3,940 matches
-
Din abecedar dna învățătoare a predat lecția „oi” având rezultat forte bun. Toți elevii au scrisă și au citit lecția. Nu sau predat și alte lecții, pentru că abia au sosit abecedarele. S-a predat în schimb, elementele pregătitoare de scris, ușurându-se în felul acesta predarea literelor. Constat că dna învățătoare Elena Pintilescu muncește cu drag în școală și este în bune relații cu sătenii și cu colegii de la școală. Rezultatul inspecției, se notează cu calificativul „Foarte bine”. Subinspector: (ss) Gh.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trateze ca pe niște trădători și idioți după atâția ani de armonie perfectă și lectură asiduă. Declararea stării excepționale, permițându-i guvernului să-și asume puterea corespunzătoare și să suspende dintr-o trăsătură de condei garanțiile constituționale, a venit să ușureze mintea directorilor și administratorilor de greutatea incomodă și umbra amenințătoare. Cu libertatea de exprimare și de comunicare condiționate, cu cenzura privind peste umărul redactorului, se găsise cea mai bună dintre scuze și cea mai completă dintre justificări, Noi am dori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
calitățile care alcătuiesc o ființă omenească. Acum văd bine că meschinăria și grandoarea, răutatea și caritatea, ura și dragostea își pot găsi locul una lângă cealaltă în aceeași inimă omenească. Mă întrebam dacă aș putea spune ceva care să mai ușureze umilința amarnică ce o chinuia acum pe dna Strickland. M-am gândit să încerc: — Știi, nu sunt atât de sigur că soțul dumitale e întru totul responsabil pentru faptele sale. Am impresia că nu e el însuși. Mie mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ei? O vreme nu mi-a răspuns. Pe masă era un creion și fără să-și dea seama a desenat un cap pe sugativa mapei. — Te rog, spune-mi dacă te supără întrebările mele, i-am zis. — Ba nu, mă ușurează dacă vorbesc. O, Doamne, dacă ai ști prin ce chinuri cumplite am trecut în adâncul inimii mele! A trântit jos creionul. Da, știam de două săptămâni. Am știut încă dinainte de a-și da ea seama. — Atunci de ce naiba nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
nu Întâlni nici un suflet. Femeia și Cecco păreau să fi dispărut. Poate că fugiseră. Un sentiment confuz puse stăpânire pe el. Gândul că erau acum departe Îl liniștea. Asta Însemna că planul de a păcăli Florența fusese abandonat. Se simțea ușurat de povara care Îi apăsa conștiința pentru faptul că nu dăduse În vileag complotul. Îi slăbea, În schimb, speranța de a-l descoperi pe asasin. Acum, când Brandan era mort, iar complicea sa dispăruse, un alt fir al acelei rețele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
după ce va fi cutreierat toate cafenelele ca să-și istorisească povestea, și să fie cinstit de toți patronii, va scorni un întreg roman. Către miezul nopții, va ajunge beat criță, zbierând numele fetiței, scoțând tremolouri înfrigurate, și scăpându-se în pantaloni, ușurându-se de toate paharele băute în dreapta și-n stânga. Târziu, la sfârșitul serii, umflat și vânăt ca un porc, nu mai schița decât niște gesturi, în fața unui public numeros. Gesturi frumoase, serioase și dramatice, pe care vinul băut le făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Străzi micuțe și înghesuite, identice una cu alta. Case închiriate pentru o nimica toată, sau pentru un preț mare - liniștea, supunerea, pacea socială - unor muncitori care nu speraseră la atât, și cărora li se părea caraghios ca acum să se ușureze într-un closet și nu într-o gaură neagră făcută în mijlocul unei scânduri de brad. Vechile ferme, puținele care mai există, s-au comasat una într-alta, strânse bine în jurul bisericii, ca dintr-un reflex, îmbrățișându-și vechile ziduri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Madelon, Tinerii recruți, Soldat, frate al meu!, intonate și reluate într-o manieră vibrantă, cu vigoare, lacrimi de abia reținute și tremolouri exagerate. Câteodată, cântecul se auzea mai tare, când ușa se deschidea și câte un combatant ieșea să se ușureze sub cerul liber, înainte de a intra înapoi în gura monstrului avid de poșircă. Dimineața, încă se mai auzea un horcăit venind din tavernă. Ieșea dinăuntru și un miros nedefinit de vin răsuflat, sânge, cămașă nespălată, vomă și mahorcă puțind a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
