoasă și vine din Moarte. Zâmbește dincolo de timp și are pe buzele ei mireasma începutului, se întoarce să-și sărute iubitul, de dincolo de timp, în timpul ăsta bolnav... iar când apare El, oglinzile explodează. Cuvintele atârnă agățate, uscându-se în bătaia
UN VAL PLESNEŞTE-N NOAPTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380700_a_382029]
-
ș.a. Cântările, așteptările, întrebările rămase fără răspuns, fiorul de neliniște, l-au determinat pe autor să-i adreseze lui Dumnezeu întrebările care-l frământau, nădăjduind o limpezire a gândurilor: „Am coborât în abisul cu îngeri / Sufocat de speranțe rănite / Defilau triste cohorte de plângeri / Le-nsoțeau cei cu vieți arvunite. Bulversat am colindat universuri/ Să judec Suprema Divinitate, / Fără teamă, i-am scris câteva versuri / Acuzându-l pentru multe păcate // În zadar am colindat tot neantul / Căci nu este stavilă pentru gânduri
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
poți să nu fii atras de delicatețea cu care Ioan Vasiu își alege cuvintele. O curgere lină a versului care îmbracă atât de frumos ideea înspre ,,Apogeu’’-l așteptării: „în țara care geme și suspină”, pentru că „Singur”: „într-o gară tristă, trenul cu zăpadă întârzie”, așa cum spune el însuși. Sentimentalismul poeziilor sale, pline de o tainică, ades, muzicalitate, poartă uneori nostalgia amintirilor cu toate etapele unei vieți peste care colbul timpului nu reușește să se aștearnă. Nu, pentru că lira-i din
NOSTALGIA AMINTIRILOR ÎN POEZIILE LUI IOAN VASIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380714_a_382043]
-
Acasa > Poezie > Amprente > FII FERICITĂ FEMEIE... Autor: Neluța Stăicuț Publicat în: Ediția nr. 2129 din 29 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Fii fericită femeie... Chiar de ești tristă și dezamăgită! Fii fericită femeie... Chiar de copilul te-a suparat! Fii fericită femeie... Chiar de bărbtul tău a plecat! Fii fericită femeie... Chiar de lacrima-ți curge șiroi! Fii fericită femeie... Chiar de viața ți-e tristă și grea
FII FERICITĂ FEMEIE... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380723_a_382052]
-
de ești tristă și dezamăgită! Fii fericită femeie... Chiar de copilul te-a suparat! Fii fericită femeie... Chiar de bărbtul tău a plecat! Fii fericită femeie... Chiar de lacrima-ți curge șiroi! Fii fericită femeie... Chiar de viața ți-e tristă și grea! Fii fericită femeie... Chiar de părinții tăi nu mai sunt! Fii fericită femeie... Chiar de nu ai măsuri de top model! Fii fericită femeie... Chiar de concursuri n-ai câștigat! Fii fericită femeie... Chiar de nu ai ochii
FII FERICITĂ FEMEIE... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380723_a_382052]
-
casă de chibrituri mi-am pus sufletul pe masă. Tu cu ochii tăi ca jarul și cu mâinile de dor răstorni lumea dintr-o plasă aruncată pe covor. Plouă cu scântei roșcate ce-au înnebunit acum în căderea lor mai tristă decât frunzele pe drum. Și aștept mai mult să doară anii-aceștia la un loc când tu pleci și lași în urmă doar sugestie de foc. Mă aștept să mă străbată Toți cocorii ce-o să plece. Se înalță altă toamnă care
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
Sau câte-o fustă dreaptă! Mi-e dor de tine mamă, Să stau să povestim, Să-mi mai spui de bunica, Bunicul sau un unchi! Mi-e dor de tine mamă, Cum stai și-mi povesteai, De viața ta cea tristă, Alături de tata! Mi-e dor de tine mamă, Să te privesc cu nesaț, Cum mergi pe bicicletă, Piața tu cum o faci! Mi-e dor de tine mamă, La mine când veneai, Nu stăteai nici o clipă, Mereu dereticai! Mi-e
MI-E DOR DE TINE MAMĂ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380727_a_382056]
-
celălalt vegetează, monoton și adeseori hazardat, într-un joc al unui destin controlat să nu aibă vreo finalitate fericită, de început de drum, de contraste ușor repetabile și absurde... Sunt destine paralele, în derivă, destine incerte, între expectativă și nesiguranță, trist și banal, pe un derizoriu cenușiu, ca un antifrumos estetic, ca florile de mucigai argheziene. De altfel, Gheorghe Andrei Neagu folosește procedee oarecum atipice în creionarea personajelor sale, deoarece renunță la descriere sau narațiune pentru protretul fizic sau moral și
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
stabilității tradiționale rurale, când țăranul a fost forțat. Oprimat și umilit, ca să renunțe la pământul, boii, plugul și grapa, simboluri ale libertății și demnității sale, pentru a intra în așa-zisele întovărășiri agricole și apoi în G.A.C.-urile de tristă amintire. Alteori, modifică registrul lexical al recruților, dominat de limbajul de lemn al sergenților și caporalilor, cu vocabularul mai modern și agresiv al Danei, care se apropie, prin comportament, atitudine și personalitatea în clocot, de atitudinea nonconformistă a adolescenților din
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]