1,140 matches
-
o întâlnire cu descendenții unioniștilor din 1918. Propuneri de a se înființa un muzeu de istorie a Basarabiei. 31-VIII Participare la festivitățile Limba Noastră cea Română de la Chișinău. Au fost depuse flori la statuia lui Ștefan Cel Mare și la Troița înălțată de Ginta Latină în parcul Catedralei. 29-30-IX La invitația liceului Constantin Stere din orașul Soroca ne-am aflat două zile în zona de nord a Basarabiei, însoțiți de prestigioasa formațiune corală Camerata condusă de Prof. I. Pavalache. Orașul Soroca
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
1918 și reprezentanții Filialelor. 31 august Participare la fesativitățile din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. 2-4 septembrie - Delegația noastră - este prezentă la Reuniunea Școlilor din Chișinău. S-au depus coroane de flori la Statuia lui Ștefan cel Mare și Troița Gintei Latine. Este vizitată ,Filiala Gintei Latine din Chișinău și două biblioteci. 17 septembrie - La București, d-ul Al. Ioachimescu organizează comemorarea mareșalului Ion Antonescu. 28 septembrie - Sărbătorirea Liceului din orașul Ungheni, președinte „G.L.” prof. V. Lapteanu 1 - 5 octombrie
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
directorul Centrului Cultural Francez, au subliniat că această sărbătoare a devenit, în timp, simbolul unității întregii românimi. 25.X. Ziua Armatei, s-au plantat puieți de brad la Biserica „Sf. Nicolae” din Copou, în jurul „Monumentului Eroilor Patriei” și a Troiței Cercetașilor. Paradă militară la statuia Ștefan cel Mare. 8.XI. „ Zilele Orașului Telenești”, cu participarea filialei din Tg. Neamț, elevi și profesori. 28.XI. Participarea unei delegații la Simpozionul organizat de „Universitatea Ecologică Dimitrie Cantemir”, având tema: „80 de ani
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
marelui domnitor Ion Ghica Vodă. 30.09. Deplasare la Guvernul României - Departamentul Românii din afara granițelor țării și la Ministerul de Externe în probleme de organizare a „Gintei latine”. 05.10. Comemorarea, la Bălți a Episcopului Visarion Puiu iar la troița din Cimitirul fără cruci”, a eroilor căzuți după august 1944. 09.10. S-au desfășurat „Zilele Academice ieșene”,cel de-al XVI-lea Simpozion cuprinzând și comunicări prezentate de Comisia de Ecologie Umană din cadrul Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.10
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
filosofie și drept (1937-1950), de drept și chimie (1950-1957) la Liceul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu, la Giurgiu și București. Sub îndrumarea lui D. Gusti, își ia doctoratul în etnologie-sociologie a culturii în 1944 (validat în 1947), cu teza Troița, o problemă de mitologie română, din care va publica prima parte, Coloana cerului, în 1972. Va fi cercetător (din 1958) și șef de sector la Institutul de Arheologie din București, cercetător și șef de sector la Institutul de Istoria Artei
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
21. Unii sfinți sunt rezultatul rugăciunilor părinților lor (Sfânta Fecioară Maria, Sfântul Ioan Botezătorul) iar alții sunt aleși din pântecele mamei lor, așa cum se spune despre Sfântul Serghie de Radonej, cel care l-a inspirat pe Andrei Rubliov să picteze Troița, icoana Sfintei Treimi: "Deci, l-a ales pe el Dumnezeu pentru slujba Sa încă din pîntecele mamei sale, căci, intrând oarecând mama lui după obiceiul său în Biserică, la Sfânta Liturghie, și având în pântece pe acest prunc, când au
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Apetrei a ajuns la Giurgeni a simțit că locul acelor icoane este în această mănăstire. Întâmplarea s-a petrecut în urmă cu cinci ani. De atunci, în fiecare an, în ziua Înălțării Domnului, aceste icoane sunt duse în procesiune la troița eroilor martiri din sat. Amândouă au atras atenția prin întâmplări neobișnuite, despre care părintele Antonie mărturisește: „Când sunt scoase pe poartă, dincolo de pământul mănăstirii, icoanele se aburesc și devin din ce în ce mai grele. În urmă cu doi ani epitropul bisericii, Ioan Gherla
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
pornește în pelerinaj prin țară. Dacă nu a refuzat Vasluiul, părintele arhimandrit Antonie nu mai poate refuza nici celelalte cereri. Asta cred că își dorește Maica Domnului: să salveze cât mai mulți oameni aflați în durere. “Hai să facem o troiță” Sunt primită în biserică și aici deja Maica Domnului ne-a înfrățit pe toți trei. Călăuza mea, părintele și eu vorbim aceeași limbă, a iubirii dumnezeiești. Iubirea și mila Maicii Domnului îl fac pe părintele să îmi răspundă la întrebările
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
din Huși, a venit părintele Mina Dobzeu. Exact cu opt ani în urmă. “Părintele Mina mi-a arătat niște medalioane sculptate de el, cu Maica Domnului, cu Domnul Iisus, cu Sfinții Îngeri și mi-a spuis: Hai să facem o troiță!». Mi-a dat binecuvântare și am început să sculptez troița înaltă de șase metri. Astăzi, ea este amplasată în curtea Episcopiei și este prima mea lucrare. Medalioanele sunt făcute de părintele Mina, troița de mine”, povestește părintele. Când sculptează, preotul
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
ani în urmă. “Părintele Mina mi-a arătat niște medalioane sculptate de el, cu Maica Domnului, cu Domnul Iisus, cu Sfinții Îngeri și mi-a spuis: Hai să facem o troiță!». Mi-a dat binecuvântare și am început să sculptez troița înaltă de șase metri. Astăzi, ea este amplasată în curtea Episcopiei și este prima mea lucrare. Medalioanele sunt făcute de părintele Mina, troița de mine”, povestește părintele. Când sculptează, preotul Bocănescu are o inspirație specială, lucrează de parcă ar ști să
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
mi-a spuis: Hai să facem o troiță!». Mi-a dat binecuvântare și am început să sculptez troița înaltă de șase metri. Astăzi, ea este amplasată în curtea Episcopiei și este prima mea lucrare. Medalioanele sunt făcute de părintele Mina, troița de mine”, povestește părintele. Când sculptează, preotul Bocănescu are o inspirație specială, lucrează de parcă ar ști să facă de când lumea ceea ce face: „Exact ca și cu poezia. La fel s-a întâmplat și cu sculptura”, mărturisește el. Dar asta este
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
răsucit, oglinda încăperii afișată pe geam, pe ambele geamuri, Orbeni sfîrșitul restricției de viteză, fotolii, căldură, spațiu închis, droguri puternice în lipsa culcușului de acasă, intervalul între om și pura deplasare în spațiu ambianța de vagon, mai călătoare decît personajul, Sascut troița luminată, nu recunosc ecologia manifestărilor religioase, parcarea de lumini în sistem. Ora 4,20, în fața sălii de așteptare Adjud, înăuntru trăsnește, căldură de trupuri nespălate răsturnate în somn, în lateral de gît ghemele tumefiate mai mari ca pumnul, umblă prin fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe dorsale și în tuneluri: ingineria, tot așa știu și eu, dar la nivel de senzație kinetică, ce încet merge! de experiență altimetrică, ce sus sîntem! iar noțiunea de inerție: cînd pornește niciodată nu merge tare! glosarul mama pentru de-ce-nu-merge-mai-repede, troiță cu tablă pe cîmp, bolta bisericii dîmbul umflat în spate, satul răsfirat, hai că trebuie să coborîm, mai avem un pic! dar mai stau, pînă oprește! gest elocvent, Valea Florilor, menită îți este școala aceasta păcătoasă, inscripție "Clasele I-IV
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a fost lume se alătură marginii bune a văii, la picioarele abruptului sudic vărsătoare de răceală, Năsăud, Subcarpații în domuri, urcăm spre izvoare ale vieții și țîșnesc pe cale tot mai mulți copii, Răstignirea cît un stat de om la porți, troiță în mijlocul tablei de fîn, în fața bisericii de lemn INRI în roșu, în galben aura, prosopul în jurul coapselor albastru, Ilva Mică presărînd toponime ca alte lanțuri semiotice, principalul din minima oscilație, ține șirul văii tot mai strînse, straturi geologice cutate, unghiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
atașată, organizare spațială à la femme, halta Caralița dîmb de biserică în construcție sub mai mare malul muntelui, imobilele insularizate, raportul lor cu crestele, rare clădiri anexe, pămîntul tare, fără iarbă, șoseaua pe camion de Brăila BR 02 DLK, Goioasa troița, satul la suprapunerea tot mai naturală cu mijloacele lui, omenia și-a rupt-o din munte, poem al nemișcării milenare Călinescu, turmă de multe capre între oi, cîinele ciobănesc de rasă ciobănesc mioritic, băiatul cu băț la el, case adunate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
plîns numai cu dreptul, să nu mă vadă femeile în stînga! curg pîraie, curge și garnitura, biserica încă pe semnul pe care îl semnează el, cu coada lui de balaur, și va lăsa verde de drum de balaur, de primăvară! troiță 300 m est pe umerii satului, Punct Oprire Nădejde Sat, bătrîn ras corect, pregătește banii, conductorul nu se oprește la tine, tinerețea în două fete, s-au și întors, la vale, v-am dat o lume! balaurul de primăvară, Mihăileni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să te pleci mișcării pentru coordonarea cu sensul de mers, halta Azomureș uzină în logistica transportului, în faptă și în mișcare, Tîrgu Mureș Sud peste linia ferată cu ecartament îngust, pleacă neutilizată în vid despicătura de pe Cîmpie, halta Vidrasău în troiță albastră, chinul cu chip la tren, intravilan grămadă de țiglă pe tablierul