652 matches
-
minestrone, termen luat recent din italiană. Cuvinte de origine turcă În perioada creării terminologiei culinare românești (secolul 17), eram cu fața „întoarsă“ mai mult spre Orient. În epoca fanariotă, a fost adoptată gastronomia orientală și, de aceea, cuvintele luate din turcă și greacă ocupă un loc de seamă în terminologia acestui domeniu. Termenii de origine turcească sunt numeroși; aceștia se referă la: - plante și fructele lor, folosite ca materii de bază în prepararea mâncărurilor (arpagic, bamă, bostan, dovleac, dud, harbuz, pătlăgea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de la turci, împreună cu o serie de cuvinte din această sferă semantică: lulea, tutun, ciubuc, imanea, narghilea (ultimele două, ieșite din uz). Originea îndepărtată a acestor cuvinte se află cel mai frecvent în arabă, unde nu rareori sunt de origine persană; turca a fost limba prin intermediul căreia au ajuns în română cuvintele orientale. Uneori, în arabă cuvintele respective au avut alt sens: ar. rŸ²a, care stă la baza tc. rahat, însemna „liniște, confort“ și apoi „înviorarea gâtului“; rom. rachiu vine din tc
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Mumu leanu. Cuvântul există și în aromână (pandispańă) și are variantele învechite pandespane, pandeșpane. La originea îndepărtată a acestui termen, se află it. pan di Spagna „pâine din Spania“, expresie al cărei corespondent francez, pain d’Espagne, a pătruns în turcă (pandispanya) și, din turcă, în neogreacă (pandespáni); cum am spus mai sus, de la greci l-am luat și noi. Pricomigdală „prăjitură uscată preparată din albuș de ou, zahăr și migdale“, cuvânt a cărui formă inițială în română a fost picromigdală
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
și în aromână (pandispańă) și are variantele învechite pandespane, pandeșpane. La originea îndepărtată a acestui termen, se află it. pan di Spagna „pâine din Spania“, expresie al cărei corespondent francez, pain d’Espagne, a pătruns în turcă (pandispanya) și, din turcă, în neogreacă (pandespáni); cum am spus mai sus, de la greci l-am luat și noi. Pricomigdală „prăjitură uscată preparată din albuș de ou, zahăr și migdale“, cuvânt a cărui formă inițială în română a fost picromigdală, este un împrumut din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
era (persica) praecocia „(piersici) care se coc devreme“. Acesta a pătruns în gr. praikókion > ar. barqūq (cu articol albarquq) > sp. albarcoque > fr. abricot > ol. abrikoos > germ. Aprikose. Profit de ocazie ca să spun că termenul literar caisă este un împrumut din turcă, iar caisână, care circulă în Ardeal, este din magh. kajszin. Maghiran (cu varianta măghiran), numele unei plante aromatice, vine din germ. Mageran (care are și o variantă Majoran). La originea îndepărtată, cuvântul este un împrumut dintr-o limbă asiatică necunoscută
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
puică, purcel, varză umplută (Trans.), varză cu găluște. Nelipsită pe masă, la Crăciun, este și piftia, al cărei nume provine din ngr. pichtí, piktí „gelatină“ și bg. pihtija. Este un cuvânt vechi, ce apare la Dosoftei. Termenul există și în turcă (pihte), precum și în sârbă (pitija). După unii, la originea sa îndepărtată ar fi cuvântul persan pühti „gelatină“. Termenul nu este general, în română: regional se folosesc cocioane (< magh. kocsonya) (în Bihor), răcituri (în Moldova și Transilvania), aituri, tremurici, căterigi, cotoroage
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
un fel de pâine, în formă de inel, împletită din mai multe straturi de aluat“ este un cuvânt de origine slavă, derivat de la kolo „roată“. Noi l-am luat de la slavii din sud (bg., sb. kolač), la fel ca albaneza, turca, maghiara, friulana și germana austriacă. Rezultatul normal, la singular, a fost colaci, cu pluralul tot colaci, ceea ce a dus la formarea unui singular analogic colac, după modelul lui sac-saci etc. (la fel s-a întâmplat și în cazul lui copaci
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
occidentale (it. ciabatta, fr. savate, sp. zapata) a intrat, probabil, prin arabă. Cuvântul tc. çizme a intrat în limbile balcanice, devenind în română cizmă. Același cuvânt turcesc a pătruns și în maghiară: csizma. Cuvântul tc. papuç (și acesta provenit în turcă din persană, unde avea forma păpūš: format din pa „picior“ și pūš„a acoperi“) este la baza cuvântului papuc din română. Rezultatul normal, la singular, ar fi trebuit să fie *papuci, care a fost însă considerat formă de plural și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
papuc. Papugiu cu sensul propriu „cizmar“ și cu sensurile figurate „potlogar, pișicher“ provine din tc. papucı „numele servitorului care se îngrijea de pantofii descălțați de cei care intrau într-o casă“. Nu toate numele de încălțări provin în română din turcă. Pantof a venit la noi din germ. Pantoffel (< it. pantofola „papuc“) sau din fr. pantoufle. La originea îndepărtată a cuvântului, stă însă gr. pantophellós, format din pánto„tot“ și phellós „plută (material)“. Evoluția semantică a fost la fel ca la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de făcut brânză)“; celelalte limbi romanice l-au păstrat, din aceeași expresie, pe caseus: rom. caș, it. cacio, sp. queso. În ceea ce privește limba română, fenomenul elipsei nu se limitează la cuvintele moștenite din latină. Este foarte frecvent la cele împrumutate din turcă. În zilele noastre, din construcțiile pătlăgea roșie și pătlăgea vânătă au rămas doar termenii roșie și vânătă pentru a denumi legumele respective; cuvântul turcesc pătlăgea a fost eliminat (îl mai găsim în cărțile vechi de bucate). vitreg și a ști
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
existat, în istoria evoluției limbilor, unele limbi privilegiate, care au servit ca „vehicul“ al unor cuvinte. În prima parte a acestei cărți, am arătat deja cum araba a adus în limbile europene cuvinte din Orient (mai ales din persană), iar turca le-a adus în limbile balcanice; pe de altă parte, spaniola și portugheza au adus cuvinte din continentul american, engleza și franceza au transportat cuvinte din Asia, respectiv din Africa. Din păcate, româna nu are un dicționar al cuvintelor de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
un text mai amplu, Codex Cumanicus, o culegere de texte religioase traduse din latină, care datează din 1330. Cea mai mare dificultate constă însă în faptul că limba cumană a avut un fond de cuvinte foarte asemănător cu cel din turca osmanlie, cu sensuri și fonetisme foarte apropiate. Numai o mică parte dintre cuvintele comune celor două limbi și împrumutate de română prezintă sunete vechi turcice care au avut un tratament diferit în cumană de cel din turca osmanlie. Astfel, se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cu cel din turca osmanlie, cu sensuri și fonetisme foarte apropiate. Numai o mică parte dintre cuvintele comune celor două limbi și împrumutate de română prezintă sunete vechi turcice care au avut un tratament diferit în cumană de cel din turca osmanlie. Astfel, se poate spune că Teleorman provine din cumanul Teliorman „pădure nebună“ (adică deasă), pentru că forma cuvântului în turcă este Deliorman, cu d corespunzător lui t din cumană. Pentru cuvintele românești de felul lui baltag,boi „statură“, casap, catâr
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
limbi și împrumutate de română prezintă sunete vechi turcice care au avut un tratament diferit în cumană de cel din turca osmanlie. Astfel, se poate spune că Teleorman provine din cumanul Teliorman „pădure nebună“ (adică deasă), pentru că forma cuvântului în turcă este Deliorman, cu d corespunzător lui t din cumană. Pentru cuvintele românești de felul lui baltag,boi „statură“, casap, catâr, toi (din în toiul luptei), care pot fi puse în legătură cu cuvinte existente atât în cumană, cât și în turca osmanlie
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în turcă este Deliorman, cu d corespunzător lui t din cumană. Pentru cuvintele românești de felul lui baltag,boi „statură“, casap, catâr, toi (din în toiul luptei), care pot fi puse în legătură cu cuvinte existente atât în cumană, cât și în turca osmanlie, au fost admise, în general, ambele surse (cumană și turcă), deși unii cercetători le consideră, totuși, pe unele ca fiind sigur cumane (toi există, cu această formă, în Codex). Cuvinte maghiare Spre deosebire de celelalte limbi romanice, româna a avut un
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cazul elementelor turcice din română, există mai multe straturi cronologice: se face distincția dintre împrumuturile vechi, constituite din presupusele cuvinte de origine cumană (și tătară) intrate în română până la sfârșitul secolului 14, numite împrumuturi preosmanlii, și cuvintele mai recente, din turca osmanlie. Acestea din urmă au pătruns între secolele 15 și 17 și sunt, mai ales, nume de plante (dovleac, dud, pătlăgea, salcâm), animale (bursuc, catâr), termeni referitori la casă (dulap, odaie, saltea, tavan), la îmbrăcăminte (basma, ciorap) și la feluri
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
și un al doilea strat de cuvinte turcești osmanlii, din epoca fanariotă, care conține neologisme turcești cunoscute aproape numai de păturile superioare ale societății și care au dispărut odată cu această epocă, la fel ca termenii neogrecești contemporani lor. Cuvintele din turca osmanlie au pătruns în română fie direct, fie prin intermediul unor limbi slave (bulgară și sârbă); acestea din urmă sunt, pentru română, împrumuturi bulgărești sau sârbești, conform principiului etimologiei directe. În timpul din urmă, E. Suciu a invocat, pentru originea cuvintelor turcești
