2,711 matches
-
2009, Remus Țiplea este o prezență notabilă în peisajul reportajului fotografic românesc, având în palmares extraordinare documentare despre viața și obiceiurile din locurile sale natale. Abordează fără inhibiții teme complexe, de la taină botezului, la problematicile confesiunilor religioase ale orașului, de la truda, bucuriile și tristețile groparilor din cimitirul local, până la muncă agricolă sau viața crescătorilor de oi din zonă. A publicat fotografii în ziare și reviste importante din țară și din străinătate, incepand cu The Guardian, The Telegraph sau La Repubblica, până la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92350_a_93642]
-
totu-i străin, nu duc publicul cu „regia”, dimpotrivă, creează frumusețe, bun-simț și reverb cultural. Le-aș alătura un subtitlu venind din lirica lui Ioan Alexandru, acela de luminiș sfânt. Căci atunci când ai un ideal, când îl împlinești în cinstea trudei, amintindu-ți de cei care au propovăduit cu limbă de foc rosturi și înțelesuri, bătăile de timp ce te măsoară au și lumina sfințeniei; învingătoarea lumină a sfințeniei.Omul, dacă nu are nimic sfânt, e doar al bulgărelui de lut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92491_a_93783]
-
de la istoria zbuciumată stropită cu sângele strămoșilor noștri și udată cu lacrimile lor. Ni se i-au pământurile de 25 de ani și tăcem; Ne sunt scoși copiii din școlile transilvane, pe care marele mitropolit Șaguna le-a ridicat cu truda țăranilor demni și cinstiți, de către niscai „reformiști și papiști cică creștini” ai lui Hristos, și... tăcem, și... votăm noi... românii aleșii poporului spre marea nostră rușine. Ne sunt schimbate străzile martirilor și adevăraților români cu ucigașii neamului spre rușinea noastră
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
prețuim valorile”, „Viața cărților”, „Povestea florilor de mină”, „Chimia din grădina cu sănătate”, „Tinere talente”, „Turist în țara mea”, „Educația cea de toate zilele”, „Să vorbim corect românește”, „Evenimente”, proză, poezie. După atâtea „cărări” cu suișuri și coborâri, după atâta trudă a noastră a tuturor celor care am pus umărul la urnirea acestei reviste, în sfârșit mergem pe „cărarea” cea bună: revista „Bocșa culturală”, revistă trimestrială de cultură, și-a găsit loc între revistele consacrate ale Banatului. „Bocșa culturală” este mândria
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
că „nebănuite sunt căile...” și ale unei publicații, că nu a fost întotdeauna soare și că, uneori, cu greu am străbătut prin hățișurile Timpului. Dar tot Timpul a fost cel care a demonstrat că această modestă revistă este utilă, că truda noastră nu a fost, nu este și nu va fi în zadar. Faptul că multe dintre articolele revistei apar în lucrări importante, că revista este citată și cuprinsă în bibliografiile unor volume necesare, că se face trimitere la date și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
13 zile, sunt gata să evacueze localnicii, dacă situația nu se îmbunătățește vizibil în perioada următoare. Oamenii nici nu vor să audă însă de așa ceva și spun că nu își vor abandona gospodăriile pe care le-au construit cu atâta trudă. Dacă va fi însă cazul de evacuări, Prefectura Galați a anunțat că a pus la dispoziție locuri de adăpost pentru localnici. „De azi va funcționa în localitate un comitet operativ cu personal de la ISU care se va monitoriza în contiuare
103 cutremure în județul Galați: Autoritățile din Izvoarele sunt gata să evacueze localnicii, dacă situația nu se ameliorează [Corola-blog/BlogPost/93071_a_94363]
-
poate!) este că și-a scris poemele înainte de a fi dat volumul spre prefațare... Altfel, cine mai știe, înregistram un nou rebut, în lumea literelor. Din fericire, CĂTĂLIN MOLDOVEANU nu și-a luat-o în cap, și-a văzut de truda onestă la stihurile sale - și, astfel, se poate înregistra, în literatura română, încă un debut poetic, DEPLIN ONORABIL. Că nu totdeauna i-a ieșit ce și-a propus... e firesc! Doar are, înaintea sa, dacă s-a decis să se
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
cu apanajul ei de ...degete oarbe?! CĂTĂLIN MOLDOVEANU ajunge la delir gongorizant de cuvinte, nu din infatuare, ci din curiozitate și exces de încântare/ auto-fermecare (cum am zis, mai sus: narcisiacă!), față de potențele infinite ale Logos-ului descoperit, în etapele trudei sale. Dar aceasta înseamnă să nu ții cont că, Poet fiind, ești, implicit, un COMUNICATOR! Ești NU persoană privată - ci CĂLĂUZĂ A UMANITĂȚII. Sau, cel puțin, așa s-ar cuveni să fii. ...Concluzii: 1) Poezia lui CĂTĂLIN MOLDOVEANU este una
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
