2,162 matches
-
cercetare și căutare, prin folosirea puterilor naturale ale firii. Tot el învață că această cunoaștere naturală este îndoită. Una este simplă, atunci când cel ce filosofează despre lucrurile spirituale nu le cunoaște prin experiența directă, nemijlocită. Cunoștința aceasta, primită prin intermediul simțurilor, trupească, este îndoielnică, înșelătoare, diavolească. Ea este mincinoasă, deoarece consideră că știe cele ce niciodată nu le-a știut. Ea este mai rea decât neștiința, "ca una ce nu vrea să primească de la vreun învățător îndreptare pentru că își închipuie că este
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
tainei Lui de neînțeles. Părinții filocalici vorbesc, pe această treaptă de curățire, despre "sfânta cunoștință"sau despre darul cunoștinței, tocmai datorită legăturii ei cu rugăciunea. Cunoașterea naturală și supranaturală, catafatică și apofatică sau, în limbaj filocalic, experimental și existențial: cunoașterea trupească, sufletească și duhovnicească își ating scopul lor - unirea contemplativului cu Dumnezeu - doar în cadrul rugăciunii curate și neîmprăștiate, a rugăciunii neîncetate. Cunoașterea duhovnicească este, potrivit Sfântului Grigorie Palama, "simțire intelectuală și dumnezeiască", unire și nu cunoștință. Ea este neștiința mai presus
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
cele mai înalte ale vieții duhovnicești, o simțire în stare de rugăciune curată a prezenței și lucrării lui Dumnezeu în lume și în sufletele noastre. 2. Pe lângă împărțirile clasice ale teognosiei, spiritualitatea filocalică preferă pe cea care delimitează o cunoaștere trupească sau în trup a lui Dumnezeu, o cunoaștere simțuală și una duhovnicească, cu mult superioară celorlalte două. 3. Cunoașterea naturală, analogică, simbolică, tipologică, realizată prin sesizarea raționalității creației și a înțelesurilor adânci, duhovnicești, ale Sfintei Scripturi, este etapa și treapta
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
creștină în cadrul serviciului divin de laudă și închinare în puterea Cuvântului Sfintei Scripturi din Întâia epistolă sobornicească a lui Petru, capitolul trei: „Icoana aceasta închipuitoare vă mântuiește acum pe voi, și anume botezul, care nu este o curățare de întinăciunile trupești, ci mărturia unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu, prin învierea lui Isus Hristos, care stă la dreapta lui Dumnezeu, după ce S-a înălțat la cer și Și-a supus îngerii, stăpânirile și puterile”. Mărturia personală a celor trei noi membri ai
LACRIMI DE BUCURIE DINTR-UN CUGET CURAT de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367627_a_368956]
-
a adus cu sine mai multe instrumente de tortură: săbii, săgeți, lănci, seceri, furci, securi si altele. Umilitul meu suflet tremura de frică. Sfinții Îngeri au zis către moarte: "Fă-ți treaba ta și scapă ușor acest suflet de legăturile trupești, fiindcă el nu are mare povară de păcate.". Moartea se apropie de mine, a luat o mică secure și-mi tăie mai întâi picioarele, apoi brațele; apoi, cu ajutorul altor instrumente, ea slăbi toate mădularele mele și le despărți din încheieturi
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
și a păcatelor de tot felul, după care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la cea a sinucigașului - toate acestea din cauza diavolului care a reușit să ne înrobească, din punct de vedere psihic, moral-duhovnicesc, sufletesc și trupesc prin anihilarea pazei asupra celor cinci simțiri!... Prin urmare, tendințelor bine cunoscute de instituționalizare sau elitism, creștinii de astăzi trebuie să le opună smerita participare la suferințele, încercările și bucuriile celor mulți, acceptând să aibă puterea, dreapta socoteală și capacitatea
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
este redat de Sfinții Părinți prin "dreapta socoteală"ori "discernământ"sau "darul deosebirii", iar pe plan moral are re �zonanța marii virtuți a modestiei, a smereniei, a discreției. "Fără smerita cugetare, adevărul este orb"- spune Ilie Ecdicul. Căci tuturor virtuților trupești și sufletești, le premerge mila și adevărul, a căror roabă este smerenia și darul deosebirii (dreapta socoteală), care - potrivit Sfinților Părinți - "vine din aceea, și fără de care nici aceea nu-și va putea vedea marginea ei", explică același Părinte al
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
duhovnicește, pentru a-i cosolida și ajuta să progreseze, în continuare, în asemănarea cu Dumnezeu. Același Sfânt Isaac Sirul spune că „acela care fuge de ispite sau de încercări, fuge, de fapt, de virtute”4. Vorbind despre încercările sau necazurile trupești și despre cele sufletești, el ne îndeamnă să ne pregătim cu toată puterea pentru cele trupești, căci fără de acestea nu putem înainta spre desăvârșire, nu putem ajunge la lumina cea dumnezeiască. Însă față de cele sufletești ne îndeamnă să ne ferim
