1,869 matches
-
-i și pe ei să aibă o bucurie. O temă de bârfă locală. Așa ne mai pigmentăm și noi existența în acest mediu lipsit de vreo satisfacție și culoare. Mircea scoase cheia din buzunar, nu înainte de a culege din grădinița tușei Saveta câteva flori proaspete pe care să le dăruiască lui Săndica la plecare. A căutat o vază în hol și a așezat florile în apa proaspătă, pe noptiera din camera sa. A dat drumul radioului Bucium să cânte în surdină
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
fapte cât se poate de reale, tălmăcite nu prin prisme oficiale ci prin oglinda simțămintelor și faptelor întâmplate atunci, acolo, într-un loc anume. Legislația vremurilor acelora și nu numai, pusă în contextul faptelor istorice întregește și nuanțează tabloul prin tușe pronunțate și conferă temeinicie afirmațiilor din izvoarele amintite anterior, făcând ca lucrurile și faptele să capete consistența necesară și creând legăturile neapărat necesare cu adevărul istoric. Actele de cancelarie ne plasează palpabil în firul aparent pierdut al faptelor și ne
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
mai slăbea, încercând să-i intre în grație, când ea nici nu-l putea suferi. Într-o zi, când preceptorul era plecat la primărie, împreună cu Paraschiva, o altă zurlie de prietenă de aceeași vârstă, s-au dus în vizită la tușa Floarea, mama lui Stoica și viitoarea ei soacră, lucru la care nici nu se gândea pe atunci, știind că au copilărit de mici împreună, ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Tușa Floarea fiind ocupată
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
în vizită la tușa Floarea, mama lui Stoica și viitoarea ei soacră, lucru la care nici nu se gândea pe atunci, știind că au copilărit de mici împreună, ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Tușa Floarea fiind ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler, au luat putineiul și l-au băgat sub plapuma unde dormea Răducanu și, pe aci ți-e drumul. Au fugit repede să nu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
părăsit camera tânărului. Răducanu nu știa cine a făcut șotia, dar o cam bănuia pe autoare. Același lucru îl bănuiau și mătușa Floarea cu moș Constantin și cum pățitul era hotărât să facă reclamație la milițian, dimineața prima grijă a tușei Floarea a fost să ajungă la vecina Semilia și să-i povestească necazul chiriașului său. Auzind moș Dumitru de năzbâtiile fiicei sale cea mare, a luat biciul și a alergat după ea prin toată ograda, s-o învețe minte, să
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
fost depășit și să fie pregătită de moșit, să nu fie plecată din localitate. La dispensarul din comună era un doctor în etate, prieten cu rudele sale și cu părinții lui, știut fiind mai ales că la unchiul Stoica și tușa Ioana, doctorul, prieten cu aceștia, făcea vizite mai dese, să savureze un pahar cu vin bun,scos de la răcoarea beciului adânc, când se întorcea de la dispensar spre casă, că doar stătea la două case depărtare și-i erau în drumul
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
pe care-l poate realiza orice cititor interesat, pornind de la textul de bază (mult mai facil și accesibil decât un text științific). În Manoli, spre exemplu, ficționalizând pe scheletul unei ficțiuni, Mircea Băduț își îngăduie libertatea de a contura în tușe groase profilul uman al personajului de legendă (portretizat la intersecția geniului constructiv cu slăbiciunile umane), scoțând în evidență maniile, pornirile sale hübrice, instabilitatea emoțională, impulsivitatea, încăpățânarea de a construi fără proiect și fără metodă (dovadă și eșecurile constructive repetate), patriotismul
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
joc și lumina dintâi. restul e cacialma. o bătaie continuă de clopote false și strigăte lejer destrămate de cântecul păsărilor aproape călătoare... tac. surâde tâmpla, în ultima plecăciune în fața unor icoane pictate de mâinile copilului orb. îngerii sunt îngeri. o tușă de culoare și-a aninat pumnii mărunți de irișii goliți de fericirea unui joc rotund. doare. nu se întâmplă nimic. mai este o vară după toamnă, după iarnă, undeva, în colțul emoțiilor de primăvară... în vârful securei în vârful securei
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
Lumea devine vis, visul devine lume - Novalis Au intrat în vis scriind singura lor carte Ce devenea realitate Pe măsură ce literele capătau contur, forme, lumini și umbre. Ut pictura poesis... Pictau cuvintele pagină cu pagină, prin straturi succesive, prin suprapuneri de tușe fine, Gânduri fragile lovindu-se de cercuri concentrice, Iubiri eliberatoare înăbușite Până ce au devenit vizibile în și prin esența lor. Erau concomitent personaje himerice și autori, Idealul ciocnind rutina, Arta se adăuga vieții, Clipe așternute în refluxul vieții, Mise en