Chiar dacă scrierile lor nu devin capodopere, nu putem ignora contribuția lor la cultura neamului nostru. Filozoful de aleasă cultură, Constantin Noica, sublinia:”O cultură nu se judecă numai după operele mari, de incontestabilă valoare, ci și după realizările mici, de trudă laborioasă și vrednică, prin care se realizează cadre, se deschid câmpurile și se delimitează interesele în mjlocul cărora va trebui să apară opere autentice.” In zilele de azi trăim aroganța diminuării valorilor noastre naționale, inclusiv literatura și jurnalismul și de
CUVÂNT PENTRU SUSŢINEREA INIŢIATIVEI LEGISLATIVE PRIVIND JURNALISMUL DREPT CREAŢIE [Corola-blog/BlogPost/93403_a_94695]
-
și pentru ca munca aceasta cere un dar înnăscut, nu oricine poate s-o facă, trebuie să ai o anume chemare și o personalitate de o anume factură. Pe langă harul cu care este inzestrat, jurnalistului i se mai cere multă trudă, îi mai trebuie și o doză de îndrăzneală de a răzbi în belicoasele zbateri pe tăramul social, o enormă exigență și nu de puține ori înțelepciunea de a suporta dureroasele înfrângeri din înfruntări nedrepte, taria de a înghiți amarul unor
CUVÂNT PENTRU SUSŢINEREA INIŢIATIVEI LEGISLATIVE PRIVIND JURNALISMUL DREPT CREAŢIE [Corola-blog/BlogPost/93403_a_94695]
-
a Țării Moților, dăruită de Dumnezeu cu măreția pădurilor din hotarele sale, cu metale nobile din străfunduri de stâncă, de-o vârstă cu munții săi, părtaș neistovit și iscusit la extragerea bogățiilor pământene de-a lungul secolelor, îmbucurând cu rodul trudei moților săi ,,tezaurele” împăraților, monarhiilor străvechi și contemporane, republicilor din zilele noastre, a ridicat la vremuri aprinse redute vii în calea năvălitorilor mai vechi sau mai noi, care îi încălcau hotarele și îi râvneau pământurile ca să se înstăpânească pe bogățiile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
teritoriul Daciei-transilvane, și cu inscripția VIDIT OPITIUS le-a expediat la savanți europeni spre a fi mai bine amănunțit analizate și apoi au fost cuprinse in Corpusurile de inscripții ale lui Greuterus și ale lui Teodor Mommsen care, calificându-i truda de epigrafist și mai ales cea de copist i-a zis - ,,de o exactitate marmoreană”. Este primul autor ne-roman care vorbește în termeni elogioși de poporul transilvan, de asuprirea lui, și descrie hora - care are și sens de țară
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
vacanță precum școlarii, maeștrii aceștia în arta neisprăvirii, hoției, asupririi și incompetenței, pe care noi îi plătim și le suportam fărădelegile și deciziile oneroase? Codul muncii nu-i valabil și pentru ei? Un simplu angajat primește, după un an de trudă cu 12 ore de lucru pe zi, cel mult trei săptămîni de concediu, plătit cu cîțiva amărîți de gologani. Cînd vor veni din vacanță cu mințile și mai „odihnite”, ce vor mai vrea oare să dărîme în capul poporului aflat
Îndrăzneşte careva să le strice socotelile? [Corola-blog/BlogPost/93476_a_94768]
-
românii Albă Iulia, genoveziiMoncastro sau Maurocastro, turcii Akkerman, rușii Belgorod. Noi i-am zis Cetatea Albă, nume și simbol al apărării libertății și demnității neamului. Albul era sugerat de culoarea pietrei din care a fost ciplita din îndărătnicia și truda unor meșteri anonimi dar și de numele a ,,Râului alb”. Căci așa s-ar fi numit altădată rîul Nistru pe malul căruia a fost ctitorita cetatea, în acest caz albul denotind probabil limpezimea și curatenea apelor fluviului. Mărturiile de epocă
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
mitului Mioriței, pe care îl investighează cu toate mijlocele dăruite de Domnul ființei omenești, și după ce am discutat la telefon cu Domnia sa, am avut și mai clară în minte imaginea unei personalități care te copleșește prin dimensiunea sa omenească, prin truda ... Citește mai mult O carte de poezie ca un amurg înflorit pe dinăuntruîntr-o lume cenușie, balcanică, pestriță, tristă, egoistă, invidioasă, semiconștientă, cum este lumea literară românească, întâlnești oameni de o frumusețe extraordinară, încât ți se par monumente culturale sau crini
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
mitului Mioriței, pe care îl investighează cu toate mijlocele dăruite de Domnul ființei omenești, și după ce am discutat la telefon cu Domnia sa, am avut și mai clară în minte imaginea unei personalități care te copleșește prin dimensiunea sa omenească, prin truda ... Abonare la articolele scrise de emilia Țuțuianu
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
