616 matches
-
șef: „L-ai auzit pe Ceaușescu la televizor? La anu’ o să avem fiecare cîte 90 de kilograme de carne!” „Asta înseamnă jumătate de porc”, a apreciat, aparent serios, unul dintre ei. „Cu sau minus slănina”, a adăugat batjocoritor al treilea, umoristul grupului. * Ce însemnătate, ce ecou are inconformismul într-un oraș de provincie? Pe cine afectează fronda mea? Cine se sinchisește de așa-zisa „grevă” a „profesorului Neacșu”? Dar de vehemențele lui „Ghiță” (pentru intimi) Neagu, „profesorului Gheorghe Neagu” (oficial)? Acesta
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu pare prea lung: „Marii profeți ai sfârșitului de ev: Marx, Nietzsche, Kierkegaard, Dostoievski, Freud, ca și epigonii lor literari sau filosofi - Joyce, Kafka, D.H. Lawrence, Heidegger - sunt cu toții homines religiosi. Chiar și Marx, economistul religios, Nietzsche, ateul credincios, Kafka, umoristul lui Dumnezeu... Generația discipolilor lui Nae Ionescu (Eliade, Cioran, Noica) a rămas la nivelul unui modernism agonic. «Profeții negativi», pe care nu i-au asimilat suficient pentru ca să se poată despărți de ei Într-un mod fecund, le-au pecetluit soarta
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Debutează editorial în 1938, cu volumul de proză scurtă Republica Barbă-Rasă (cu o copertă ilustrată de Perahim), semnat Paul I. Daniel, căruia i se adaugă, în 1945, Un sătul de viață. Autor de schițe și mici povestiri, D. e un umorist din a doua generație postcaragialiană. E comparabil - deși le rămâne inferior ca nivel estetic - cu predecesori mai vârstnici, precum I. A. Bassarabescu și G. Brăescu, scriitori față de care e mai „gazetăresc”, mai „ușor”, mai verbos și mai diluat. Se poate
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
cu predecesori mai vârstnici, precum I. A. Bassarabescu și G. Brăescu, scriitori față de care e mai „gazetăresc”, mai „ușor”, mai verbos și mai diluat. Se poate presupune că la rândul lui va fi servit - alături de alții - drept model pentru unii umoriști de duzină din perioada 1948-1989. Universul scrierilor lui umoristice și (blând) satirice e înzestrat cu o pregnantă autenticitate; scriitorul a construit o mică lume „proprie” - o lume a mahalalei, configurată, evident, din observarea selectivă a realităților - și a înfățișat-o
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
, revistă satirică săptămânală scoasă la Pesta de la 5 ianuarie 1867, de Iosif Vulcan. Este, de fapt, numele sub care își continuă apariția revista „Umoristul”. După mai bine de patru ani, la 7 martie 1871 - odată cu retragerea lui Iosif Vulcan de la conducere -, își mută sediul la Arad, unde trece sub direcția lui M.V. Stănescu-Arădanul. Opt ani mai târziu, în octombrie 1879, revista a reapărut la
GURA SATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287385_a_288714]
-
M.V. Stănescu-Arădanul. Opt ani mai târziu, în octombrie 1879, revista a reapărut la Gherla unde, după trei ani, la 10 martie 1881, avea să și dispară. O serie nouă apare între 1901 și 1903. Păstrând întru totul orientarea programatică a „Umoristului”, mai ales în perioada când apărea la Pesta, G.s. publică scrieri în proză, poezii și piese de teatru cu caracter satiric, cele mai multe nesemnate ori semnate cu pseudonime sub care se ghicește adesea numele lui Iosif Vulcan. În genere, literatura apărută
GURA SATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287385_a_288714]
-
constante a lui I. Pop-Reteganul. Au apărut aici doine și hore din Transilvania și Banat, strigături satirice, cimilituri, snoave, legende și povești. Începând cu anul 1901, revista reapare la Arad, sub îngrijirea lui I. Russu-Șirianu și I. Suciu. Comparată cu „Umoristul”, de la care preia nu numai programul, ci și modul de prezentare, G.s., deși a apărut o perioadă îndelungată, rămâne o publicație de mai mică însemnătate. I.H.C.
GURA SATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287385_a_288714]
-
C. s-a ivit la nivelul percepției și al senzației și se adresează acestui nivel, fiind lipsită de o dimensiune spirituală, sintetizatoare, care să dea coerență și consistență demersului său. