874 matches
-
îl amenință: - Am să te reclam la firma dumitale. Ofițerul dădu din umeri: - Formularele de plângere sunt la dispoziție în hol. Dar, pentru anchetă, va trebui să te deplasezi pe socoteala dumitale la biroul nostru de la Ferd. - Aha, înțeleg, făcu turbat Cayle. Va să zică asta îți vine în ajutor, nu? - N-am făcut eu regulamentul, sună răspunsul. Nu fac decât să mă supun lui. Tremurând tot, Cayle se întoarse în salonul în care o văzuse mai înainte pe fata de la magazin. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
asta îi urcase sângele în cap: așadar, grăsunul o văzuse mai tânără și încă pe-atât poate mai frumoasă, o văzuse înaintea lui. Încerca să își țină firea. Întâmplări din trecut, despre care doar i se povestea, îl făceau ca turbat. Când Godun îi mai spuse și că ar fi fost măritată cu un ins mult mai vârstnic, primul fulger din gând fu să îl descoasă despre bărbat: — N-ai o poză cu soțul ei? Doar erați prieteni, ca și cu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
se vede. 235 Ca paparuda cu apa-n cap. 236 Ca rața pe apă. 237 Ca cel ce se călătorește pe mare, moare de sete pe apă, fără apă în urcior. 238 Ca cerbul la apă dorește. 239 Ca cânele turbat, ce de apă rău fuge. 240 Ca puzderii se aprinde. 241 Ca focul la fierari, aci-l vezi că s-aprinde, aci peșin se stinge. 242 Ca lopata la arie. 243 Aruncă, ca apele nămolul pe marginea lor, când mănâncă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ghem de frânghii. Matei îi împinse reflex sticla cu rom. Femeia îl lovi violent peste mână. ― Tu și cu baba ați pus totul la cale. Ucigașilor! Melania Lupu, roșie la față, lăsă capul în jos. Abia își stăpânea lacrimile. ― E turbată! comentă sculptorul împingînd cioburile cu vârful ghetei. Valerica Scurtu sări în picioare azvîrlindu-și haina cu o mișcare a umerilor. Toată fața îi tremura. ― Iată în sfârșit un sfat plin de bun-simț, observă Grigore Popa. ― Așa?! Va să zică așa?! Ei bine, v-
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și zgomotoasă, toată numai crom și albastru deschis și dacă atingeai un buton parcă se transforma într-un joc electronic, peste tot numai luminițe roșii și albe care se aprindeau, fulgerau și clipeau. Sirena, o cacofonie formată din doisprezece lincși turbați, era destul ca să-i facă pe toți indivizii suspecți pe o rază de jumătate de milă să se scape în pantaloni de frică și s-o ia la goană spre vreun adăpost. Pasiunea agentului Mancuso pentru motocicletă era de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Darlene. Tocma’ în noaptea premierei! De ce-a trebuit să vii chiar în noaptea premierei? — Doamne Dumnezeule, se văita Ignatius, încercând să ajungă la ușă. În urma lui lăsă o dâră de mese răsturnate. Cum îndrăzniți, nemernicilor, să asmuțiți o pasăre turbată împotriva unor clienți nevinovați? Pregătiți-vă să fiți dați în judecată mâine dimineață. — Come! Datorezi două’j’patru de dolari. Plătește chiar acu’! Ignatius mai răsturnă o masă, dând buzna spre ușă împreună cu papagalul. Simți cum cercelul i se deschide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
s-au putut abține să nu zâmbească. — Trebuie să aveți cea mai respectată profesie din orașul ăsta, i-a declarat Asya șoferului care urmărise Întreaga scenă Împreună cu ele. Umbra dumneavoastră poate Înspăimânta până și pe cel mai Înfierbântat și mai turbat suporter. — Nici gând, a spus șoferul. Se plătește foarte puțin, nu ai nici un beneficiu, nici asigurare de sănătate, nici dreptul să faci grevă, nimic. Pe vremuri conduceam camioane de mare tonaj, făceam transporturi pe distanțe mari, știți. Cărbune, petrol, gaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
mea făcea valuri. Tata era furibund, ca să reiau adjectivul de care se servise chiar ea și pe care cu siguranță nu-l găsise În Formarea deprinderilor a lui Paul Guillaume, subiectul tezei ei. — Cum adică furibund? spusesem eu. — Iac-așa, turbat, scos din fire, furios, ce știu eu! A primit un telefon de la un critic de la revista La Croix, care voia să se asigure că nu era el autorul romanului tău! Mama spune că tata n-a mîncat două zile după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