am spus că am dat dovadă de curaj Încercând să sar. Nimeni din grup n-a mai Încercat. Ei bine, după aceea Rosalind a avut neobrăzarea să mă Întrebe de ce m-am Îndoit de șale În aer. „Nu ți-a ușurat săritura“, mi-a zis, „ci doar a golit-o de curaj“. Te Întreb: ce poți face cu o fată ca ea? Critica ei era neavenită, zic eu. Gillespie n-a reușit să Înțeleagă de ce Amory a zâmbit Încântat tot timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
nepăsătoare. Adevăratul Mecena însă - sponsorul neștiut și neștiutor al darului - tocmai rămăsese cu exact douăzeci de mii de lei buzunar. Dar meritase: amenda i-a cumpărat dreptul la liniște, scăpase de țânc și de mă-sa și mai ales își ușurase vezica. - Dragă Contesă, iată că a mai trecut o lună. Îmi pare rău că am nimerit chiar pe mormântul tău, dar acum suntem chit, mai ții minte când te-ai pișat pe mormântul lu socru-meu, săracu, și soacră-mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
a activității lucrative, care va dispărea cândva cu totul, spune Rainer. El, Anna și Sophie spun că oamenii și‑au dezvoltat cultura abia atunci când au învățat să separe munca pe care o faci cu mâna de metoda de a‑ți ușura această muncă cu ajutorul uneltelor. Fără munca intelectuală n‑ar fi existat cultura, care e lucrul cel mai important. Mama spune că‑și pierde mințile, iar lipitorii de afișe spun același lucru. Credem că deocamdată nu‑i nimic de făcut cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
era obosită. Maestrul era extenuat fiindcă luase Încă de dimineață tot felul de medicamente, așa că s-a prăvălit pe pat, ca un bolovan. Mă durea sufletul să-l văd În starea aceea și nu știam ce să fac ca să-i ușurez suferința. Nu-mi venea nici o idee, tot ce puteam să fac era să rămân Întinsă lângă el. La fiecare etaj al hotelului patrulau forțele de ordine și, din când În când, de pe hol sau din grădina de afară se auzeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
o altă scară masivă spre celebra aripă sudică, unde ceea ce cândva fuseseră atelierele sculptorilor erau acum celulele Gestapoului. Aveam un motiv întemeiat să mi le amintesc, căci odată fusesem eu însumi reținut acolo pentru puțină vreme, și am fost foarte ușurat când am ieșit pe ușă și ne-am aflat din nou în spațiul deschis. Cu Heydrich, nu se știa niciodată. Se opri acolo pentru o clipă, aruncând o privire la Rolexul său. Am vrut să spun ceva, dar el își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
februarie 2016 Toate Articolele Autorului Trebuie să încep acest modest portret - modest nu prin lipsa de anvergură a protagonistului, ci prin instrumentele portretistului - cu o mărturisire care nu mă onorează, dar care, recunoscută public fiind, e ca o autopenitență care ușurează conștiința vinovatului. Și iată și... piatra de pe inimă. Până prin preajma anului care a delimitat cele două milenii în interiorul cărora mi-am trăit clipa - și, mulțumesc Domnului, încă îmi bate orologiul -, nu prea priveam Basarabia cu inima, ori cu acea entitate
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
reîntâlneau fiecare își salutau vechile cunoștințe cu răgete prelungi. Astfel că se realiza un fel de concert de ciurdă, ceea ce era semn bun pentru ciurdari. Acest concert mai însemna că vitele se vor uni în mici grupuri ceea ce le va ușura munca ciurdarilor, după cum avea să-i explice mai târziu Grapă lui Beldie. Ciurda se aduna încet și sigur. Oamenii își scoteau cornutele în stradă și ele se încadrau în noua lor organizare. Cu cât se apropiau mai mult de pășune
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
protector al Creștinismului. Ia măsuri în favoarea Bisericii creștine, scutește pe preoți de obligația funcțiilor municipale și le acordă subvenții. Înlătură din legile penale pedepsele contrare spiritului creștin (răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea sau arderea cu fierul roșu). Îmbunătățește tratamentul în închisori, ușurează eliberarea sclavilor acordând episcopilor și preoților dreptul de a-i declara liberi în biserici. Protejează prin lege pe săraci, orfani și văduve. Modifică legislația privind căsătoria, îngreunează divorțul, pedepsește adulterul. Atribuie bisericii creștine casele imperiale de judecată („basilikos ikia”), care
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
ne spune același lucru, într-o exprimare pozitivă: - Dumnezeu îngăduie să se trimită omului încercări pe măsura lui, ca să poată purta greutatea lor. Așadar ele sunt în limitele firii, suportabile. La fel, după răbdarea de care dăm dovadă, ni se ușurează greutatea acestora și ni se dă mângâiere. Iar după mângâiere, se mărește și dragostea noastră către Dumnezeu 40. Virtuțile au împletite cu ele întristările, ostenelile, necazurile, însă pe măsura acestora este și mângâierea din partea lui Dumnezeu. Cuviosul Nichita Stithatul ne