CASTELUL DE NISIP AL UNUI VIS de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362148_a_363477]
-
-o ! Lămâie s-a lăudat, la comandant, că „rachetiști face din voi ”! - S-o facă pe mă-sa rachetistă ! - Ați primit ceva din tot ce v-a promis !? - O „ laie ” ! - Nici că veți vedea !... Sentința de a-l scoate pe tușă pe Lămâie a fost dată deîndată ce acesta a confirmat, prin fapte, cele susținute de sergentul major. A hotărât să-i scoată la instrucție într-o zi de duminică, zi în care ar fi trebuit ca doi-trei dintre ei să
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
abnorm, care glăsuiește algoritmic faptul că singura lui valență fără echivoc nu poate fi reprezentată decât de umilirea în fel și chip a trupului omenesc în fața invaziei anomaliilor sexuale atât de exacerbate acum, dar considerate, culmea, drept posesoarele unei viguroase tușe de normalitate și nicidecum invers. Se pare că omenirea nu a înțeles mai nimic din firul diacronic al mileniilor trecute deja, dacă privim situația dată din perspectiva discutată aici. Pentru că, dacă iubirea adevărată „Are un ecou, are nevoie de o
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
amulete cu înscrisuri ale orașului, matricole cu heraldica Repubicii California de-acum 15o de ani și mai bine, mărunțișuri cu iz de suveniruri ca să nu pleci cu mâna goală, cu pozari sau caricaturiști care „te fac la minut” din câteva tușe și-o „tușită” cum s-ar zice, un hâm mai prelung și tule-o la următorul peisaj sau pasaj. Embarcadero a fost inițial un proiect de 150 milioane dolari cu o derulare pe zece ani și care a urmărit demolarea și
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
hinoptică de-a atrage cititorul pe text. Țiganii! O seminție fascinantă prin colorit de foc de tabără, libertatea cuțitului care spintecă în carnea iubitei, galopul cailor sălbăticiți în galopuri ... totul este trecut prin metamorfoza cumpenei de milenii și redat în tușe sigure, într-un portret colectiv de un primitivism care se lovește de civilizația opulentă a Europei de la începutul Mileniului Trei. Poate fi, de ce nu, și un document de epocă. Căutăm să plecăm în vacanță în lumi vechi, în locuri ca
SAMSON IANCU, UN INVINGATOR IN FATA OPULENTEI EUROPE de MELANIA CUC în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366704_a_368033]
-
mai slăbea, încercând să-i intre în grație, când ea nici nu-l putea suferi. Într-o zi, când preceptorul era plecat la primărie, împreună cu Paraschiva, o altă zurlie de prietenă de aceeași vârstă, s-au dus în vizită la tușa Floarea, mama lui Stoica și viitoarea ei soacră, lucru la care nici nu se gândea pe atunci, știind că au copilărit de mici împreună, ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Tușa Floarea fiind ocupată
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
în vizită la tușa Floarea, mama lui Stoica și viitoarea ei soacră, lucru la care nici nu se gândea pe atunci, știind că au copilărit de mici împreună, ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Tușa Floarea fiind ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler, au luat putineiul și l-au băgat sub plapuma unde dormea Răducanu și, pe aci ți-e drumul. Au fugit repede să nu
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
părăsit camera tânărului. Răducanu nu știa cine a făcut șotia, dar o cam bănuia pe autoare. Același lucru îl bănuiau și mătușa Floarea cu moș Constantin și cum pățitul era hotărât să facă reclamație la milițian, dimineața prima grijă a tușei Floarea a fost să ajungă la vecina Semilia și să-i povestească necazul chiriașului său. Auzind moș Dumitru de năzbâtiile fiicei sale cea mare, a luat biciul și a alergat după ea prin toată ograda, s-o învețe minte, să
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
fost depășit și să fie pregătită de moșit, să nu fie plecată din localitate. La dispensarul din comună era un doctor în etate, prieten cu rudele sale și cu părinții lui, știut fiind mai ales că la unchiul Stoica și tușa Ioana, doctorul, prieten cu aceștia, făcea vizite mai dese, să savureze un pahar cu vin bun,scos de la răcoarea beciului adânc, când se întorcea de la dispensar spre casă, că doar stătea la două case depărtare și-i erau în drumul
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
