1,163 matches
-
confuzia între desemnare și semnificație pe care a semnalat-o frecvent Coșeriu. E drept că multe proverbe aparținând unor limbi diferite exprimă adesea "conținuturi" semantice identice sau, cel puțin asemănătoare. (A se vedea, din acest punct de vedere, perechea rom. Urciorul nu merge de multe ori la apă/ la fântână - fr. Tant va la cruche à l'eau [qu' à la fin elle se casse]). Însă acest lucru nu arată decât că desemnatul lor este unul "universal"; dincolo de acest aspect, proverbele
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de a aproxima "înțelepciunea" unei comunități sau poetica unui autor; c) texteme bazate pe metaforizare, în care raportul dintre A și B ia naștere din încălcarea "solidarităților lexicale" curente, dar continuă să fie prezentat ca o relație necesară între componente: Urciorul nu merge de multe ori la apă/la fântână, Vrabia mălai visează etc. Pe lângă proverbele de factura celor amintite, în această categorie se încadrează o mare parte a "citatelor celebre". B. Texteme descriptive relaționale (complexe/cuaternare), în care schema actanțială
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ce se linge? Cu limba. Cine latră? Câinele. ș.a.m.d. Ne-am putea imagina un exercițiu similar, dar care să cuprindă nu lexeme, ci texteme: Cui i se ia darul? Nemulțumitului. Cine nu merge de multe ori la apă? Urciorul. Care câine nu mușcă? Cel care latră. etc. Dacă e evident că, în primul caz, orice vorbitor al limbii române ne-ar oferi, invariabil, la întrebările adresate răspunsurile aferente, e, de asemenea, foarte probabil că o mare parte dintre respondenții
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lumina candelei se stinge... Un Înger furișându-se-n chilie deasupra frunții nimb subțire-i ninge!... Vrăjmașii gem la pragul lui pe coarne!... Movilă-i stă nisipul lângă ușă... A tot crescut rugina pe zăvor, uleiul a-nflorit într-un ulcior, dar trupu-i stă-n genunchi, deși-i cenușă... Pe-o laviță, alături, rânduite mai multe cărți. Pe-o foaie, în Ceaslov, scrisese el sfințitul lui hrisov în patru rânduri, vorbe aurite: „Să mă iertați, părinților, vă rog , c-având puțină
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Elegie cu Francesca da Rimini, București, 1971; Prințul marelui puțin, București, 1971; Tot ce mă doare, Timișoara, 1972; Noapte de zile mari, București, 1976; Spectacolul privirii, Timișoara, 1976; Balada neatârnării, cu ilustrații de Doina Micu, Timișoara, 1977; Eminescu, Timișoara, 1979; Ulcioare de Horezu, Timișoara, 1982; Toamna poetului, Timișoara, 1986; Pescarii de pe apa de argint, Timișoara, 1989; Orașul martir Timișoara, Timișoara, 1990; Premiul Nobel pentru singurătate, Timișoara, 1991; Mofturi de privighetoare, Timișoara, 1992; Nunta utopică, Timișoara, 1993; Poezii alese, pref. Eugen Dorcescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
și Ioana, ce realizau diferite păpuși artizanale și icoane pictate pe sticlă. Dintre cele două familii de olari din Vâlcea, doar Leonida Bâscu era prezentă pe vas lângă noi, ceilalți dorind să rămână la Tulcea pentru a face vânzare la urcioarele și străchinile de lut cărate cu greu de la mare distanță, pentru a fi prezentate la festival. Din partea gazdelor, ce erau destul de obișnuiți cu locurile din împrejurimi, erau prezenți muzeograful Valeriu Leonov ce avea ca pasiune realizarea de instrumente muzicale tradiționale
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Vechile recipiente, ambalaje În același timp, erau Însă fie biodegradabile - a se vedea pielea oii În care era livrată ea Însăși - fie refolosibile, ca aceeași piele pentru un cojoc, sau tot ca recipient, de un număr indefinit de ori, până ce ulciorul nu mai merge la apă, precum amfora. Cușma, poalele cămășii, traista, așișderea, reveneau apoi la Întrebuințarea obișnuită, alta decât aceea de ambalaj. Deja modernă, bucata de hârtie ajungea pe foc - unde nu deranja pe nimeni, căci e celuloză deci biomassă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
