743 matches
-
acestea fiind cazuri particulare ale substituției: expansiunea și reducerea. Ordinea cuvintelor, distribuția sintagmelor și a componentelor acestora pot modifica gîndirea, sentimentele, comportamentele alocutorilor. Jean-Jacques Robrieux propune o clasificare inspirată din tratatele clasice: (1) figuri de sens, care sînt prin esență tropii, adică figurile de transfer semantic (metonimia, sinecdoca, metalepsa etc.); (2) figuri de cuvinte, ce privesc jocurile asupra lexicului (neologismele, arhaismele etc.) și jocurile asupra sonorităților (asonanțele, aliterațiile etc.)"; (3) figuri de gîndire, care regrupează îndeosebi figurile ironiei, paradoxului, ca și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pragmatică pare cea mai aptă să reconcilieze figuralitatea și discursivitatea, aceasta din două motive: ea normalizează figuralitatea în funcționarea obișnuită a limbajului; ea oferă mijloacele adecvate pentru a studia aspectele cognitive, enunțiative și contextuale ale figurilor. V. față, politețe, retorică, trop. DU MARSAIS; HJELMSLEV 1943; GENETTE 1966; GREIMAS 1966; DUCROT - TODOROV 1972; GRUPUL μ 1974; FONTANIER 1977; PERELMAN - OLBRECHTS-TYTECA 1988; FROMILHAGUE - SANCIER 1991; MOLINIE 1992; KERBRAT-ORECCHIONI 1996; REBOUL 1996; ROBRIEUX 2000; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; AMOSSY - MAINGUENEAU 2003; BUSSMANN 2008. AR FOCALIZARE
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
caracterizează atît comunicarea orală, cît și comunicarea scrisă, în maniere diferite, pe care a n a l i z a d i s c u r s u l u i le poate evidenția cu aspectele lor specifice. V. litotă, trop. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; CRUSE 2006; BUSSMANN 2008. RN HIPERTEXTUALITATE. Potrivit lui G. Genette, pentru studiul literaturii și pentru studiul oricărui alt tip de discurs, este necesară noțiunea "hipertextualității", care unește perspectiva structurală cu cea istorică, realizînd o formă specifică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
important în organizarea unui discurs, întreținînd coerența. V. implicit, inferență. GRICE 1975, 1989; SADOCK 1978; MOESCHLER - REBOUL 1994. NM IMPLICIT. Implicitul este un tip de conținut care se grefează pe conținutul explicit al unui enunț și care, în cazul unui trop implicativ (acel context care favorizează conținutul implicit în defavoarea conținutului explicit), beneficiază chiar de preeminență. Detectarea implicitului constă într-un efort de interpretare a informațiilor oferite de enunț, atunci cînd prezența implicitului în enunț se face prin mărci lexicale sau morfo-sintactice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu ceva. Pentru a realiza aceasta, în discurs, cuvintele nu au valorile lor obișnuite sau valorile lor complete, încît fac să se înțeleagă altceva decît ceea ce se spune. În tradiția retorică, ironia, spre deosebire de metaforă și de metonimie, este unul dintre tropii care indică o atitudine enunțiativă și mai puțin de caracterizare a referentului, încît devine un aspect al antifrazei. Acest lucru nu este posibil decît dacă enunțarea furnizează indici de ironizare, prin conținutul ei sau prin alte mijloace (în vorbire prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
atenția a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, care stabilește tipul și genul discursului pornind de la constatarea unor astfel de elemente. V. coerență, dialogism, figură, intersubiectivitate, polifonie, text, trop. MOESCHLER - REBOUL 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN ISTORIE ȘI DISCURS. În ultimele decenii ale secolului al XX-lea, a apărut și s-a răspîndit ideea "discursului ca obiect al istoriei". Evidentă mai ales în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de organizarea nonlineară a textului și contribuie la coerența lui, avînd la bază redundanța unui element de semantică discursivă. Semioticieni și lingviști, precum J. Courtés, F. Rastier, M. Arrivé, au pus în legătură izotopia cu alți termeni precum: omogenitate, eterogenitate, tropi, metaforă, metonimie sau sinecdocă, contribuind la realizarea unei adevărate tipologii. Redundanța elementelor semantice se poate manifesta explicit sau implicit (de exemplu, marea izotopie destinul în Zadig de Voltaire), prin recurența aceleiași categorii semantice, prin fenomene de acord sau prin reiterarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o comparație explicită. Rezultat al creativității prin limbaj, metafora constituie, în momentul apariției sale, o asociere surprinzătoare, capabilă de o mare forță expresivă, însă, prin uz repetat, ea se poate toci, devenind un loc comun, o metaforă "înghețată". V. figură, trop. DUBOIS 1973; DSL 2001; BUSSMANN 2004; CRUSE 2006. RN METALIMBAJ. Interpretată riguros, structura termenului metalimbaj ar indica un limbaj de specialitate cu care se discută despre un alt limbaj (despre un limbaj-obiect); în realitate însă, obiectul discuției nu este un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cumpărat un Luchian. ). Pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, metonimia reprezintă unul