5,770 matches
-
rînduiesc cu migală, sintaxa e șlefuită, figura sonoră e controlată cu atenție. Sonetul devine veșmîntul unui spirit ordonat (Cartea sonetelor). Nu mai puțin apar și cochetării ale rimei, mici frivolități prozodice care înviorează textul: mei / Vaidei, dor, mă / enormă, ulii-ții / uliți. La fel termeni ai lexicului local ce nu exprimă stîngăcia sau insuficiența expresiei, ci cultura acesteia, precum piesele unei expoziții etnografice: tuleiște, sperlă, firhonguri, corlan, corfă. Ambiția poetului e de-a mînui un instrument perfecționat. In fond, Ion Horea manifestă
Un „centru al lumii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6125_a_7450]
-
medievală a cetății, Constantin C. Giurescu nedezmințindu-și faima de specialist al perioadei. Partea a doua a volumului - o descriere pitorească a meșteșugarilor, negustorilor, hanurilor și viilor, cu evocarea universului muntenesc alcătuit din mahalale, biserici, oboare, maidane, piețe și restaurante, cu ulițele desfundate sau cu podurile legînd sudul de nordul tîrgului, cu bulevarde și cu magistrale construite cu încetul după model occidental, cu berăriile întinzîndu-se sub umbra copacilor și cu palatele ascunse îndărătul zidurilor de verdeață, sau cu zecile de cofetării din
Reședința domnească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6166_a_7491]
-
an, cred, când recoltele mergeau în magaziile colectivei - , curtea cu statuete și arboret exotic, cam excentrică pentru vatra unui sat de țărani, a părintelui a fost locul potrivit pentru lectură. Dispăream de la ore cu Amintirile ... sub braț, mă strecuram pe ulița înfundată în imensa curte căzută în paragină, intram prin poarta căzută și ascunsă de boscheți de liliac sălbăticit, mă instalam pe scara din dos a casei lucrată în marmură albă și citeam în voie. Tufe de crizanteme galbene cu inflorescențe
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
Bratu Iulian Ion stătea rezemat de poarta casei sale și se uita pe uliță. La un moment dat, o vede pe Maria, care vine acasă agale, ținând de lanț o vacă. Ion: - Unde meri, Marie? Maria: - La taur! Ion: - No', da' cu vaca aia ce faci? Vezi și: Bancul Zilei: Ce preferă bețivii? Parkinson
Bancul Zilei: Maria vine acasă cu o vacă, Ion o întâmpină by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63073_a_64398]
-
1896, a fost educatoare în Pârscovul de Sus. Ion, Anastasia, Vasile, Costache, Pandele și Sița au fost ceilalți copii ai lui Ghiță și ai Ilenei. Urmașii ciobanilor de peste munți nu s-au pierdut în legendă. Ei pot fi întâlniți pe ulițele satului și în registrele de stare civilă. În 1832, mocanul ungurean Ion Voicu își trecuse turma de 1671 de oi, 3 cai și 3 măgari în Turcia, prin punctul vamal Brăila. Se întâmpla de Sfânta Maria Mică. S-a întors
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
Ulițe neasfaltate și familii care nici nu visează la apă curentă sau canalizare. În schimb, un centru Spa și un cinematograf 3D se vor construi. Se întâmplă în orașul Bârlad, unde consilierii au aprobat contractarea unui credit de peste zece milioane de
Centru SPA şi cinematograf 3D într-o localitate vasluiană fără apă şi canalizare () [Corola-journal/Journalistic/52951_a_54276]
-
totul se culminează cu un strat proaspăt și inutil de asfalt. Uriașe sume de bani sunt cheltuite așa, în vreme ce ochii noștri de cetățeni nepricepuți ar vedea o cu totul altă ordine de priorități pentru Capitala: zeci de străzi au rămas ulițe cu pământ, ca într-un sat de pe vremea iobăgiei, iar fațadele atâtor imobile (ce ar arăta splendid de-ar fi renovate) stau în paragină, încât te fac să crezi că Bucureștiul tocmai a iesit dintr-un cataclism devastator. Asistând la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5311_a_6636]
-
Irascibili cât cuprinde, aceștia bat tot ce le stă în cale: „Primarul îi enerva pentru că se muta de la un partid la altul înaintea alegerilor și rămânea tot timpul primar, așa că l-au bătut. L-au pândit într-o seară pe uliță, i-au tras un sac în cap și l-au bătut ca pe fasole. Vecinii îi călcau pe nervi pentru că nu i-au lăsat cu nici un chip să le fure din pământ, când au mutat gardurile mai încolo noaptea. Așa că
Invenții și mărci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5199_a_6524]
-
semne de afecțiune: bilețele, panglici, bilete de metrou; la primul - și o ulcea cu pământ care, presupun, o fi fost adus(ă) din România, poate chiar de la Rășinarii săi de baștină (din care, scria filosoful, „nu mă mai interesează decât ulița copilăriei"). ată și o bancnotă de un leu românesc, prinsă sub argila ulcelei, să n-o ia, eventual, vântul. Pun și eu, alături, una de un leu... moldovenesc. În Cimitirul Montparnasse se află și celebrul... Le baiser de la mort, una
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
Cronicar Casa din Vama Veche Cine a ajuns în vara aceasta la Vama Veche și a avut vreme să se plimbe pe ulițele prăfuite ar fi putut descoperi, undeva în dreapta șoselei principale, o casă care aduce cu o cetățuie medievală. Este Casa cu olane. Acolo ar fi întâlnit-o, înconjurată de studenții ei din Germania, pe doamna Elsa Lueder Miron, profesoară la Catedra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6103_a_7428]
-
complex, Ionel Mihăilescu, Pavel Bartoș, Gabriel Spahiu, Nicoleta Lefter, Călin Stanciu jr.. ..cîțiva actori care populează un univers și mai multe deliruri în fața și în spatele ușilor luate de la case demolate, în minimalismul ludic și sever al Iulianei Vîlsan, în misterul uliței pe care se strîng poveștile lui Hanoch Levin și ale lui Radu Afrim.