strop de vin Habar n’am ce-o fi cu turcul eponim locului În care am ajuns; știu cu siguranță oamenii, locului desigur. Dar, chiar de-o fi vreunul, n’am motiv de teamă că m’ar sorbi Însetat: cum ulciorul nu merge de multe ori la apă, de astă dată voi ajunge precis o picătură de... vin, căci am nimerit În plină vestită podgorie. Iată despre ce am să bolborosesc, pe măsura metamorfozei. Vița e o migratoare care a plecat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o anume ezitare: cel însărcinat cu organizarea noii case de presă n-avea nici 30 de ani. Cine să-și mai amintească acum rolul acelei cărți-șperaclu a lui Lesnea, ce strângea mănunchi cinci cicluri de poeme ordonate tematic sub titulatura "Ulcioare de piatră"? Întâiul, "Izvod", grupează poeme de inspirație istorică, al doilea, "Umbra norilor", este un buchet de pasteluri, al treilea, "Ploaia tuturor", adună strofe cu un pronunțat caracter social, al patrulea, "Pe lângă balade", este constituit din prelucrarea unor străvechi legende
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
din ogoare." Carul cu boi ce se profilează șters, ca-n ultimele pânze ale lui Grigorescu, vine și el din vreme și de dincolo de vreme: "Din cronici înviate în capete de boi / Trec stemele Moldovei, trăgând în juguri țara..." De la "Ulcioare de piatră" și până la literatura publicată astăzi de "Junimea" s-a parcurs un drum pe cât de lung, pe atât de necesar. Marcat de reale câștiguri în profunzime, în expresivitate, în modernitate, în altitudinea demersului filosofic, dar și de o posibilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Marcat de reale câștiguri în profunzime, în expresivitate, în modernitate, în altitudinea demersului filosofic, dar și de o posibilă distanțare de habitudinile "simplului cititor". O recitire a poeziei complet uitatului Lesnea se arată a fi necesară, măcar pentru motivul că "Ulcioare de piatră" marchează un început, fiind cartea "Junimii" ce poartă numărul 1... cu minus. Adevăratul nr. 1 avea să fie " Spiritul critic în cultura românească" de G. Ibrăileanu. C u 35 de ani în urmă, ușa casei de la Arbore mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
parc-ar fi curea de harapnice ;/ o codoaie așa de stufoasă, cât cogea fuiorul ;/ o căpățână cât piua de mare ;/ urechioarele, cât frunza de brusture ;/ ochii mari, cât niște cepoaie ;/ niște dinți colțați, cât teslele de mari ;/ testiculele, cât niște ulcioare ;/ penisul gros, cât un drug ;/ posteriorul, cât hornul casei !” <endnote id="(184, p. 49)"/>. Există o voluptate a sperierii evreului fie cu apariția lupului (de exemplu, Moș Nichifor Coțcariul - personaj din nuvela omonimă a lui Ion Creangă - o sperie astfel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
naștem prunc, încins cu Tricolor, Sădim un pom sau ctitorim fântână, Dormim pe coasă, la capăt de ogor Și ne trezim în zori cu arma-n mâna. Cand veșnicim în frescă sau în lut, Ne vrem icoane sau ne vrem ulcioare; Orice sfârșit ni-e clipă de-nceput Și orice asfințit ni-e răsărit de soare. Ni-e chiotul în horă un hultan, Iar plânsul îl ascundem sub pleoape; Și înfruntăm napraznic uragan, Știind că Ștefan Vodă e pe-aproape. E
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by George L. Ostafi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93269]
-
trece cu lucruri galbene, albeața, cu lucruri albe, boalele roșii (de sînge), cu lucruri roșii. (Gh.F.C.) De-ți ștergi fața cu fața de masă, orbești. (Gh.F.C.) Bolnavii de stomac să bea apa cu care s-au spălat pietre roșii. (Gh.F.C.) Urciorul trece dacă-l atingi de trei ori cu fir de orz din baligă de cal. (Gh.F.C.) Buboaiele trec dacă le spurci cu murdărie de cîne alb. (Gh.F.C.) Boală lumească Cămeșa cu care o femeie a născut se leapădă, ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la un ciur părăsit să mocnească și apoi se spală în acea apă. Buba rea se vindecă cu prune păstrate din ziua de Joia Mare. Perjele strînse în ziua de Ziua Crucii sînt bune de bubă rea. Bubele rele și urcioarele nu se isprăvesc pînă ce nu ies cei nouă pui ai celui întîi. De bubă neagră se despică pielea puiului cu pene cu tot și o pune la bubă. După ce se răcește, pune pielea de la alt pui. Cînd se presupune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cal e bună la reomatism. (Gh.F.C.) Cu boașe* de cal vindeci buba rea și oftica. (Gh.F.C.) Ficatul de cal cu țuică e bun la amețeală și nebunie. (Gh.F.C.) Cană Dumineca să nu te speli pe ochi din cană ori din ulciorul din care bei apă, căci apoi va mirosi urît. Candelă Cînd verși