dintre principiile de omogenitate care contribuie la economia și la densitatea discursivă. V. metaforă, sinecdocă, trop. GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN MICROUNIVERS. Noțiunea "microunivers" desemnează o realitate lingvistică pe care locutorul o concepe și căreia îi atribuie o dublă orientare: de a corespunde intenției interlocutorului și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vorbească și despre obiecte, despre noțiuni și nu numai despre ființe umane, pentru că marca lingvistică a persoanei se referă întotdeauna la oameni și, de aceea, folosirea persoanei pentru referirea la un non-uman sau la un non-animat reprezintă o figură (un trop), personificarea. La plural, persoanele (noi, voi) au o funcționare specifică, deoarece ele nu constituie la plural același model ca non-persoana (copac / copaci; el /ei). După E. Benveniste, noi și voi constituie plurale veritabile, persoane amplificate. Opoziția persoană/non-persoană poate crea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interlocutorii, 4) sincronie tematică, cînd subiectul se raliază la tema enunțului, dezvoltîndu-l sau ilustrîndu-l. V. dialog, discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SINECDOCĂ. Potrivit retoricii clasice, a cărei sinteză a fost făcută de Pierre Fontanier în 1830, există trei tipuri de tropi, cei prin corespondență, care realizează metonimia, cei prin conexiune, de tip sinecdocă și cei prin asemănare, de tipul metaforei. Prin urmare, așa cum stabilea Quintilian, sinecdoca este transferul de denumiri între noțiuni care se integrează una în alta, adică un termen
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
întregul înlocuiește partea, care poate duce la o disoluție referențială (s-a trezit cu poliția la ușă) sau o amplificare denotativă, ca în unele tipuri de discurs, precum cel epic (ne-au copleșit hoții de drumul mare). V. metaforă, metonimie, trop. DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. AC SISTEM. Prin noțiunea "sistem" se înțelege un "ansamblu de elemente care depind unul de altul, adică un tot compus din părți legate între
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conexiunilor interpropoziționale, dar se interesează mai ales de interacțiunea aspectelor ascendente (de la transfrastică la text) și a celor descendente (de la text și gen discursiv la transfrastica microtextuală). V: analiza discursului, gramatică textuală. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO-LINARES 2004. DH TROP. Latinescul tropus avea sensul de "figură în retorică, utilizare figurativă a unui cuvînt", în timp ce grecescul trópos desemna "răsucire, întoarcere". Orice figură literară sau retorică care constă în utilizarea cuvintelor cu sens diferit decît cel literal constituie, în mod tradițional, un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Latinescul tropus avea sensul de "figură în retorică, utilizare figurativă a unui cuvînt", în timp ce grecescul trópos desemna "răsucire, întoarcere". Orice figură literară sau retorică care constă în utilizarea cuvintelor cu sens diferit decît cel literal constituie, în mod tradițional, un trop, în epoca modernă numit însă și metasemem. Exemple de tropi sînt metafora, metonimia, sinecdoca, ironia. În general, este considerat trop orice cuvînt sau expresie folosită cu sens figurat pentru a obține efecte speciale. Tropii constituie una dintre categoriile de figuri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a unui cuvînt", în timp ce grecescul trópos desemna "răsucire, întoarcere". Orice figură literară sau retorică care constă în utilizarea cuvintelor cu sens diferit decît cel literal constituie, în mod tradițional, un trop, în epoca modernă numit însă și metasemem. Exemple de tropi sînt metafora, metonimia, sinecdoca, ironia. În general, este considerat trop orice cuvînt sau expresie folosită cu sens figurat pentru a obține efecte speciale. Tropii constituie una dintre categoriile de figuri, și anume, figurile semantice. Inițial, retoricienii au încercat să facă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
figură literară sau retorică care constă în utilizarea cuvintelor cu sens diferit decît cel literal constituie, în mod tradițional, un trop, în epoca modernă numit însă și metasemem. Exemple de tropi sînt metafora, metonimia, sinecdoca, ironia. În general, este considerat trop orice cuvînt sau expresie folosită cu sens figurat pentru a obține efecte speciale. Tropii constituie una dintre categoriile de figuri, și anume, figurile semantice. Inițial, retoricienii au încercat să facă o distincție între anumiți tropi care modificau sensul unui cuvînt
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
