12,312 matches
-
posedând o cultură vastă, Ovidiu nu se împacă nici cu clima aspră și nici cu „chipul înfricoșător” al geților care „nu sunt demni de a purta numele de om”. Compune mai departe, de această dată epistole în versuri dominate de tristețe (Tristele, Ponticele). Și în timp ce operele lui sunt din nou interpretate în forumul Romei - după moartea lui Augustus - Ovidiu învață încetul cu încetul sarmata și chiar „urâta limbă a geților”, înainte de a muri „de amar” - scrie traducătorul Eusebiu Camilar - în anul
Agenda2004-34-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282775_a_284104]
-
femei, Eve, și în visele alteia, Pauline. Una dintre femei își depășește cu mult în înălțime iubiții. Cealaltă are de partea ei o inteligență sclipitoare. Înconjurate mai tot timpul de bărbați, femeile se simt dorite și, totuși, un sentiment de tristețe ce le însoțește pe tot parcursul cărții le știrbește din ceea ce pentru ele ar trebui să însemne fericirea totală. Alice Ferney: Cartea iubirii, Editura Pandora-M, Târgoviște, 2004. Preț: 145 000 lei. Poezia Renașterii Traducerile din poezia franceză a Renașterii
Agenda2004-18-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282379_a_283708]
-
se află, iată, la o aniversare și la un moment de bilanț: „Revista Poesis intră în cel de-al 25- lea an de apariție... Mult, puțin? O «răpede ochire», cum ne-au învățat cei de la 1848, recunosc, mă umple de tristețe: în spate e mai mult un câmp de umbre și de gropi noroioase ale «recunoștinței» locale... În Satu Mare, feudă de sub Turnul cu viespi (Palatul Administrativ sătmărean are 97 de metri, a fost construit după planurile arhitectului Nicolae Porumbescu între 1974-1987
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2823_a_4148]
-
a divorțat de Priscilla. Despărțirea l-a afectat foarte mult și a însemnat, după părerea multora, începutul sfârșitului. Sfârșit care a venit în mod tragic la data de 16 august 1977, în reședința Graceland. O lume întreagă a aflat cu tristețe că Regele s-a stins. Milioane de fani au plâns. Oficial, moartea a survenit în urma unui atac de cord. S-a vehiculat și ideea că ar fi murit în urma unei supradoze de cocaină. Ultimul concert live al celui mai mare
Agenda2004-21-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282440_a_283769]
-
ani mai tânăr decât ea. Un amestec de iubire matură și nebunie tinerească, o dragoste târzie, care s-a frânt prea devreme. Cu un pahar de votcă în mână, am ascultat fascinat povestea vieții ei, o poveste uneori plină de tristețe, o poveste în care moartea prematură a soțului a lăsat-o descoperită, dezarmată în fața vieții, cu un copil de crescut și de întreținut. Dar mai presus de aceasta, a lăsat-o fără dragoste. Fără suprema și unica speranță pe care
Agenda2004-26-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282573_a_283902]
-
vrut să facă dragoste. S-au oprit. Ceva nu mergea. Tulburarea era prea mare. Au decis, împreună, să nu strice miracolul ce părea să prindă contur. După zece zile, Eli s-a întors în țară. A încercat să-și ascundă tristețea, luând parte la tot felul de întruniri mondene anoste, cunoscând lume multă, acceptând curtea discretă a unor bărbați pentru care nu simțea nimic. A trecut un an. În vara anului trecut, după un schimb furtunos de mesaje, Cristian a revenit
Agenda2004-26-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282573_a_283902]
-
îmi dau seama că Dumnezeu există și nu am trăit degeaba. Sunt o mamă bătrână în exterior, dar din interior țâșnește tinerețe. Am dimensiunile interioare perfecte: 90-60-90“. Colegii și prietenii au poreclit-o-n glumă Doamna Rudotel: știe să tămăduiască tristețile cu vorba, s-aducă liniștea și râsul ca medicamentul. Dar nu de liniște și râs a avut parte. Când la 15 ani și-a pierdut mama, a crezut că durere mai mare n-o să pătimească. Dar i-a fost dată
Agenda2003-14-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280880_a_282209]
-
La mulți ani!" După cum se vede, superficialitatea în documentare naște creații publicistice monstruoase. Se dovedeste încă o dată că adevărata formă de respect față de scriitori (și față de cititori) o reprezintă nu retorica omagiala, ci informarea riguroasă. Ca să nu mai vorbim de tristețea pe care ne-o produce constatarea că biografiile fotbaliștilor sunt mai cunoscute decât cele ale scriitorilor. Două afișe Pe fațadele unor clădiri din București, pe stâlpi, pe autobuze poate fi văzut un afiș care reprezintă o figură de tânăr tâmp
OCHIUL MAGIC by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17707_a_19032]
-
a hair salon on Fifth Avenue/ Dada is a boutique în Munich and în Bucharest" etc. Un poem memorabil este The Sadness of the Lower East Side Jews în care un colaj de imagini simple alcătuiește o poezie tulburătoare despre tristețe și moarte într-o tonalitate originală, oarecum eliberată de balastul tradiției adoptate, dar care nu-și poate reprimă tendința de a șocă gratuit. Alte poeme (Poeticus-Interruptus sau Manipulating Fate) șunt un fel de jocuri agreabile în care asocierea elementelor se
Dada for ever by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17713_a_19038]
-
de sticlă - plimbare de vineri -). Că și: "respirația plutea precum o bibliotecă / deasupra unui calendar - / cînd pietrele de rîu adorm / casetofonul se transformă într-o / stradă piezișa..." (Lecția secretă). Că și: "mi-au înflorit plămînii într-o tapiserie / de o tristețe abstractă - / pictore, ramă portretului e oglindă care ma strînge - / vinul vechi curge dintr-o ureche minerală / iar colecția de melci dansează pe un geamantan dantelat - / am cules ieri încă o baricada demodata / și-am ascuns-o, doar pentru noi, într-
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
seamănă, în această privință, cu Magda Isanos. Este un personaj luminos, care nu găsește o plăcere perversa în evocarea extincției. Dacă totuși glumește - si glumește adeseori - pe seama morții este numai pentru că nu vrea să-i contamineze și pe alții de tristețe. De fapt, poetul se poartă cu cititorii că un matur cu copiii. Le spune ceea ce are de spus pe înțelesul lor, adeseori sub forma unui joc: Vine seară, iti ucizi nevasta/ aruncând-o blând într-un cuțit/ tot atât de fraged că
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
pasionată a romanelor lui Bernard Malamud. O anumita viziune asupra ființei umane, ca ins rătăcit într-un univers aparent cumsecade, în realitate nici macar ostil, ci pur și simplu cinic de indiferent, combinată cu un umor dincolo de care se întrezărește limpede tristețea, o suferință și o dezamăgire asumate fără amărăciune, doar cu o resemnare demnă, mi se par a fi marca unică a cărților lui, fascinantă, cel puțin pentru mine. Am gasit întotdeauna șocant faptul că din paginile lui nu răzbate aproape
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
vreun tezism otrăvitor, își găsesc un nucleu ideatic - după cum o mărturisește și titlul - în senzația fatalității și a inexorabilului. Eșecul ori deposedarea (de un sine fericit, de un celălalt necesar, de Dumnezeu), ipostaze ale unui destin neprielnic, sînt contemplate cu tristețe, resemnare, angoasa și doar rareori cu o revoltă abia suflata printre rînduri. Poetul ieșean își afirmă apartenența la marea familie a melancolicilor. Dar la acea familie de melancolici vii, care convertesc în literatura fizionomia de proscriși cu care trec prin
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
Un patetism suportabil și tulburător tocmai pentru că nu este altceva decît rezultatul unei pasionalități sublimate artistic. Cu Federico Garcia Lorca, Pedro Salinas ori un Cèsar Vallejo cel ce spune "eu" în aceste pagini are în comun o întreagă trena de tristeți delicate. Iată cît de "hispan" sună un poem purtînd un moto din C. Noica ("Este un vierme ascuns în Cosmos"), în care este suficientă o vagă, foarte îndepărtată tristețe spre a sugera o jelanie pentru stingerea frumuseții și degradarea universală
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
eu" în aceste pagini are în comun o întreagă trena de tristeți delicate. Iată cît de "hispan" sună un poem purtînd un moto din C. Noica ("Este un vierme ascuns în Cosmos"), în care este suficientă o vagă, foarte îndepărtată tristețe spre a sugera o jelanie pentru stingerea frumuseții și degradarea universală: "chiar dacă lucrurile sînt pătate/ cu uimire văd:/ se pătează încă// nimeni nu se oprește,/ nu înaintează nimeni// cîndva/ pe aproape a trecut/ un sunet curat/ cei ce încă îl
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
această comedie a catedralei impracticabile, comedie care începe cu inaugurarea oficială a sfanțului lăcaș (în prezența oficialităților, a mulțimii etc.) și sfârșește cu dărâmarea lui, cu ajutorul buldozerelor, ca pe timpul lui Ceaușescu, este de un haz nebun și provoacă, totodată, o tristețe sfâșietoare. Numai Dan Stâncă, dintre prozatorii români de azi, poate declanșa asemenea furtuni estetice în sufletul bietului cititor. Surpriză este și mai mare, în finalul românului, cănd profesorul Bălan le oferă gazdelor sale din Canada versiunea "reală" (prozaica) a întâmplării
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
pe cîinele Tenn, care pentru el semnifică o alteritate familiară și afectuoasa. În Viața sălbatică, Tenn este cel ce îl va redeprinde pe Robinson să zîmbească, să fie senin și vesel. Cu alte cuvinte, cel ce îl va vindeca de tristețe. Prin tot ceea ce face pe insulă, Robinson se dovedește a fi un nostalgic desăvîrșit. El trăiește sub semnul amintirii, al menținerii propriei sale fapturi într-un univers care aparține inevitabil trecutului. Dar acesta este universul sau familiar, căruia încearcă să