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Sfânt Isaac Sirul spune că „acela care fuge de ispite sau de încercări, fuge, de fapt, de virtute”4. Vorbind despre încercările sau necazurile trupești și despre cele sufletești, el ne îndeamnă să ne pregătim cu toată puterea pentru cele trupești, căci fără de acestea nu putem înainta spre desăvârșire, nu putem ajunge la lumina cea dumnezeiască. Însă față de cele sufletești ne îndeamnă să ne ferim a le trăi, cerând ajutorul și paza lui Dumnezeu. Necazurile intră în mod necesar în iconomia
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
duhovnicești, împletindu-se, deoarece am văzut că Sfântul Maxim spune clar că nu se poate despărți plăcerea de durere. Nimeni nu poate să aibă parte numai de plăcere, cu atât mai mult duhovnicească, după cum și în durerea, de cele mai multe ori trupească, se ascunde nădejdea și speranța în bucuria ce va urma acesteia. Precum Pronia este o activitate permanentă a lui Dumnezeu, tot așa și Judecata Sa se exercită permanent. Prin cea dintâi, ne cheamă spre cele bune, arătându-ne frumusețea lor
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
sălășluit, prin lucrarea deplină a virtuților în Duhul Sfânt, ele îi umplu de o bucurie și o veselie negrăită, deschizându-li-se un izvor de lacrimi, ca un efect al pocăinței 41. Tot cuviosul Nichita Stithatul, referindu-se la bolile trupești și la semnificația lor duhovnicească, ne spune că: „Bolile sunt folositoare celor începători în viața virtuoasă. Ele fac trupul neputincios, ca să-l ajute în vestejirea și slăbirea aprinderii aflătoare în el; iar cugetul pământesc al sufletului îl subțiază, în vreme ce-i
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
usucă lacrimile umilinței cu seceta durerilor”42. Gradul de încercare este proporțional cu patimile noastre sau cu treapta de- săvârșirii noastre duhovnicești. În general, există o simetrie între acestea. Cel mai greu încercați sunt cei mai împătimiți, mai robiți patimilor trupești și sufletești și cei mai înaintați în lucrarea virtuților. Cei învârtoșați trec prin „probe înfricoșătoare”, până se întorc la pocăință. Cei înaintați sunt și mai greu încercați, pentru a se arăta tăria lor în virtute. Întristările pe care Dumnezeu le
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
de bună voie ale simțurilor, cealaltă a celor fără de voie sau a încercărilor, a necazurilor ce vin asupra noastră din iconomie 43. Această îndoită întristare este urmare a celor două feluri de ispite. Întristarea simțirii se naște din lipsa plăcerilor trupești, pe care omul nu și le mai poate procura. Cea din suflet sau din minte se produce din lipsa bunurilor sufletului. Spre deosebire de întristarea din simțuri, pe care o provoacă patima, întristarea cea după Dumnezeu, ce îsoțește încercările și pătimirile cele
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
nu se arată niciodată în cineva înainte de a gusta încercările 55. Tot el ne spune că acelora încercați, Dumnezeu le dă răsplata sau darul simțirii păcatelor proprii, ca nu cumva să plece de aici împovărați de aceste necazuri 56. Încercările trupești iau, adeseori, forma infirmităților, slăbiciunilor, neputințelor și a bolilor trupești, care afectează întreg echilibrul omenesc, zdruncină persoana umană în totalitate. Mesajul Mântuitorului, transmis nouă în mod fidel de către Sfinții Părinți, este unul optimist, încrezător în izbăvirea noastră din aceste încercări
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
55. Tot el ne spune că acelora încercați, Dumnezeu le dă răsplata sau darul simțirii păcatelor proprii, ca nu cumva să plece de aici împovărați de aceste necazuri 56. Încercările trupești iau, adeseori, forma infirmităților, slăbiciunilor, neputințelor și a bolilor trupești, care afectează întreg echilibrul omenesc, zdruncină persoana umană în totalitate. Mesajul Mântuitorului, transmis nouă în mod fidel de către Sfinții Părinți, este unul optimist, încrezător în izbăvirea noastră din aceste încercări și din păcat, spre viața și fericirea veșnică. <>(Ioan 16
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
o stare contrară firii, cumpăna elementelor din trup stricându-se din pricina covârșirii unuia, ceea ce aduce o stare potrivnică firii”57, în timp ce boala sufletului este „abaterea lui de la judecata dreaptă”58, datorată „patimilor aducătoare de boală”59. Bolile, în special cele trupești, sunt considerate o formă a „certării pedagogice”60 din partea lui Dumnezeu, „cercarea spre îndreptare a noastră”61. Ele sunt, cu adevărat, o a doua formă de asceză, un post și o înfrânare mai grea, nu doar de la mâncare și băutură
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
de asceză, un post și o înfrânare mai grea, nu doar de la mâncare și băutură, ci și de la plăceri și de la tot ceea ce procură bunăstarea trupului. Această o a doua formă de asceză suplinește lipsa sau insuficiența celei dintâi, adică trupească, împlinând și copletând slabele eforturi ascetice cele dintâi. Boala, spun Sfinții Varsanufie și Ioan, i se socotește de către Dumnezeu, celui ce o suportă cu răbdare și mulțumire, „în loc de nevoință (asceză) sau chiar mai mult”62. Un astfel de creștin „culege
