1,633 matches
-
Viața Viață este o idee despre sine, o închipuire temporară. Ele se nasc apoi dispar sau mor. @ viorel muha Frumusețe Arată tot ce ai frumos, dar niciodată să nu te încrezi că ceea ce ți-a fost dat, este meritul tău! Trudește și înzecește-ți frumusețea pe care ai primito! Atunci vei fi cu adevarat tu! @ viorel muha Necunoscut Necunoscutul poate fi un munte căruia îi cunoști numai cărarea pe care urci, poate fi o vale în care sunt, doar livezi și
de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369520_a_370849]
-
lacrimă rănită ce-i de sânge Prelinsă pe obrazul obosit. Îți simt iubirea ce nu se va stinge Căci prea mult am luptat pân’ te-am găsit. Ce-i perimat acum să aruncăm Din vise facem noi realitate. Și ne trudim acum să învățăm Drumul spre tot ce este noutate. Brăila, iulie 2016 Referință Bibliografică: REALITATEA UNUI VIS / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2015, Anul VI, 07 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin Cezar Călin
REALITATEA UNUI VIS de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370647_a_371976]
-
să-mi iei, Inima-ncepe să doară, de dorul copiilor mei. . . Alină-mă soare de vară, cerul imens când privesc, Gânduri la mare îmi zboară, de șase veri eu lipsesc. . . Alină-mi, tu, soare de vară, dragostea mea - Maricica Vine trudită spre seară, aleargă mereu ca furnica. . . Alină-mă, soare de vară, mângâie-al inimii dor, Până ajung într-o seară, iar la măicuța-n pridvor. . Alină-mă soare de vară, toamna de aur când vine, Cu rod bogat peste țară
ALINĂ-MĂ SOARE DE VARĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370665_a_371994]
-
a cunoscut totul, Gilgameș a pătruns totodată și taina tuturor lucrurilor... El s-a împărtășit din toată înțelepciunea lumii; a văzut ceea ce era tăinuit și a cunoscut ceea ce a rămas ascuns oamenilor. A dat în vileag vremile dinaintea Potopului. A trudit și a suferit străbătând Drumul cel Lung..”. Admirabila epopee a lui Ghilgameș emoționează și astăzi, în acest secol aflat sub zodia incertitudinii, ca și acum cincimii de ani, când mitul era scrijelit pe tăblițele sumero-babilonienilor, de la care am deprins știința
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
sacadat, monoton Merii înfloresc, tată, nu vine nimeni, doar vântul primăverii mai tulbură zăvorul Noaptea e stranie, umblă furiș toată singurătatea din perdelele ponosite, flutură ca o mână la capătul unui drum și vocea ta, de departe, tace a oboseală, trudește-a tăcere De ce nu ești viu măcar cât spaimele mele Tată, părul tău alb ca sâmburii de migdal, mâinile, mâinile ca narcisele ți-au ajuns, firave și palide... tu le rupi și mi le-arăți prin ecran, tremuri că eu
PARCĂ PLOUĂ MEREU... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369583_a_370912]
-
Dacă într-o zi nu am putut face nici un bine să bucur un suflet ce se află în spatele monitorului, aceasta cu siguranță pot!. Dragii mei prieteni din spatele monitoarelor, actuali și viitori vă mulțumesc că existați. Vă mulțumesc și celor care trudiți pentru ca noi să socializăm, să ne manifestăm și să comunicăm prin nenumăratele mijloace virtuale alcătuite după gustul și preferințele fiecăruia. Ionel Cadar Tel. 0771-344.618 e e-mail: ionelsiflorica 3741@gmail.com Referință Bibliografică: PRIETENIA VIRTUALĂ / Ionel Cadar : Confluențe Literare, ISSN
PRIETENIA VIRTUALĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368100_a_369429]
-
cu expresii culturale, inclusiv universalitatea dramei eului exponențial. E un poet original, euphonic și polifonic în poezia sa cu ritm muzical: „Între două războaie/ Care stau să se bată/ În mantaua de ploaie/ Trece pacea îmbrăcată“ (Între două războaie), sau „Trudind pe cale de iubire/ Răsplata e în mântuire;/ La poala crucii lui Hristos/ Ajungi ducând crucea pe jos//. (Semne ). Poet al nordului, din Ardealul sufletului nostru, el ilustrează spiritul înțelepților ardeleni, pentru care Divinitatea este Judecătorul suprem, și paradisul cu o
TEOFIL MÂNDRUŢIU – POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368195_a_369524]
-
a celei mai înalte conștiințe a neamului”, Mihai Eminescu, Fenomenului Eminescu îi rezervă un loc central în gama de abordări publicistice (Eminescu, omul-mai-mult-ca-perfectul-iubirii;Cugetând la cauza sfârșitului eminescian, Eminescu, omul datoriei ș.a.), cu atât mai mult cu cât autoarea a trudit, ca muzeograf, pentru realizarea acestei case memoriale pe care o dorește un loc unic precum Stratford-upon-Avon al poetului național al literaturii engleze, William Shakespeare, s-a implicat în toate marile evenimente care i s-au dedicat Poetului.. Sunt amintite, cu