în: Ediția nr. 1797 din 02 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului se pregătesc fuioarele acasă prin hornuri risipite peste sat din lemnele aprinse vor să iasă spre ceruri la moment de înserat când se așterne-n suflete odihna din bucuria trudei adunate iară căldura împlinește tihna și ochii pleacă primii înspre noapte doar visele hoinare ce colindă prin somnurile line de copii creează irizări ca de oglindă spre iarna care-ncepe-a se grăbi și printre fulgii strecurați prin site s-
SE PREGĂTESC FUIOARELE SĂ IASĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383208_a_384537]
-
viață pe Pământ, Domnul creîndu-tea, să-i fi ajutătoare Născând, dând suflet și cuvânt! Prima dată, a apărut matriarhatul, Cu braț puternic familia țe-ai condus, Cu multă ințelepciune condusa-i satul, Muncă grea, pe umerii tăi ai dus! Neobosită, cu trudă ți-ai vegheat copii Să crească mari, puternici și isteți, Ai robotit până târziu, la lumina lunii Fără a ști nimeni, doar patru pereți! Find volum de muncă mult prea mare, Ai predat ștafeta bărbatului pereche, Dar din umbră tu
TU FEMEIE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383283_a_384612]
-
trei în cămin. S-au aprins dintr-odată. Limbi de foc - albastre - căutau spre masă, spre ferestre, totul într-un nor de fum, de parcă azvârlise în jar catran și pucioasă. Încercasem un pact cu Diavolul pentru a supraviețui; îi oferisem truda mea, dar nu și sufletul. Pentru că, înainte de prăpăd, printr-o scrisoare-ordonanță, mi se ceruse să rescriu totul, or, eu refuzasem să schimb fie și o virgulă. „Ce am scris, am scris!” a fost răspunsul meu; chiar și Pilat se ținuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
debusolați, împinși în spații guvernate de reguli utopice, peste înțelegerea lor, distruși cu încetul. Hârțogari nenorociți; avalanșele lor de cuvinte au drept scop, n e d e c l a r a t - pentru că și pe ei îi înspăimântă rezultatul „trudei” lor - instaurarea unei dezordini infinite, pe care, fățarnici și infatuați, o numesc Libertate! Au prins planeta într-un păienjeniș de vorbe. Mistici și mistificatori. Fanatici. Fiecare, constructor al propriului mit! Pot să-l distrug pe Romancier oricând... Știe asta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
mai mare născocitor. Eu caut Adevărul, el Himerele. Când nu le găsește, le inventează; îl simt uneltind. Ura mea împotriva Magistratului - nemărginită - nu poate să evite o întrebare: Cine va conduce după căderea lui? Stațiunea e un cuib de leneși; truda locuitorilor e aparentă, un mod „inocent” de a fugi de efortul adevărat, care naște istorie. E nevoie de o autoritate neiertătoare, de un bici nou, nu de spirite umaniste care să aplece urechea spre orice moft al plebei. Cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
armă În războiul Împotriva necredincioșilor, răspunse Veniero cu o cută de amărăciune pe buze, ca și când amintirea acelei aventuri i-ar fi deșteptat o emoție dureroasă. Sau poate că numele patriei pierdute era cel care Îl chinuia. — Zile și nopți de trudă și de jale, consumate pentru o căutare nesăbuită, adăugă el după o scurtă pauză, pe un ton batjocoritor. — De ce vorbești așa? Să Înaintezi În cunoaștere e cea mai nobilă Încercare. Nu crezi? — Nu cred nimic, messer Alighieri, și totuși sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
știe, și poate totul, ci, Încă o dată, ca un om. De pildă, are nevoie de șase zile pentru a materializa proiectul și de Încă una pentru a se odihni - gest, de asemenea, profund uman. Un Dumnezeu obosit - fie și după truda facerii lumii - este mai mult decât un oximoron, este o contradicție În termeni. Dacă puterea Lui este, axiomatic, nelimitată, firesc ar fi ca El să-și săvârșească lucrarea printr-un singur gest ori o simplă fâlfâire a gândului. Să pocnească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
oameni maturi care se distrează infantil, jucându-se, individual și În grup, de-a baubaul apocaliptic. Ipoteza nu era exclusă, dar era puțin probabilă. Dacă Însă nefericiții ăia n-aveau habar În slujba cui se află și la ce servește truda lor zilnică, lucrurile stăteau pentru ei infinit mai prost - dramatic, pur și simplu. Însemna că erau prizonieri pe viață, că se Îngropaseră În subterană pentru totdeauna, fiindcă nu-i vedeam deloc pe secretoșii șefi ai Centrului strângându-le afectuos mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
întinderea de nisip, ca apoi să-și ia rămas-bun de la vârfurile de piatră neagră și, aproape în aceeași clipă, se lăsă să cadă în spatele unei mici dune cu sfârșeala moleșitoare a celui ce și-a încheiat o lungă zi de trudă în care, timp de douăsprezece ceasuri, a izbit o nicovală cu un ciocan de fier înroșit. Pentru o clipă, peisajul se coloră într-un roșu palid, ca de sânge amestecat cu apă, și s-ar fi putut crede că roșul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]