a zis? - Dom’le, nu se poate, banii sunt în casă. S-a dus peste bătrân. Singur. Nu s-a auzit nimic, omul avea căluș. A venit de-acolo plin de sânge. Avea sânge pe mâini, pe piept. Și privirea turbată. Și-atuncea, am paralizat, cum se zice. Și când m-am dus eu să văd, deja dădea în ea angro. Șaișpe lovituri i-a dat. El zice, Costică zice, c-a dat și el trei. Că i-ar fi zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
clasă, sabotajului, distrugerii proprietății private și revoltei civile, răspândind cultura rezistenței, astfel Încât statul și toți reprezentanții săi să știe că nicăieri și nicicând nu vor fi În siguranță. Acum aerianul ăsta agresiv și intransigent era așezat lângă el, sub lumina turbată a sferei de sticlă, și-și pipăia nasul dureros și Înroșit, și pretindea să-i dea bani pentru a-l ajuta pe el și pe tovarășii lui - care Într-o zi, probabil, aveau să-l Împuște. Aris, cu părul violet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Însemna că se Întâmplase de mai multe ori. Dezamăgirea Îi fu atât de mare, Încât Îi plesni un dos de palmă peste față - dar, deoarece Emma se Întorsese Într-o parte, pentru a nu-i privi ochii amenințători, ochi necunoscuți, turbați, palma Își atinsese ținta doar parțial. Emma țâșni În sus ca o pisică. Mai atinge-mă o dată și-ți crăp capul, Îl amenință apucând un sabot de plajă. Deschise fermoarul cortului. Era noapte adâncă. În rulota de alături plângea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
fânețe necuprinse, Și păduri cu umbra deasă, Și o mândră mai aleasă; Și mai are înalți munții, Și har îndărătul frunții, Are Dunărea și Marea Asta-i toată supărarea! Câinii noștri-i otrăviră, Caii noștri îi goniră, Și ca fiarele turbate, Îi săriră lui în spate. Se-nroși tot asfințitul, Când loviră cu cuțitul. Dar și mândrul nostru, dragul, Îi trăsnise cu baltagul Și-i lăsă în bălți de sânge, Dar el rabdă și se plânge, Că nu-i mândra lângă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
care îi închise înăuntrul ei. Erau prinși în capcană, în calea unui roi de colibri furibunzi. Margareta se împiedică și căzu. Samuel, palid ca varul, se aruncă asupra ei, încercând s-o acopere, și în ultima clipă, înainte ca păsările turbate să-i ciuruiască, exploratorul își smulse de pe cap aparatul virtual și se pomeni în atmosfera statică și albă a navei. Adevăratul corp îl aștepta aici, trădat, părăsit, alunecos și umed, pradă spasmelor. Bulversat de întreaga întâmplare (fiindcă nu e lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
asupra altora cu o ferocitate nemaiîntâlnită și începură să se ucidă cu mitralierele, cu grenadele, cu cuțitele sau cu mâinile goale. Nemaiputând apăra fabrica, armata răzlețită a lui Frank fu și ea copleșită în curând de un puhoi de oameni turbați, care, uitând cu desăvârșire cărui steag aparțineau, împrăștiau moartea în stânga și în dreapta fără nici un fel de discriminare. Acest eveniment, cel mai sângeros și mai tragic din tot războiul, nu avu deloc darul să clarifice situația militară din micul orășel Whipie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cu negru, cămașa albă și haina de piele. —Știu ce vrei să zici și ai dreptate; nu se potriveau nici cu ce am purtat la lectură. Mi-am sacrificat excelentele sensibilități artistice pe altarul închinat enervării homofobului de Bill, cel turbat, bătrân și depășit. Dumnezeu știe ce caută el la teatru. L-aș vedea mai degrabă pe post de șef de echipă de vânzări la televizor. Tolănit pe masa de lucru a tâmplarilor, făcea rotocoale de fum și mă fixa, cântărindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Intercorp-ului, OK? Iar tu cine mama naibii ești? Ești o hârțogară fricoasă, lingușitoare și leneșă de la nenorocitul de departament juridic, asta ești! Care ți-a salvat pielea de mai multe ori decât ai mâncat mâncare caldă, s-a gândit Alice turbată. Și-a sufocat impulsul să arunce cu lampa de pe birou, cu tastatura calculatorului și cu monitorul în capul femeii din fața ei. În schimb, și-a împreunat mâinile într-o atitudine controlată. Apoi a spus calmă: Acestea sunt niște acuze grave
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
opt de ani, și prin ea de bunica Adina Dabija 36 mea, care trăise toată viața cu inima grea că primul ei soț fusese eutanasiat de medicul satului, deoarece contractase virusul rabic luptându-se cu mâna goală cu un lup turbat care intrase În sat, și, prin bunica mea, de un lung șir de morți despre care nu știam nimic, și prin acel lung șir de morți, de primul om de pe pământ, m-a făcut să mă gândesc că lucrurile sunt