În fața și în spatele ușilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6409_a_7734]
-
Cristina Alexandrescu O blondă și o brunetă se plimbau pe o ulița între lanuri de porumb. La un moment dat, trec pe lângă un lan care avea un metru pătrat culcat la pământ. Blondă zice: Mai merg ce mai merg, dau de doi metri patrati culcați la pământ. Blondă zice: - Aici m-am
Bancul zilei: O blondă și o brunetă plimbându-se pe uliță by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63401_a_64726]
-
pe drumurile luminate de-albastre polenuri/ semnul marilor treceri e încă viu.// Cine astupă cu fruntea izvoarele/ cu sufletul lui le astupă - /că trupul nu îndeamnă niciodată picioarele,/ numai dorul cel veșnic de ducă.// Prin sat umbra lui albă cutreieră uliți - / Lebădă pribeagă și fără de somn.../ Până departe plouă cu lună în valea în care/ mit și poet alăturea dorm...”. Atașat liricii tradiționale, căutând să redea, printr-o mitologie a obârșiilor, a rădăcinilor mitice ale lucrurilor, conturul unui peisaj subiectiv, Eugeniu
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]
-
atenția asupra potențialului existențialist al poveștii acestui Everyman din Est. Crulic se impune atenției noastre cu forța absurdului care-i macină existența. Chiar și așa, el continuă să viseze la paradisul unei copilării recompuse după expresia desenelor naive care însoțeau Ulița copilăriei a lui Ionel Teodreanu sau Iarna pe uliță a lui George Coșbuc, un idilism stângaci. De fiecare dată, în cazul lui Crulic primează procedura, formularul, birocrația, formele cu care neantul parafează o existență. Rezistența lui Crulic este departe de
Crulic – dosarul unei inexistențe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4756_a_6081]
-
Est. Crulic se impune atenției noastre cu forța absurdului care-i macină existența. Chiar și așa, el continuă să viseze la paradisul unei copilării recompuse după expresia desenelor naive care însoțeau Ulița copilăriei a lui Ionel Teodreanu sau Iarna pe uliță a lui George Coșbuc, un idilism stângaci. De fiecare dată, în cazul lui Crulic primează procedura, formularul, birocrația, formele cu care neantul parafează o existență. Rezistența lui Crulic este departe de gesticulația antitotalitară sau de angajamentul ideologic, ea rămâne cea
Crulic – dosarul unei inexistențe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4756_a_6081]
-
și potrivirile se făceau de la sine. Chiar numele de străzi, atunci când sunt și nume de oameni, și nu doar atunci, au o logică a armoniei. Prieteni, în viață, ajung să-și stea alături, ca patroni ai locurilor, la încrucișări de uliți. Așa se construiște, puțin câte puțin, sentimentul de acasă, al unei familiarități care nu obosește, al unui protocol care nu intimidează. Pe care-l împărtășesc, fără excepție, toți cei care dau mărturie, aducându- se, parcă, unii pe alții la cuvânt
Siluete la răscruci by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5040_a_6365]
-
Începe campania electorală pentru alegerile locale. Avem un noian de promisiuni sforăitoare și de populisme ieftine. Prin București, se deschid în pripă șantiere și se asfaltează leneș străzi care așteaptă de ani și ani să iasă din starea lor de ulițe amorțite, sătești, medievale, fără asfalt, fără canalizare... În rest, risipă de floricele și spectacole pe gratis. Jocuri de culise și glisări amețitoare pe scena politică ale unor personaje mediocre care, lipsite de convingeri ideologice proprii, nu sunt mânate în luptă
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4683_a_6008]
-
descrieri de epocă pandurescă: „pe când umbra domniilor fanariote se retrăgea pentru totdeauna în golfurile aurii ale semilunii”, „Umbră își făcea loc privind fără grabă în părți, lăsându-se purtat de mersul molcom al calului. [...] Mai apoi, păși pe podul Mogoșoaiei. [...] Ulițele asudau parcă de atâta mulțime. Bucureștii erau un bazar și-un loc al dragostei, crescut peste noapte din niște noroaie”. Parfumul rozelor tremiere încearcă (la provocarea lui Ion Vartic) un final la Sub pecetea tainei utilizând pagini din corespondența mateină