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
Era inevitabil ca bogăția spirituală a actorului Emil Sauciuc, veteran al teatrului Regina Maria din Oradea, să nu-și fi investit caratele și în poezie, „provizia” subtilă a sufletului căutător (în accepție blagiană) și harnic tălmăcitor de mistere. Emil Sauciuc trudește suav la sporirea corolei de minuni a lumii cu propria-i lumină. Cine îi cunoaște marile interioare a descoperit, fie și fragmentar, eruditele profunzimi sufletești ale acestui actor-regizor vechi împătimit al scenei. După cum, cel care a stat sub privirea-laser a
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
ideal, să vrem să devenim un popor bogat, stăpân pe resursele sale, că totul, din păcate, se va întâmpla așa cum vor ei. Să ne gândim doar la România. O jumătate de veac poporul acesta sub Dej și sub Ceaușescu a trudit din greu ca să realizeze industrializarea Țării, să avem și noi o Economie a noastră, să nu mai cumpărăm de la alții. Bine, și ce s-a întâmplat? Stăpânii lumii au regizat revoluțiile din Europa de Est în anul 1989, revoluții care au fost
O CARTE EXCEPŢIONALĂ: MERITOCRAŢIA ŞI MERITOCRATISMUL DE LAURENŢIU PRIMO de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362533_a_363862]
-
autoritate, și pentru a se apăra în caz de atac din partea unor oameni răi, pădurarul luă cu el și carabina de vânătoare, așa, pentru orice eventualitate. Drumul prin zăpezi era greu, cizmele intrau adânc în zăpada proaspătă, pufoasă. Trebuia să trudească din greu, să ajungă pe plaiurile pădurii. În pădure stratul de zăpadă nu era chiar așa de mare, se putea umbla mai lesne. Iată, nici nu intră bine în pădure, că și găsi niște urme de cal și sanie plecate
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
hectare, aidoma celor mai harnici gospodari. An de an, cu trudă și sudoare, băietanul strânsese recoltă după recoltă bogată, încercând să-și mărească suprafața de pământ. Cumpăra oriunde auzea că se vinde vreo sfoară de pământ. Apoi și mai îndârjit trudea pentru sporirea recoltei. Când mama lui își dădu obștescul sfârșit, Toader deveni proprietar de drept și își întregi suprafața de pământ. Acum dorea să se însoare. O luă pe Firica lui Brăescu, morarul satului. Când în satul lor apărură primii
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 37, din 13 septembrie 1942 PREFAȚĂ Gingaș întâi, un ger îmi crește’n oase O iarnă rea, cu-aromă plumburie. Din piscuri mari de piatră și trufie Mă râd, bălane, stele somnoroase. E chinul meu trudind între hotare Nelimpezi înainte, nici în urmă Ca să culeg din vreme ce se curmă O zestre-abea, cu boabele amare. Visai un pod pe veacuri și pe spații Sub care-o lume proaspătă să crească Dar mărginit în coaja lui firească
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
În primul rând acomodarea în țara care te găzduiește este plină de asperități, mă refer la obiceiuri, mentalități, apoi... chiar dacă cunoști limba, nu vei vorbi niciodată ca un băștinaș, nu vei fi încadrat repede în noua societate. Va trebui să trudești mai mult decât localnicii ca să-ți meriți locul, va trebui să accepți ce ți se oferă pentru a supraviețui... fapt care te face să nu-ți fie ușor și care, uneori, te poate chiar îmbolnăvi sufletește, sau să te facă
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
de la ei, anume a fi și a dăinui cu demnitate în teritoriile noastre strămoșești. Nouă nu ne rămâne decât să acționăm în spiritul eminescian - să ne iubim istoria noastră, cum a iubit-o Eminescu, să iubim limba română și să trudim în direcția promovării și valorificării ei, așa cum a făcut Eminescu” - subliniază cu tărie Vasile Tărâțeanu, vajnicul apărător al românismului din acest colț răpit de țară istorică. Să mai revenim la cei care încearcă să ne dărâme mitul, după aceste dovezi
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
și iubire, cu personaje încărcate de sfințenie, lumină și dragoste de Dumnezeu și aproapele, mari oameni de cultură, locuri și locașuri minunate, unice în lume, mă înclin și vă sărut dreapta și pe suflet, cu umilință! De când ați început să trudiți la cărți Praesfinția Voastră? Înalt Preasfințitul Gherasim Cristea: Mai bine zis eu m-am pomenit scriind din nevoie, din necesitate! Port scrisul în mine, în suflet! Reporter: Ați simțit nevoia să scrieți pentru că aveați aveați asta în sânge, simțeați scrisul
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
poezia, creație proprie, “Glorie limbii române prin înțelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
