561 matches
-
liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul de amurg ("Nyctulus noctula"); Păsări protejate prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): uliu păsărar ("Accipiter nisus"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), șerpar ("Circaetus gallicus"), lăstun mare ("Apus melba"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufniță
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Eretele vânăt sau uliul vânăt "(Circus cyaneus)" este o pasăre de pradă zveltă, cu o lungime de 40-50 cm și o anvergură de 100-120 cm. Zbor asemănător cu cel al eretelui de stuf "Circus aeruginosus", dar poate ataca fulgerător prada, precum ulii. Această pasăre
Erete vânăt () [Corola-website/Science/332042_a_333371]
-
vânăt sau uliul vânăt "(Circus cyaneus)" este o pasăre de pradă zveltă, cu o lungime de 40-50 cm și o anvergură de 100-120 cm. Zbor asemănător cu cel al eretelui de stuf "Circus aeruginosus", dar poate ataca fulgerător prada, precum ulii. Această pasăre migratoare clocește pe terenurile deschise din Europa Centrală și de sud. Își face cuibul pe sol. Cuibărește în regiuni deschise și mlăștinoase, plantații tinere de conifere, turbării din taiga și zona subalpină. Masculul gri-argintiu, cu abdomenul și târtița
Erete vânăt () [Corola-website/Science/332042_a_333371]
-
negre. Femela este maronie cu târtița albă, mai lată decât la ereții alb și sur, iar aripile sunt evident mai scurte și mai rotunjite, cu 4 nu 3 "degete" în vârf, în timpul zborului glisat la înălțimi mari, femela seamănă cu uliul păsărar. Juvenilul, asemănător cu femela, este mai striat pe fața ventrală, mai ales pe subalarele secundare. Se hrănește cu mamifere mici și păsări.
Erete vânăt () [Corola-website/Science/332042_a_333371]
-
2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Situl prezintă un deosebit interes geologic (abrupturi calcaroase atribuite jurasicului), cheiuri și maluri de văii), paleontologic (faună fosilă), speologic și peisagistic. Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), bufniță ("Bubo bubo"), pasărea
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directivă CE" 147/CE (anexă I-a) din 30 noiembrie 2009: uliu păsărar ("Accipiter nisus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), rândunica roșcata ("Hirundo daurica"), fluturaș de stâncă ("Tichodroma muraria"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), mărăcinar ("Saxicola rubetra
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
specii de păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: uliu porumbar (Accipiter gentilis), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
cyaneus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), cristei de câmp ("Crex crex"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), dumbrăveanca ("Coracias garrulus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spatele alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), bufnita ("Bubo bubo"), soim de iarnă ("Falco columbarius"), soim călător ("Falco peregrinus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), vânturel roșu
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
învăța puii să zboare, după ce li s-au dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat și și-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să țină sărbătoarea, pentru că puii din gospodărie să nu fie mâncați de ulii. În ziua Sfinților Constantin și Elenă este bine să nu se lucreze, pentru că holdele și strugurii să nu fie distruși, iar până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul și meiul, potrivit tradiției populare. În această zi, multi agricultori
Sfinții Constantin și Elena. Ce nu ai voie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102033_a_103325]
-
fi amestecate în hrana animalelor (în credința că acestea vor fi protejate de puterea malefică a strigoilor) și pentru a fi puse în cuibarele cloștilor (pentru a avea pui cât mai mulți și pentru a le feri de boli și ulii). O alta practică era împodobirea donițelor de muls vacile cu multă verdeață și flori de primăvară. Donițele, pline cu apă și astfel "gătite", se puneau în tinda casei, după ușa de la intrare. În dimineața zilei de Sân-George, apa și verdeața
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"), liliacul de iaz ("Myotis dasycneme") și liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"). Păsări: soim călător ("Falco peregrinus"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ciuf de pădure ("Asio otus"), lăstun mare ("Apus melba"), fașa de pădure ("Anthus trivialis"), bufnita ("Bubo bubo"), huhurez mare ("Strix uralensis"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]