văii, halta Chirileu accidentele de același nivel, actul de prezență a măcinat spațiul, lustrul lunecării s-a pus ca punct de fugă, toate se fac imposibile, condamnate obiecte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de fugă, toate se fac imposibile, condamnate obiecte sesizabile, cade rușine! pripită ruperea de ritm a realului și a subiectivității, Sînpaul viaduct, stație de betoane, baltă de beton curtea, luciu de apă pelicula privirii, halta Cipău "Gîza", "dînsu" pe zid, troița la casă de om, iazul în spate, spațiul reinventat în loc ar fi utilitatea formulei călătorie, în conversație utilizarea ei, ca și atunci calul de Popa! lăsați, tovarășe director, că iau asupra mea! te-ai căznit să tragi ușa, dați un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pasta de factori mobilizatori, vezi Sadoveanu pentru cheia Sadoveanu în peisaj, cîrd de mașini, cioara singură o personalitate, casele rezerva în basme de familie, Fundătura deschisă la vest, total pe trei sferturi cuprinsul primăverii, Iclod 23 km, satul pe biserici, troițe, Valea Orman prima barză din an pe cuib, ciocul peste stîlp, o lucrează cu mașina de intervenție rețele electrice, bătrîna pe bancă la soare, troițele tot la trei case, pod peste Someș pentru Gherla. Ora 13,48, în stația Dej
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
deschisă la vest, total pe trei sferturi cuprinsul primăverii, Iclod 23 km, satul pe biserici, troițe, Valea Orman prima barză din an pe cuib, ciocul peste stîlp, o lucrează cu mașina de intervenție rețele electrice, bătrîna pe bancă la soare, troițele tot la trei case, pod peste Someș pentru Gherla. Ora 13,48, în stația Dej, osînda mai sus de piept! pînă aici cota apelor la inundațiile din 12-15 mai 1970, marcată memorial și placă de metal pe peretele gării. Ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ele concepte, filozofia luminii rurale, țara în macrorelieful sentimentului se va repartiza iarăși pe sate, Nepos foamea de spațiu mai mare decît cea alimentară, interpretarea locului în goală mișcare, Feldru tinerețea bisericii culoare și înălțime în straturile piatră și sat, troița marcînd biserica de cîmp cu bucate, Ilva Mică biserică alb afloriment, duhul materiei în adîncul ei, națiunea Sfinții Petru și Pavel în tindă hramul de dom geologic, zăpada la malul Someșului spre Măgura Ilvei, inscripție, Leșu Ilvei nașul locvace și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
românizare, casa bătrînească părăsită, vopseaua de ulei cărămizie, stîlpii groși la tîrnaț, prea rotundă suma de activități din ziduri și se îngroapă înăuntru cînd să mai lase treburile, gardurile inflorescență alb-verzuie, metri de liane, nu este hamei de floră spontană, troița pe temelie de beton, mulțime de flori au scos în fața casei, șir de glastre roșii, bătrînul la masă lăsat pe ele, pădure din pornirea dealului, șesul aduce frigul umbrei nordice, vine ceva rău în accentuarea antropică a limitei biogeografice, Jibou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe temelie de beton, mulțime de flori au scos în fața casei, șir de glastre roșii, bătrînul la masă lăsat pe ele, pădure din pornirea dealului, șesul aduce frigul umbrei nordice, vine ceva rău în accentuarea antropică a limitei biogeografice, Jibou troiță de piatră, cimitirul abia început verdeață, pădurea din coastă s-a legat de moarte, accentuarea venea moartea. Ora 18,50, în acceleratul Baia Mare București, culeasă din mers numirea stației Băbuțeni, dramatică perechea de bătrîni București, l-am așteptat lîngă accelerat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
aciuat ascuțișul de turlă al bisericuței de lemn, stil omologat în puntea Apuseni Maramureș, Turism cu manualul de etnografie, Ion Vlăduțiu, părelnice locurile, din priviri nu le ajungi vreodată, curg aceleași averi pe denumirile de sate, Răstoci estul județului Sălaj, troiță, Valea Secătura fir de ricin la poartă ornamental, se pune deplasarea din soarele Cîmpiei Dunării, satul Perii Vadului în deosebire de legendarii Peri mănăstirești de la Tisa, lăstăriș cu Someș, halta Căpîlna pe Someș ieșirea din Sălaj cu șoseaua meri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vechi, ar fi trei mii de șomeri, cheagul de lucrători un mister ce-și așteaptă pierzania, maistrul în halat albastru, îți stă ca și scrobit, m-au trimis la șuvoiul de apă ordonat pe lîngă ei, o mînă sprijinită pe troiță halta Vidrasău, petele alb-gălbui clipa din două vite marcate pe ureche, cireada, fîntîna cu cumpănă, halta Chirileu bătaia verde crud, vară ploioasă, viaduct, stația de betoane incintă betonată, ordinea de la Sînpaul, peticele de cîmp din nuanțe, paloarea ierbii pe țepușe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]