Slova Creștină”, cunoscând astfel autori copii și autori consacrați care au scris pentru această revistă versuri despre iubirea de țară, iubirea pentru Dumnezeu, frumusețea lumii, dărnicia naturii, dragostea și prietenia dintre oameni. La ceas aniversar vă doresc tuturor celor care trudiți pentru ca această revistă să dăinuie mulți ani de-acum în colo, în folosul și spre binele cititorului dornic de frumos, sănătate, putere de muncă, răbdare, dăruire și convingerea că veți avea din ce în ce mai mulți citituri fideli, din ce în ce mai mulți colaboratori. La mulți
SLOVA CREŞTINĂ, AUGUST 2008, AUGUST 2014! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353809_a_355138]
-
Impact > Relatare > ICONARUL Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1577 din 26 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Oricare dintre cei veniți spre închinare la mitocul de pe cheiul Galbenului îl cunoșteau. Doar era iconarul care zugrăvise cu atâta har bisericuța! Trudise ceva timp. Era atât de frumos împodobită, ca un imens mănunchi de flori din mijlocul căruia se ridicau spre tării clopotnița și sfânta cruce! Dacă la început se închinau aci doar oamenii locului, puținii vârstnici rămași în sătuc, cu timpul
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]
-
vârf de stânci, pe undeva, Aud pământul fremătând, Și eu, ca el, asemenea ... MAGNOLIA Gingașii muguri ies la soare, Vestind vieții un dar nou, Din boabe de mărgăritare Țâșnește-al florilor ecou. Regina cupelor din pom, Izvorul vorbei și tăcerii, Trudește basme pentru om Cu degetele primăverii! În parcuri luna străjuiește Clipind spre noile iubiri, Magnolia, împărătește Nuntește soarta altor miri. FLORI DE VIS ! Flori de măr visez mereu, Cu mireasma lor mă-mbăt, Și mă tot visez cum eu În
PĂCATUL PRIMĂVERII (VERSURI) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353121_a_354450]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > TOAMNĂ, LA PANCIU Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Trudii ogorul până mai spre toamnă Și-acum din vie sper să iasă... cabernet! De-aceea te conjur stimată doamnă, Mă iartă că-s mai rar acum pe internet !... M-oi revanșa curând să văd ce-ai să mai zici Când
TOAMNĂ, LA PANCIU de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352586_a_353915]
-
pe drum. La ieșirea din munți, părăsi drumul național și pătrunse pe unul colateral care șerpuia pe lângă o vale, apoi urcă și coborî niște coline. Intrase într-o zonă necunoscută. Împrejurimile erau pustii, în sate locuințele nu erau luminate, localnicii trudiți de munca pe ogor odihnindu-se. La orizont niciun autovehicul nu brăzda cu fascicolul luminos al farurilor văzduhul întunecat. Era destul de târziu, dar nu-i era nici somn și nici teamă de liniștea și singurătatea ce tronau în întuneric. Străbătu
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
-mă Doamne să ard ca și lemnul cel de brad. între inimi ce se-aprind între lacrimi ce se sting Doamne, io mi-oi da silința iubirii să fiu sămânța. chiar de noapte n-oi durmi chiar de ziua oi trudi și genunchi nu-mi rod în rugă eu ți-oi fi plecată slugă. cât oi fi eu pe pământ nu am să-ți ies din cuvânt să predic, lasă-mi menirea, cum ne-ai învățat, iubirea. Referință Bibliografică: când o
CÂND O FI SĂ TREC DE PRAG de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354085_a_355414]
-
Dacă într-o zi nu am putut face nici un bine să bucur un suflet ce se află în spatele monitorului, aceasta cu siguranta pot! Dragii mei prieteni din spatele monitoarelor actuali și viitori vă mulțumesc că existați. Va multumesc și celor care trudiți pentru că noi să socializam, să ne manifestăm și să comunicăm prin nenumăratele mijloace virtuale alcătuite după gustul și preferințele fiecăruia.(de Dorina Stoica) Referință Bibliografica: Prietenia virtuală / Dorina Stoica : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1172, Anul IV, 17 martie
PRIETENIA VIRTUALĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1172 din 17 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354139_a_355468]
-
patria ta, a devenit și patria de adopție a soțului tău. De ce nu a-ți investit în locuri de muncă care să sporească bogăția și, de ce nu, a frumuseților acestei țări? - Imperfecțiunea perfectă a legislației. Nimeni nu-și investește beneficiile trudite în întreprinderi nesigure. - Și totuși politicienii așa perfect imperfect cum sunt, se laudă, uneori pe tema românilor reîntorși în țară care și-au creat mici întreprinderi foarte benefice. - Mici! Ai precizat și tu mici investiții. Ori eu sunt mare investitor
PERFECT IMPERFECT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354147_a_355476]