985 matches
-
fundamental al acesteia din urmă de a face totul pentru menținerea statu-quo-ului, iar Daily News scria într-un editorial că dacă flota engleză s-ar alătura celei franceze, războiul ar putea fi evitat prin această măsură de descurajare. în urma respingerii ultimatumului rusesc din 31 mai 1853, la 2 iulie, 80 000 de soldați ruși, conduși de generalii Gorceakov și Danenberg au trecut Prutul, Rusia justificând acest act prin necesitatea restabilirii echilibrului de forțe ca urmare a apropierii flotei aliate de Strâmtori
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de a da o replică dură și memorabilă Rusiei. Astfel, înainte ca acest efort diplomatic să fie definitiv respins, flotele aliate au intrat în Marea Neagră, la 4 ianuarie 1854. Vasele rusești au fost invitate să nu părăsească porturile, iar un ultimatum care cerea evacuarea Principatelor până la 30 aprilie a fost adresat țarului. Cum această notă a rămas fără răspuns, Anglia și Franța au declarat război Rusiei la 27, respectiv 28 martie 1854. Se poate spune că acest război, mai mult ca
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
i se garanta integritatea nu numai față de Rusia, dar și față de eventualele insurecții ale popoarelor balcanice. Austria a crezut că poate profita de aceste împrejurări pentru a-și spori influența în Balcani și a adresat, la 3 iulie 1854, un ultimatum Rusiei, cerând retragerea trupelor sale din Principate. Concomitent, a semnat cu Imperiul otoman Convenția de la Boiadgi Kioi (14 iunie), prin care a obținut dreptul de a ocupa temporar Principatele și de a interveni în Bosnia, Albania și Muntenegru, în cazul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
laturi să-i atace pozițiile din Italia, și cu Anglia, a cărei lipsă de consecvență în alianțe era cunoscută, pierzând în schimb doi aliați tradiționali, Rusia și Prusia, decizie care va duce, în final, la prăbușirea statului austriac. Primind un ultimatum asemănător și din partea regelui Prusiei, Friedrich Wilhelm al IVlea, la 29 iunie 1854, țarul Nicolae I a ordonat ridicarea asediului Silistrei și retragerea trupelor ruse din Principate. în luna august, în Principate au intrat trupele otomane, conduse de Omer Pașa
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
cerut țarului să ajungă cât mai repede la o înțelegere cu adversarii să. La 14 noiembrie 1855, ambasadorul francez la Viena, Bourqueney, a semnat cu Buol un protocol care cuprindea termenii de pace ce urmau să se regăsească într-un ultimatum pe care Austria trebuia să-l trimită Rusiei. Aceștia se bazau pe cele patru puncte cu interpretarea anglofranceză a celui de-al treilea, la care se adăuga cedarea unei părți din Basarabia, care să împiedice Rusia să mai fie o
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
exactă a acestei din urmă prevederi înainte de încetarea ostilităților: neutralizarea insulelor Aaland și a Mării Azov după același algoritm ca în cazul Mării Negre și o retrasare a frontierei caucaziene cu posibilitatea formării unui stat circassian independent. La 28 decembrie 1855, ultimatumul austriac a luat drumul St. Petersburgului. Vestea că și Prusia susține acest document a determinat Consiliul Imperial rus să accepte necondiționat ultimatumul austriac, la 15 ianuarie 1856. Chiar și în aceste condiții, Anglia, care a depus eforturi militare și financiare
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Mării Negre și o retrasare a frontierei caucaziene cu posibilitatea formării unui stat circassian independent. La 28 decembrie 1855, ultimatumul austriac a luat drumul St. Petersburgului. Vestea că și Prusia susține acest document a determinat Consiliul Imperial rus să accepte necondiționat ultimatumul austriac, la 15 ianuarie 1856. Chiar și în aceste condiții, Anglia, care a depus eforturi militare și financiare considerabile, cheltuind 70 000 000 de lire sterline și pierzând 20 000 de combatanți a fost cu greu convinsă să suspende ostilitățile
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
suveranii europeni să intre în război contra Franței, el îi ajută pe extremiști. Astfel, sperînd să declanșeze un război "politic", la sfîrșitul căruia națiunea 1-ar considera drept salvatorul ei, Ludovic al XVI-lea acceptă fără opoziție să semneze un ultimatum adresat Electorului de Trêves (decembrie 1791), ordonîndu-i să-i alunge pe emigranții refugiați pe teritoriul său. Pentru motive total opuse, girondinii doresc și ei războiul. Nedîndu-și prea bine seama de motivele ciudatei politici a regelui, ei îl bănuiesc totuși că
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