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
mare artă În grupe de câte trei sau cinci pe tarabe, care mă Îmbătau cu mirosul lor crud, să beau borșul din sticlele babelor sau să o iau la fugă cu un buchet de ghiocei În sân, ca un câine turbat. Zefirul aducea cu el amintirea Îndepărtatei mele pofte de viață. Și, ca niște viruși insidioși, șoapte de iubire aduse de vânt cine știe de pe unde Îmi intrau În cameră prin gaura cheii În timp ce stăteam În pat și Încercam să adorm
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
la treizeci și opt de ani, și prin ea de bunica mea, care trăise toată viața cu inima grea că primul ei soț fusese eutanasiat de medicul satului, deoarece contractase virusul rabic luptându-se cu mâna goală cu un lup turbat care intrase în sat, și, prin bunica mea, de un lung șir de morți despre care nu știam nimic, și prin acel lung șir de morți, de primul om de pe pământ, m-a făcut să mă gândesc că lucrurile sunt
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
mare artă în grupe de câte trei sau cinci pe tarabe, care mă îmbătau cu mirosul lor crud, să beau borșul din sticlele babelor sau să o iau la fugă cu un buchet de ghiocei în sân, ca un câine turbat. Zefirul aducea cu el amintirea îndepărtatei mele pofte de viață. Și, ca niște viruși insidioși, șoapte de iubire aduse de vânt cine știe de pe unde îmi intrau în cameră prin gaura cheii în timp ce stăteam în pat și încercam să adorm
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
GIAMALA. O momâie uriașă, alcătuită, pe dedesubt, din cercuri din tablă. Împodobită cu panglici colorate, țoale fistichii, oglinjoare și săculeți cu farmece. Care, dacă te plesnea peste fălci cu niște lănțișoare descântate, până în trei zile, picai. Ori într-o chiverniseală turbată. Ori în coșciug, din patru surceluțe împuțeai. Zbura și has-Satan, cam într-o dungă, plăcut abțiguit. Iar pîn' la coșconeața din spatele curții Nicoloaicei, nu se opri. Fusese la un botez. Capitolul 8 ZIUA A PATRA: "SĂ NU POFTEȘTI LA NICI
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
făcut caca și pipi în mijlocul străzii... Și-or 373 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - ...Îl ia în căușul ocrotitor al legilor noastre chiar pe cel mai înrăit infractor!... Și fie că acceptă, fie că ba, chiar și celui mai turbat infractor i se asigură educație... Ăă... Minimum de hrană. Un acoperiș decent deasupra capului... - Onofreie, ai rupt-o-n fericire! Dacă-ți asigură, doctorii băieților, de ocupă acum malurile străzii. O singură pastilă!... Blegesc ăștia toate glandele din tine, ca
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
studiu intens din acel an hotărâtor pentru Stani și toți colegii. Peste memorie s-a depus negura inexistenței, încet s-au estompat până la dispariție, a uitat cum era în acele timpuri, cald sau frig, cerul era senin sau bătea vântul turbat, Marea Neagră era albastră sau verde în acele zile, totuși trăirile și întâmplările din acel an au fost de neuitat. Sensibilitatea tuturor este atinsă cu ceva ce face să își amintească unele amănunte iar pe celelalte să le treacă cu vederea
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
coprins cu beție talia ei cu amândouă mînile și-mi apăsai capul amețit de amor în poalele ei. Astfel, în atitudinea această, ea-și întinse brațele pe clape și-ncepu să bată clapele cu o vioiciune melancolică; era un valț turbat, înamorat și trist, a unuia din maeștrii germani, ce mă amețea, {EminescuOpVII 196} mă tâmpea și mai mult. N-auzeam note și armonie ci numai un vuiet melancolic și voluptos, care se pierdea încet, încet. Îmi ridicam capul, priveam cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
plin de armărie. Deodată-n [în]tuneric luciră doi ochi înfricoșați... un om nalt părea că se repede dintr-un colț spre noi. Cu mîna-ntinsă, slobozii pistolul și la lumina lui zării o față vânătă, ci cunoscută. - E el! țipai turbat. Era amantul [lui] Poesis. În momentul acela Ioan i se repezise în piept, însă, apucat el însuși, contele deschise c-o mână ușa balconului, cu cealaltă era să-l arunce peste balcon pe pavagiul de piatră. A fost fapta unui
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]