candela e semn de moarte. Cînd s-a stînge candela de la sine e un mare rău. Cap Copiii care au capul între umere este bine a-i lua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rnurile Paștilor, și apoi se afumă cu păcișele* de in pe partea cea bolnavă - și durerea încetează. Osînză Osînza de porc netopită e bună de răni, iar de o mănînci e rea de gură [faci bube la gură]. Oțet în ulciorul fără toartă și cu buzele rupte se face oțetul tare. Ou Din ouăle care sînt ascuțite la vîrf vor ieși cocoși, iar din cele rotunde, găini. De-ți fură din ouăle paserilor, rău îți merge în paseri pe urmă. Cine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sită înspre mormîntul mortului; sau, pe timpul înmormîntării mortului, să-ți azvîrle cineva țărnă de la mormînt pe spate, că iar îl uiți degrabă. Ulcea Copiii mici să nu se scalde în apă din ulcea, căci nu mai cresc: rămîn ca ulcelele. Ulcior Să nu te speli dumineca din ulcior, că sfoiegește*. u Cînd bei dintîi din ulcior, să verși jos, ca să bea morții. Uliu Cînd îi da cu mătura pe pat, vine uliul la găini. Să nu săruți puii cît îs mici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mortului, să-ți azvîrle cineva țărnă de la mormînt pe spate, că iar îl uiți degrabă. Ulcea Copiii mici să nu se scalde în apă din ulcea, căci nu mai cresc: rămîn ca ulcelele. Ulcior Să nu te speli dumineca din ulcior, că sfoiegește*. u Cînd bei dintîi din ulcior, să verși jos, ca să bea morții. Uliu Cînd îi da cu mătura pe pat, vine uliul la găini. Să nu săruți puii cît îs mici la plisc, că-i mănîncă uliul. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe spate, că iar îl uiți degrabă. Ulcea Copiii mici să nu se scalde în apă din ulcea, căci nu mai cresc: rămîn ca ulcelele. Ulcior Să nu te speli dumineca din ulcior, că sfoiegește*. u Cînd bei dintîi din ulcior, să verși jos, ca să bea morții. Uliu Cînd îi da cu mătura pe pat, vine uliul la găini. Să nu săruți puii cît îs mici la plisc, că-i mănîncă uliul. Să nu mături vatra cu mătura, că vine uliul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Unghiile lunea nu se taie, că-ți faci de urît. Urcior Nu-i bine să te uiți pe fereastră de afară în casă, că faci urcior la ochi. Cînd ai urcior la ochi, să te uiți printr-un gît de ulcior, că-ți trece. Să nu te speli pe față din ulcior, că faci urcioare la ochi. Ca să-ți treacă, să iei cînii și să ieși cu ei afară din curte pe un loc, și să dai cu pișat de-al
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Nu-i bine să te uiți pe fereastră de afară în casă, că faci urcior la ochi. Cînd ai urcior la ochi, să te uiți printr-un gît de ulcior, că-ți trece. Să nu te speli pe față din ulcior, că faci urcioare la ochi. Ca să-ți treacă, să iei cînii și să ieși cu ei afară din curte pe un loc, și să dai cu pișat de-al lor pe la ochi. Se crede că dacă are cineva urcior la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să te uiți pe fereastră de afară în casă, că faci urcior la ochi. Cînd ai urcior la ochi, să te uiți printr-un gît de ulcior, că-ți trece. Să nu te speli pe față din ulcior, că faci urcioare la ochi. Ca să-ți treacă, să iei cînii și să ieși cu ei afară din curte pe un loc, și să dai cu pișat de-al lor pe la ochi. Se crede că dacă are cineva urcior la ochi și voiește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în foc, și să alerge afară împrejurul casei, ca să nu audă cum pocnește orzul în foc. Să nu te uiți la cel ce „se duce afară“, că faci urcior. Dacă dai ori iei ceva de la cineva pe fereastră, faci urcior. Urcioarele de la ochi sînt cauzate de mușcătura painjănului; ele se vindecă tăindu-le gurguile cu ață tot de painjăn. Ureche Copilul cu urechile prinse jos e copil de căpătat sau are să fie om mare. Urechile de ți se înroșesc și-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe la gură, că-i va trece. Să nu bei apă din ciutură, că faci zăbale. Se zice că zăbalele la gură se trec dacă ia respectivul zăbalele cailor în gură. Faci zăbale cînd bei apa cu cofa, iar nu cu ulciorul sau tinicheaua. Zestre Cînd se răstoarnă zestrea fetelor mari semn este că au să se mărite. Vasele de aramă ce sînt destinate să se dea zestre la vreo fată mare se țin pline cu fasole, porumb și altele, ca să aibă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]