ÎNGÂNAT POEȚI Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 778 din 16 februarie 2013 Toate Articolele Autorului singurul poet desăvârșit Dumnezeu care a creat lumea fiindcă iubea prea mult poezia umblă și prin aripa mea hoardele curcubeului așa ca o tușă de infinit ca o margine de cântec însă mă tem Doamne că ai să treci cândva pe lângă mine și n-am să-ți sărut la vreme vântul cu poeme cuvântul Referință Bibliografică: cântec de îngânat poeți / Violeta Deminescu : Confluențe Literare
CÂNTEC DE ÎNGÂNAT POEŢI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351905_a_353234]
-
se strecoară, direct pe pânză, culoarea armoniei inimii sale, plină de harul cu care a fost și este înzestrată. Să mai adaugăm, ținând seama de iscusința sa artstică, claritatea exprimării plastice, vitalitatea culorilor, imprimate energic și plin, dens, puternic, în tușe uneori rapide, energice, alteori ponderate, mai deliberate, impunând și o oarecare liniște aparentă - ele exultând, împreună, bucuria și farmecul vieții. Este, desigur, remarcabilă vitalitatea din viziunea artistică a acestei pictorițe, vitalitate exprimată sincer, dar cu meșteșug și fior, cu prospețime
TABLOURI PE UN GRUND DE SUFLET NOBIL de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352014_a_353343]
-
prind trăsura frumuseții. E noaptea la apus de stele Și nu se vede nici o umbră, Înstrăinarea printre ele Tresară unda cea mai sumbră. Se zbate teama în cătușe Și stă să rupă existența, Și-n clipa-n care se scriu tușe Stăpână e doar providența ! Referință Bibliografică: Alerg prin ploaia rece-a vieții ! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1312, Anul IV, 04 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ALERG PRIN PLOAIA RECE-A VIEŢII ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352359_a_353688]
-
viu acea lume cosmică : casa ei mică și modestă în fața căreia trona un nuc imens, având vârsta de peste 80 de ani, la umbra căruia creștea fân pe care-l consuma lipsită de griji, Joiana, văcuța sa cu care vorbea permanent. Tușa Varvara, cum îi spuneam eu, înainte de a-ți vorbi, cântărea cu mare precizie vorbele sale . Când ne reîntâlneam, îmi vorbea de fiecare dată despre viața sa sau alte experiențe dureroase care o asaltau uneori, încercând să o doboare, precum furtuna
DESCULŢĂ PRIN OGRADA CU FĂN de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351258_a_352587]
-
călcam cu milă și mare grijă. Să-mi umplu sufletul de mirosul lui și de imaginea cu care se unduia la picioarele mele retrăgându-se la poziția sa existentă, suportând cu mare eleganță baza tălpilor mele . Desculță prin ogradă precum tușa Varvara, am învățat de la firul de fîn, că nu există nimica în fața căruia să te supui; ci doar distanța de lumină și aer dintre pământ și cer. Lumina cerului care pătrunde în noi și ne luminează sufletul și spiritul, precum
DESCULŢĂ PRIN OGRADA CU FĂN de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351258_a_352587]
-
Pâslaru, destinul actriței Monica Fermo, devenită și ea călugăriță, sau cel al preotului Dan Bădulescu, fost chitarist rock, precum și al călugărului de la Muntele Athos, Alexandru Cottescu, fiul actriței Valeria Seciu și al actorului Octavian Cottescu, sunt zugrăvite succint, dar în tușe ferme, ce amintesc de scrierile lui Andre Malraux și a sa preocupare pentru ceea ce a însemnat și înseamnă condiția umană în devenirea ei permanentă. Întorcându-mă la poezia Marianei Cristescu, nu pot să nu remarc linia melodioasă a cuvintelor ce
MARIANA CRISTESCU- UN INTELECTUAL DE MARE CUPRINDERE, FORMAT ÎN SPIRITUL DRAGOSTEI NECONDIŢIONATE FAŢĂ DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351308_a_352637]
-
de a fi, din păcate, altfel, riscând aruncarea de pe orbita globalizării și, implicit, marginalizarea. Faptul că azi avem în fața ochilor un așa-zis mozaic arhitectural societar cu tentă postmodernistă, plin de cioburi lipite haotic pe o pânză inertă în locul unei tușe puternice (și bine gândite în prealabil) trasate de un pictor pătruns de oareșice urmă de geniu, reprezintă efectul unei intoxicări constante în timp din punct de vedere politico-mediatic cu cele mai imbecilizante antimodele, inclusiv la nivel politic, importate cu intenție
PREŞEDINTE CU REPETIŢIE?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351426_a_352755]
-
figura ca erou în tipologia și iconografia conformistă a „realismului socialist” promovat asiduu de culturnicii Dulea, Vitner, Novicov et comp. pe timpul instrucției mele școlare. Știu doar că un manual de literatură română de gimnaziu, de mai târziu, îl „procopsea” cu o tușă eminamente idilică - aplicată conform exigențelor modelului anilor '50 impus de propaganda momentului - și cu o servitute literară pe măsură de autorul nuvelei, Paul Anghel. În anii când l-am cunoscut trecuse binișor de bonitatea acreditată de un scriitor aflat el
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]