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
de ușurare a ei. Asumarea crucii, aflarea "filosofiei" lor, adică a înțelege cauzele, limitele, dar și mijloacele de ușurare a suferinței, fie chiar și numai din punct de vedere spiritual, printr-o conduită plină de credință și speranță creștină, le ușurează apăsarea. Refuzul sau încercarea de neacceptare a lor înmulțește durerea. Din acest motiv, același Sfânt Isaac Sirul spune că "răbdarea înjumătățește durerea", în sensul că înțelegerea profundelor semnificații ale bolii ne ajută să o purtăm cu nădejde, în timp ce prin împotrivirea
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
și sunt suportate în mod deosebit. Pentru unii, chiar și cea mai mică suferință este considerată o damnare, un necaz de nedepășit, în timp ce alții, mult încercați, se bucură pentru fiecare clipă în care durerile lor îngrozitoare par a se fi ușurat câtuși de puțin, dacă nu prin vreo terapie miraculoasă, măcar printr-o abordare duhovnicească și optimistă a șanselor de vindecare. Odată conștientizate cauzele suferințelor sale și resimțite efectele lor, un bun creștin trebuie să ceară ajutorul medicilor trupești, dar mai
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
necazuri, descurajări și desnădăjduiri, să facem ceea ce a făcut David: „să ne vărsăm inima noastră înaintea lui Dumnezeu și rugăciunea și necazul nostru să le vestim Domnului. Și El, care ne cunoaște starea sufletului nostru, ne va cârmui cu înțelepciune, ușurând necazul nostru și înălțându-ne din întristare”76. Sfinții Varsanufie și Ioan ne dau următorul sfat, în răbdarea încercărilor și înțelegerea lor duhovnicească: „Iar despre celelalte gânduri, pune în seama lui Dumnezeu tot gândul, zicând: < >”77. Calea ieșirii sau a
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
înțelegerea lor duhovnicească: „Iar despre celelalte gânduri, pune în seama lui Dumnezeu tot gândul, zicând: < >”77. Calea ieșirii sau a izbăvirii din aceste necazuri este întoarcerea spre Dumnezeu cu lacrimi de pocăință, răbdarea lor prin rugăciune. Dumnezeu, văzând smerenia noastră, ușurează greutatea necazurilor noastre. Stăruința în rău face, însă, ca necazurile și durerile noastre să se înmulțească și să se amplifice. Ava Dorotei arată că purtarea cu răbdare, smerenie și nădejde a încercărilor îl ajută pe cel încercat să treacă prin
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
ști voi! În noaptea priveghiului când eu eram beat mort și am căzut în grădină și am adormit pe loc, am avut un vis cu Sfânta Paraschieva; mă trăgea de urechi și îmi turna ulei fierbinte.De durere m-am ușurat pe mine în somn. Nu puteam scoate nici un cuvânt. Vroiam să-i promit că mă las de beut și fumat, dar nu puteam scoate nici un sunet. Ea mi-a ghicit gândul și mi-a spus cu o voce care venea
MINUNI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361467_a_362796]
-
s-au dovedit deosebit de fructuoase, în special pentru elevi. In ceea ce privește colaborarea mea la aceste proiecte, s-a întâmplat firesc, având în vedere specialitatea mea ( limbile străine). La început, prezența mea a fost o necesitate, în principal pentru a ușura comunicarea între participanții la proiect. Oficial, limba vorbită este limba engleză. Practic, se vorbesc toate limbile. La primele întâlniri eram foarte solicitată, mai apoi oamenii au învățat să se descurce singuri, chiar dacă nu știau limba engleză. Italienii vorbesc bine franceza
ASOCIAŢIA FRANCOFILÃ LUGOJ SE PUNE LA MINTEA PREŞCOLARILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361510_a_362839]
-
Mă-tii tăi de curvă!, am mai apucat să rostesc înainte de a mă repezi după ea. - Săriți! Mă omoară!, strigă ea în vacarmul general. Doi hăndrălăi încercară să se interpună. Se clătinau mai mult decât mine, fapt ce mi-a ușurat mult să-i dobor. Nici n-am văzut când al treilea s-a apropiat din spatele meu și m-a lovit cu ceva atât de puternic încât m-a doborât. Am auzit ca prin ceață vocea ei: - Bravo Micuțule! Acum vom
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
de fiecare dată să mă plimb în jurul tău în așa fel, încât să nu mă vezi, îi răspunse ea râzând. - Doamne, ce m-ai speriat măi Adi, să nu mai faci așa ceva, niciodată! Îi răspunse el puțin supărat, dar și ușurat în același timp. Ea râse din toată inima. După aceea îl îmbrățișă și-l sărută cu foc. Îl iubea foarte mult, dar vrusese să-i facă o glumă și reușise. El continuuă să o întrebe: - Dar cum ai reușit prima
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]