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
referitor la Adrian Păunescu, care, între timp, fusese tipărit într-un volum). I-am adus la cunoștință aceste lucruri, în repetate rînduri, lui Nicolae Breban, dar cu toate făgăduielile de redresare, situația a rămas neschimbată. Mi-am dat seama cu tristețe că în viața revistei s-a înstăpînit o dezordine pe care directorul sau n-o putea lichidă sau de care nu-i pasă prea mult, abstras, cum îmi declară mereu a fi, în truda elaborărilor d-sale românești. M-am
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
fără încetare, provocându-ne mereu uimirea, plăcerea vizionarii filmice. Nu există film de Mihu care să nu fi avut tăieturi, rupturi, înlocuiri. Iulian Mihu a fost dat afară din cinematografie și trimis la recuperare la Studioul de Documentare. Este o tristețe să vezi cum un mare artist este astfel persecutat, tocmai pentru cele mai frumoase opere ale sale. Nu a fost înțeles Omul și umbră, filmul nu a fost înțeles nici după Revoluție, cănd Iulian Mihu creează două filme extrem de personale
Despre Iulian Mihu by Savel Stiopul () [Corola-journal/Journalistic/17803_a_19128]
-
și-am să-i învăț algebra pe sergenți, // când tu ai să dansezi fără vreo grijă/ curtata îndelung de-un licean/ de mine se va-ndrăgosti o schija/ și-am să te văd printr-un întors ochean". (Balada veselă pentru tristețea celui plecat la oaste) Sentimentul exilului Tendința poetului de a-si deplânge condiția se agravează odată cu trecerea timpului, ajungând să se manifeste că un reproș adresat întregii umanități. Această tendință îl apropie pe Mircea Dinescu de Adrian Păunescu și îl
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
niște surdomuți vorbindu-și cu mîini fosforescente la căderea nopții". Apar și cîteva evadări din registrul grav în lumea nouă a postmodernității: "dublu click pe inimă/ spune treizecișitrei/ spune modem/ mădulare legate între ele/ ani care ascund ani/ acum am/ tristețe on line ". Titlul celei de-a doua părți este "Douăsprezece teorii feniciene asupra vieții și morții". Discursul continuă în aceleași note grave - zei, temple, neamuri etc. Cît despre fenicieni ei puteau fi înlocuiți cu orice alt popor antic - formula poetică
"Dublu click pe inimă" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17195_a_18520]
-
o seară, îmi amintesc de umbrele care acopereau lespezile cu inscripții pe care încercam totuși, pentru a nu știu cîta oară, să le recitesc, încercînd să îmi apropii, dincolo de vălul banalității lor, credința în viața cerească și, mai cu seamă, tristețea despărțirii de cei plecați, hotarul pe care ei l-au trecut, lăsînd doar umbra amintirilor. Nu coborîse încă noaptea și înaintînd pe drumul larg din mijloc pe unde trec carele funerare, am ieșit în strada acoperită de coroanele stufoase ale
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
o ignora, fuga de propriul sfîrșit către contopirea care, în mod firesc, dă naștere vieții. (Ceea ce a și alăturat, în jurul Mediteranei, în Grecia de pildă, "eros" de "thanatos", cimitirele de lupanare.) Poate am simțit doar nevoia să mă desprind de tristețe. În ispita ei apărea și un fel de zîmbet, o strîmbătură profesională ca o chemare către o răscolitoare orgie, o promisiune de dezlănțuire a simțurilor. Am însoțit deci o umbră care nu înceta să își improvizeze, la intervale, un fel
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
unii dintre comentatorii evenimentului, ca anumite decizii ale sale să-i fi atras și critici, mai mult sau mai puțin justificate, din partea întregii populații sau a anumitor segmente ale acesteia <footnote Cu toate acestea, este impresionantă și demnă de respect tristețea resimțită de întreaga populație a țării la aflarea tragicei pierderi. Prin aceasta, dincolo de vremelnice deosebiri politico-doctrinare, națiunea poloneză și-a demonstrat solidaritatea și unitatea, calități ce exprimă mai mult decât convingător și situația economico-socială a acestei țări, prima din rândul
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
privirea-i/ acum îngrozită// și nu mai vede/ trupul/ enorm" (Nod). Poeta ajunge a se feri de propriul său corp ca de un asasin: "E trupul, desigur/ e fostul prieten/ și totuși/ mă feresc ca de ucigaș" (Nimic). Notificată fiind tristețea ca un "virus" distrugător ("Virus paralizînd/ toate sistemele de apărare" - Virus), trupul sfîrșește prin a deveni - exteriorizîndu-se - un obiect estetic: "capul mi-e poate/ cristal perfect/ craniul translucid/ ștergerea/ opacității ființei/ acum iarăși se vede/ în spatele meu/ obiectul/ l-am
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]