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
71, adică o suportăm cu nădejde și răbdare, ca venind de la Dumnezeu, Cel care ne iubește și Care vrea să ne folosim de viața aceasta, pentru câștigarea celeilalte vieți. Între lupta pentru virtute și durerea simțurilor, percepută ca o suferință trupească, există o legătură intrinsecă. Lupta pentru virtute înseamnă strâmtorarea trupului, înfrânarea lui, strunirea acestuia, după cum lipsa virtuților înseamnă dezechilibrul trupului. Mersul pe cărarea virtuților, spune Sfântul Isaac Sirul, este tulburat de mâhnire pentru trup, boli și dureri 72. Atunci când, însă
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Irod trăia cu ea, care era de fapt soția lui Filip fratele tetrarhului, stăpân în Cezareea Philipi. Iar această stare a lucrurilor era interzisă de legea iudaică. Mai mult, Ioan predica curăția și înfrânarea sub toate aspectele ei sufletești și trupești și de câte ori vorbea despre păcatul desfrânării, amintea de Irodiada. Acest lucru ajunse la urechile Irodiadei și de aceea ea nu mai dorea nimic altceva decât nimicirea Botezătorului. Lumea vorbea și vorbea, și amintea mereu de spusele Botezătorului iar bârfele din
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
Duhul Adevărului, vă va călăuzi la tot adevărul"(Ioan 16, 13), cuvinte care indică în mod limpede că nu este vorba de o infuzare de daruri, ci de prezența nemijlocită a Duhului Sfânt. Totuși, Paracletul va rămâne invizibil pentru ochii trupești, ascunzându-se sub chipul limbilor de foc, așa cum la Botez se arătase sub forma de porumbel. Serghei Bulgakov spune că Sfântul Duh Se descoperă într-un mod impersonal, căci ipostasul Său rămâne pururea necunoscut. De altfel, aceasta este dupa el
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
degrabă măreția celor primite, singurele din care și în care se cunosc". Sfântul Maxim Mărturisitorul prezentând înțelesul duhovnicesc al lui Moise insistă asupra modului de contemplare a lumii. Fără să ne separăm de trup trebuie să ne despărțim de pornirile trupești, care proiectează în lucruri plăceri vinovate, ceea ce în fapt lucrurile nu conțin. Consistența lucrurilor rezidă în faptul că ele sunt porți spre Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, o consistență pe care o resimțim în momentul în care ne ridicăm
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
se cade să se cuminece mai frecvent, potrivit hotărârii lor, iar dacă se împărtășesc ca niște nedesăvârșiți, se cade să se împărtășească mai frecvent ca să devină desăvârșiți, cum spuneam mai sus. Întrucât pruncul nu crește să ajungă bărbat fără hrană trupească, cu atât mai mult nu ajunge la desăvârșire sufletul fără hrană duhovnicească. Și precum înțelepții din afară spun că trei sunt lucrurile care se văd la un prunc: ceea ce se hrănește, lucrul prin care se hrănește și ceea ce hrănește, atunci
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
ochi, de slava deșartă, atunci făcându-ne reproșuri noua înșine și mărturisindu-ne lui Dumnezeu, să ne împărtășim așa cu Sfintele Taine crezând că împărtașirea dumnezeieștilor Taine se face spre curațirea de asemenea păcate; dacă însă facem lucruri grele, rele, trupești și necurate și avem ranchiuna pe aproapele, să nu ne atingem nicidecum de dumnezeieștile Taine. Dar întrucat suntem oameni trupești și neputincioși, târâți de multe păcate, Dumnezeu ne-a dat felurite jertfe spre iertarea păcatelor, pe care dacă I le
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
Sfintele Taine crezând că împărtașirea dumnezeieștilor Taine se face spre curațirea de asemenea păcate; dacă însă facem lucruri grele, rele, trupești și necurate și avem ranchiuna pe aproapele, să nu ne atingem nicidecum de dumnezeieștile Taine. Dar întrucat suntem oameni trupești și neputincioși, târâți de multe păcate, Dumnezeu ne-a dat felurite jertfe spre iertarea păcatelor, pe care dacă I le aducem, ne curăță spre apropierea de Sfintele Taine; căci milostenia este o jertfă curățitoare de păcate; căci zice prorocul David
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
pasiune pentru această minunată și expresivă artă. Nu la fel de încântătoare a fost partea a doua din spectacol în care dansatorii și dansatoarele au apărut goi. În acel moment mi-a venit în minte întrebarea: Goliciune umană sau și intelectuală? Goliciunea trupească știm că are o semnificație specială în Biblie ... iar despre haine se spune că redau demnitatea omului, că acoperă goliciunea trupului pentru a detensiona mintea care privește prin ochi ... Lumea din sală a fost stupefiată, s-au auzit râsete stridente
2011 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367075_a_368404]