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cel al răspândirii geografice, care poate fi folosit mai ales în sens negativ: în general, prezența unui cuvânt în Transilvania poate fi un argument împotriva originii sale turcești: pecmez „marmeladă“, folosit în Banat, este un împrumut din sârbă, nu din turcă. În vocabularul reprezentativ românesc sunt înregistrate optsprezece cuvinte de origine turcă, ceea ce reprezintă 0,69% din total: cazan, chef, cioban, geam, para, perdea, sobă, tutun etc. Cuvinte slave moderne Variatele contacte ale românilor cu populațiile din această parte a Europei
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
lumea Europei occidentale. În plan lingvistic, acest fapt a condus la marginalizarea și, uneori, chiar la eliminarea vechilor termeni împrumutați, pe cale cărturărească, din slavonă (se spune secol alături de veac, dar numai insulă și spion în loc de ostrov și iscoadă) sau din turcă (bazin în loc de havuz). Influența franceză a contribuit mai ales la înlocuirea masivă a vechilor termeni în anumite limbaje specializate, în care au pătruns ulterior și termeni din germană și engleză. Problemele etimologice pe care le pun cuvintele romanice nu lipsesc
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
făcând două cazuri. Trebuie, într-adevăr, să mărturisesc că Shudian-gun și Go-Bindan sunt exclusiv invenții ale mele, nume pe care le-am obținut alăturând termeni îde altfel, destul de coerenți din punctul de vedere al sensuluiă preluați din chineză și din turcă. Sper că cititorul va avea înțelegere și îmi va ierta această licență, la care a trebuit să recurg din pricina faptului că mi-a fost imposibil, la modul practic, să recurg la cuvinte hune reale, la adevăratele cuvinte hune care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
același timp un mentor. Fiind dintr-o familie importantă a Țării Românești a avut parte de o educație și o instruire aleasă. A învățat cu profesori renumiți pentru limbi, care erau de circulație în acea perioadă: italiana, franceza, greaca și turca. Prima funcție, pe care a deținut-o Alexandru Dimitrie Ghica a fost cea de ispravnic al județului Olt. Această funcție corespunde astăzi, cu cea de prefect. Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu, va bulversa tagma boierească mai ales prin hotărârea fostului
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3142]
-
patru femei nu schițară nici un gest și Selin se miră de lipsa lor de politețe elementară, dar când muta le atinse, arătând cu un gest spre ei, femeile se ridicară și îngenuncheară în fața lui Constantin Brâncoveanu. — Știți turcește? întrebă în turcă voievodul. Da, măria ta, răspunse în turcește una din ele. — Bine, atunci vorbim turcește, ca să înțeleagă și domnia sa. Cine sunteți? Mama e stăpâna de la Târgșor, și arătă spre cea bătrână, ea e fiică-mea și fata e nepoată-mea. Se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
acum nici un guvern, că nu mai era nimic Între ei și turcii care avansau. (Și v-am spus cum, vara, străzile din Smirna erau pline de coșuri cu petale de trandafir? Și cum toată lumea din oraș vorbea franceza, italiana, greaca, turca, engleza și olandeza? Și v-am pomenit de celebrele smochine, aduse În caravane trase de cămile și descărcate pe jos, mormane imense de fructe cărnoase zăcând În noroi, cu femei murdare care le opăreau În apă cu sare și copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
precum și de realizarea unor elemente complementare (cerdac, terase, foișoare) și a decorațiunilor exterioare. 5. Cântecele, jocul și portul românesc sunt de o mare diversitate, ca urmare a interferentei etniei române cu alte etnii: germană și maghiară în Transilvania, rusă și turcă in Dobrogea, ucraineană în Nordul Moldovei, sârbă în Banat. Se adaugă evoluția diferențiată a unor populații în așanumitele „țări” (Țara Oașului, Țara Maramureșului, Țara Făgărașului, Ținutul Secuiesc), noțiunea de „țară” Măști din Maramureș Cimitirul vesel de la Săpânța având un sens
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
relația dintre aranjament și statele vecine a fost una continuă. Am văzut chiar în mențiunea lui Cantemir referitoare la Câmpulung că în cel puțin un caz acesta a decis diferit față de politica externă a Moldovei, preferând protecția Poloniei față de cea turcă. După alipirea la Moldova (1482) și pe măsura dezvoltării acestui stat, numărul bunurilor și serviciilor publice furnizate a crescut. După apărare, diplomația față de terțe părți, apoi justiția și poliția au fost printre primele noi bunuri publice furnizate de Moldova în locul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]