puțin, s-au ridicat voci care, deși recunoșteau necesitatea pedepsirii vinovaților, atrăgeau atenția asupra faptului că accidentul propriu-zis urma să fie exploatat într-un scop politic. I se cerea imediat Austriei să se arate rezonabilă. Iar atunci când s-a dat ultimatumul, toate ziarele, cu excepția numai a lui Standard, aflat tot timpul în pană de bani și aparent susținut financiar de austrieci, au fost unanime în a-l condamna. Lumea întreagă, cu excepția Berlinului și a Vienei, a înțeles atunci că era război
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
jucase, la ordinul Berlinului, rolul omului puternic, a vrut să se răzgîndească și să-și schimbe atitudinea, noi i-am răspuns Rusiei care, după o săptămână întreagă de așteptări și de negocieri inutile, a dat ordinul de mobilizare printr-un ultimatum și o declarație de război. Declarația de război a Angliei În ciuda acestei situații, Sir Edward Grey a continuat să caute o soluție. La 1 august, Sir W. Tyrell a venit să mă vadă în cursul dimineții pentru a-mi spune
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
cele mai grave: 1. noi l-am încurajat pe contele Berchtold să atace Serbia, deși nici un interes german nu a fost în joc, iar noi ar fi trebuit să știm că pericolul unui război mondial exista; puțin contează dacă conținutul ultimatumului ne-a fost sau nu cunoscut; 2. noi am declinat propunerile de mediere ale Angliei, în zilele cuprinse între 23 și 30 iulie, atunci când domnul Sazonov declarase cu claritate că nu putea să lase să se întâmple un atac împotriva
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
ale Angliei, în zilele cuprinse între 23 și 30 iulie, atunci când domnul Sazonov declarase cu claritate că nu putea să lase să se întâmple un atac împotriva Serbiei și chiar atunci când aceasta din urmă, la presiunea Rusiei și Angliei, acceptase ultimatumul aproape complet, un acord asupra celor două puncte contestate ar fi fost ușor de obținut, iar contele Berchtold era gata să se declare mulțumit de răspunsul sârb; 3. pe 30 iulie, atunci când contele Berchtold a vrut să dea înapoi, fără ca
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
obținut, iar contele Berchtold era gata să se declare mulțumit de răspunsul sârb; 3. pe 30 iulie, atunci când contele Berchtold a vrut să dea înapoi, fără ca Austria să fie atacată, la simpla știre a mobilizării ruse, noi am trimis un ultimatum la Sankt Petersburg, iar pe 31 le-am declarat război rușilor, atunci când țarul însuși și-a dat cuvântul de onoare că, atâta vreme cât negocierile sunt în desfășurare, nici o operațiune militară nu va fi întreprinsă. Am împins astfel, cu știința și voința
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
aversiune pentru tot ce era englezesc. Le-a făcut curte savantului Beaconsfield 92 și înțeleptului Salisbury 93. Iar bizarul Gladstone, pentru care el nu a avut nici un fel de simpatie, nu a avut deloc motive să se plângă de el. Ultimatumul dat Serbiei a reprezentat încoronarea politicii congresului de la Berlin, a politicii de unde a rezultat anexarea Bosniei, precum și a politicii Conferinței de la Londra 94. Totuși, încă mai era timp pentru o întoarcere la o sută optzeci de grade. Iată ce trebuia
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
situația politică a devenit foarte amenințătoare. În orice caz, "Deutsche Bank" trebuie să mai aștepte, înainte de a se angaja mai departe în străinătate. Austriecii au fost în aceste zile lângă împărat. În opt zile, Viena îi va adresa Serbiei un ultimatum, foarte energic și de foarte scurtă durată, care va conține pretenții precum pedepsirea unui număr de ofițeri, desființarea unor asociații politice, anchete penale efectuate în Serbia de funcționari ai monarhiei bicefale, o serie de satisfacții precise și imediate, care, în
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
vor putea vedea că nu glumește deloc". Această insistență a împăratului în a afirma că, în acest caz, nimeni nu îi va putea reproșa vreo ezitare, a părut aproape comică. Exact în ziua anunțată de Helfferich a apărut, într-adevăr, ultimatumul Vienei adresat Serbiei. Eu m-am deplasat din nou la Berlin și am declarat acolo, în prezența lui Helfferich, că găseam atât tonul, cât și conținutul ultimatumului cu adevărat monstruoase. Helfferich mi-a spus atunci că așa mi se părea
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
părut aproape comică. Exact în ziua anunțată de Helfferich a apărut, într-adevăr, ultimatumul Vienei adresat Serbiei. Eu m-am deplasat din nou la Berlin și am declarat acolo, în prezența lui Helfferich, că găseam atât tonul, cât și conținutul ultimatumului cu adevărat monstruoase. Helfferich mi-a spus atunci că așa mi se părea mie după lectura traducerii în limba germană a documentului. El văzuse ultimatumul redactat în limba franceză și nu putea considera niciun termen al lui drept excesiv. Cu
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
și am declarat acolo, în prezența lui Helfferich, că găseam atât tonul, cât și conținutul ultimatumului cu adevărat monstruoase. Helfferich mi-a spus atunci că așa mi se părea mie după lectura traducerii în limba germană a documentului. El văzuse ultimatumul redactat în limba franceză și nu putea considera niciun termen al lui drept excesiv. Cu această ocazie, domnul Helfferich mi-a mai zis că împăratul a întreprins călătoria în Norvegia numai de formă, că nu i se dădea deloc acestei
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
el se afla constant și în orice moment într-o strânsă comunicare și legătură cu țara. Trebuia să aștepți și să vezi ce se întâmplă. Trebuia să speri că austriecii, care firește că nu puteau conta pe o acceptare a ultimatumului, vor acționa rapid, înainte ca celelalte puteri să găsească timpul necesar pentru a interveni. "Deutsche Bank" își luase deja toate măsurile și era gata pentru orice eventualitate. Ea nu a mai introdus în circulație numerarul intrat. Aceasta se făcea bineînțeles
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
interveni. "Deutsche Bank" își luase deja toate măsurile și era gata pentru orice eventualitate. Ea nu a mai introdus în circulație numerarul intrat. Aceasta se făcea bineînțeles în surdină și permitea acumularea de sume considerabile în fiecare zi. Imediat după ultimatumul adresat de Viena Serbiei, guvernul german a făcut declarații clare în sensul că Austro-Ungaria ar fi acționat din proprie inițiativă, fără ca Germania să aibă cunoștință de aceste fapte. Dacă s-ar vrea să se pună de acord aceste declarații cu
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
rămâne altceva de făcut decât să se recunoască că împăratul și-a fixat propriul său plan, fără a colabora cu guvernul său, și că, în cazul discuțiilor cu austriecii, partea germană ar fi renunțat să stabilească de comun acord textul ultimatumului. Am arătat deja faptul că conținutul său era cunoscut destul de în amănunțime în Germania. Dl. Krupp von Bohlen nu a fost de acord cu această procedură și a stat de vorbă în acest sens cu domnul Von Jagow. Ca rezultat
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
a stat de vorbă în acest sens cu domnul Von Jagow. Ca rezultat al acestei conversații, domnul von Bohlen mi-a comunicat cele ce urmează: domnul Von Jagow și-a menținut categoric poziția, susținând că nu a colaborat la redactarea ultimatumului austro-ungar. La obiecția că un asemenea lucru era dificil de admis, domnul Von Jagow a răspuns că, în calitatea sa de diplomat, nici măcar nu se gândise să insereze astfel de exigențe. Însă, în momentul în care domnul Von Jagow s-
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
condiții. În consecință Jagow s-a gândit că această reținere va avea partea ei bună, mai ales că va face impresie bună la Sankt Petersburg și la Paris, aflându-se, prin declarația de la Berlin, că Germania nu a colaborat la ultimatumul Vienei. Note 1 Este vorba despre magnatul uzinelor de armament și al oțelăriilor Krupp din orașul Essen, Gustav Krupp von Bohlen und Halbach (1870-1950). Anexa nr. 3 Declarațiile Domnului Pichon 1 Este interesant să înregistrăm și importanta declarație pe care
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
mare de membri ai Gărzii de Fier de pe străzi. Alții și-au găsit refugiu în Germania nazistă. Această situație ambiguă dar „supraviețuibilă” pentru evrei s-a schimbat dramatic după înfrângerea Franței de către Germania la începutul lunii iunie 1940 și după ultimatumul sovietic adresat României pentru cedarea Basarabiei și Bucovinei de nord la sfârșitul aceleiași luni. Cum numai Germania îi rămăsese ca posibil scut împotriva altor revendicări teritoriale din partea vecinilor României, regele Carol a trebuit să acționeze cu rapiditate. Regele i-a
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
treacă pe la șeful de gară, cum își făcuse obiceiul, și regreta profund aceste răgazuri de destindere. Odată terminat războiul din Finlanda, frontiera, sub tensiune înaltă, nu le lăsa militarilor timp să răsufle. Sovieticii înmulțeau provocările și "protestele", cu caracter de ultimatum, contra unor infracțiuni imaginare. Dar, când ajungea la șeful de gară, universul locotenentului devenea altul. El și Constantin se așezau dinaintea unui păhărel, Lillișu și Caterina tricotau, iar Nel, la picioarele lor, pe covor, nu obosea să aleagă și să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]