literal constituie, în mod tradițional, un trop, în epoca modernă numit însă și metasemem. Exemple de tropi sînt metafora, metonimia, sinecdoca, ironia. În general, este considerat trop orice cuvînt sau expresie folosită cu sens figurat pentru a obține efecte speciale. Tropii constituie una dintre categoriile de figuri, și anume, figurile semantice. Inițial, retoricienii au încercat să facă o distincție între anumiți tropi care modificau sensul unui cuvînt (cum ar fi metafora), și figuri, vizînd în special figurile de sunet sau metaplasmele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ironia. În general, este considerat trop orice cuvînt sau expresie folosită cu sens figurat pentru a obține efecte speciale. Tropii constituie una dintre categoriile de figuri, și anume, figurile semantice. Inițial, retoricienii au încercat să facă o distincție între anumiți tropi care modificau sensul unui cuvînt (cum ar fi metafora), și figuri, vizînd în special figurile de sunet sau metaplasmele (aliterația, apostroful, asonanța). Alți specialiști, printre care G. Bachelard, se referă la tropi utilizînd termenul imagine. Încadrîndu-se în sfera amplă a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
au încercat să facă o distincție între anumiți tropi care modificau sensul unui cuvînt (cum ar fi metafora), și figuri, vizînd în special figurile de sunet sau metaplasmele (aliterația, apostroful, asonanța). Alți specialiști, printre care G. Bachelard, se referă la tropi utilizînd termenul imagine. Încadrîndu-se în sfera amplă a studiului semnificației, tropii au fost definiți de către membrii Grupului μ, care își construiesc demersul pe schema claselor stilistice a lui Quintilian, drept figuri ce înlocuiesc un semem prin altul, mai precis, conținutul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sensul unui cuvînt (cum ar fi metafora), și figuri, vizînd în special figurile de sunet sau metaplasmele (aliterația, apostroful, asonanța). Alți specialiști, printre care G. Bachelard, se referă la tropi utilizînd termenul imagine. Încadrîndu-se în sfera amplă a studiului semnificației, tropii au fost definiți de către membrii Grupului μ, care își construiesc demersul pe schema claselor stilistice a lui Quintilian, drept figuri ce înlocuiesc un semem prin altul, mai precis, conținutul unui cuvînt prin alt conținut prin intermediul a două operații, suprimarea, respectiv
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau un anume nivel de acceptabilitate. În viziunea multor specialiști, cele două extremități care delimitează transferurile de sens sînt reprezentate de gradul zero și de metabole. Se consideră că abaterea sau îndepărtarea de la limbajul cotidian constituie criteriul de recunoaștere al tropilor sau al metasememelor. Acestea vizează conținutul sau semnificatul semnului lingvistic, fiind orientate, în mod fundamental, către cuvînt. V. figură, imagine, stil. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AC U UNIVERS DE DISCURS v. CÎMP DISCURSIV UTOPIE. Termenul utopie, legat de opera lui Thomas
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Grammaticalisation et changement linguistique, De Boeck, Bruxelles, 2006. Marga, Delia, Introducere în analiza discursului. Cu referire la istorie și sfera publică, Editura Fundației pentru Studii europene, Cluj-Napoca, 2003. Marsais, César Chesneau Du, Des Tropes, Jean-Baptiste Brocas, 1730 (trad. rom. Despre tropi, Editura Univers, București, 1981). Martin, Nancy, So all talk is significant. Mostly about writing. Upper Montclair, Boynton, NJ, 1983. Martinet, André, La linguistique synchronique, Presses universitaires de France, Paris, 1965. Mayaffre, Damon, Paroles de président. Jacques Chirac (1995-2003) et le
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
2014; (în colab. cu Angermuller, Johannes, Wodak, Ruth) The Discourse Studies Reader, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 2014. César Chesneau Du MARSAIS (1676-1756), filozof francez, autorul a două lucrări de referință pentru științele limbii: Traité des Tropes, 1730 (trad. rom. Despre tropi, Editura Univers, București, 1981) și Principes de Grammaire, 1769. James Robert MARTIN (n. 1950), profesor la Universitatea din Sydney, specialist în lingvistică, analiza discursului, teoria genurilor. Lucrări de referință: (în colab. Cu Rose, D.), Working with Discourse: Meaning beyond the
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pacientului, așa că Freud, în timp ce pledează pentru „realitatea” și „prioritatea decisivă” a evenimentelor, este nevoit să admită existența unui construct care face să se lege lucrurile, ca probă că evenimentele se vor fi produs. Constructul acesta, pe care Freud îl numește „trop”, se bazează pe un tranfer: Omul- cu- lupii dislocă împerecherea unor animale și o pune pe seama propriilor părinți. E ca și cum chiar așa s-ar fi întîmplat - că evenimentul în cauză s-ar fi întîmplat aievea sau că el ar fi
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
original nu prezintă idiosincrasii lexicale sau fonologice evidente, de genul celor pe care Discursul Indirect le elimină. În același timp, totuși, originalul DD folosește o construcție care este mai degrabă metaforică și caracteristică tendinței lui Gabriel de a gîndi în tropi și în figuri de stil. Este foarte posibil ca, în cazul în care Joyce ar fi fost constrîns să redea fraza în DI, el să fi înlocuit formularea figurată a lui Gabriel cu ceva mai literal și mai discret în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]