Scrisul, cu bucuria lui intrinsecă by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4418_a_5743]
-
decât Moby Dick, poemul e în fond o destul de transparentă șaradă licențioasă. Aici, la granița dintre concettoul viguros și indecență, Dinescu se simte cel mai în largul lui. Ca atitudine, mi se pare peste Brumaru din Infernala comedie. Căci pe ulița mică nu prea e loc de gesturi rafinate. Unele dintre „corosivele” sale îi probează o dată în plus, dacă mai era nevoie, fantezia verbală debordantă și elasticitatea extremă a frazelor. E cazul să nu fim pudici și să recunoaștem că acestea
Amintiri din poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5792_a_7117]
-
cheamă «lumea literară și artistică», și încă și în cercurile acestea!... Viața te îndoaie, te sucește, te îmbrâncește și-ți impune compromisuri de care ți-e silă. Inima ta te mână spre înălțimile albastre și soarta te târăște în noroiul ulițelor fără soare.” (Opere 3, p. 9). Dar această lamentație din 1919, care este Calvarul, va fi în curând acoperită, chiar în anul următor, în 1920, de triumful unui succes răsunător, odată cu apariția romanului Ion. Însă când apare romanul Ion, autobiografia
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
Constantin Țoiu Până acum pe această străduță scurtă din Montparnasse, care se face din Avenue du Maine, paralelă cu Vercingétorix, un maț de uliță, ce a mai rămas după reforma edilitară modernă a cartierului, cu simpatica rue de la Gaîté, plină de teatre, la doi pași de piața Edgar Quinet, Odessa, rue de Froidevaux mărginind marele cimitir ce poartă numele cartierului, unde dorm Cioran și
Madame Stein by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5655_a_6980]
-
fost modernizat și acoperit cu tablă, ocazie cu care a dispărut și copăcelul de melin albăstriu care creștea în spatele cotețului. Curtea largă, curată, în care mă jucam în copilărie în troscoțelul moale, a chelit cu totul, iar vederea ei spre uliță a fost astupată de atelierul ciudat, monstruos, al lui Tinu. Plopul și salcia de la drum, din dreptul fîntînii, despre care întotdeauna m-am gîndit că îi reprezintă pe Ticu și pe Mica, și-ai căror mîțișori dulci și invadați de
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
plimbe dimineața printr-un asemenea loc. Săritoare, Mica l-a poftit: - Păi, mă Ioane, n-ai decît să vii, să te plimbi. Că gredina n-o duce nimeni de-aci. Din ziua următoare, Ion apărea dis-de-dimineață, venind în cîrji pe ulița dinspre Nuțăști, intra în curte, dădea bună dimineața, apoi intra în grădină și se așeza în iarba crudă și primăvăratică. Din discreție, Mica și Tinu l-au lăsat singur, să se odihnească în tihnă. Venea zilnic și, ca să își antreneze
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
trăiesc într-un asemenea univers. Zilele mi se scurgeau liniștit în cele două lumi, căci eram aproape străină de incongruența lor. Parcurgeam cu aceeași naturalețe și străzile late, jalonate de carete în mers și porți mari, și labirintul nebunesc al ulițelor întortocheate din cartierul meu, pline mereu de băltoace, gunoaie, strigătele vânzătorilor și lătratul ascuțit al câinilor flămânzi; pe ulițele acelea, toți erau foarte grăbiți și, când se striga „atenție, vine apa”, se puneau iute la adăpost, ca să nu-i plouă
María Dueñas - Iubirile croitoresei () [Corola-journal/Journalistic/5689_a_7014]
-
incongruența lor. Parcurgeam cu aceeași naturalețe și străzile late, jalonate de carete în mers și porți mari, și labirintul nebunesc al ulițelor întortocheate din cartierul meu, pline mereu de băltoace, gunoaie, strigătele vânzătorilor și lătratul ascuțit al câinilor flămânzi; pe ulițele acelea, toți erau foarte grăbiți și, când se striga „atenție, vine apa”, se puneau iute la adăpost, ca să nu-i plouă cu stropi de urină. Meșteșugari, mici negustori, funcționari și muncitori cu ziua recent sosiți în capitală umpleau casele de
María Dueñas - Iubirile croitoresei () [Corola-journal/Journalistic/5689_a_7014]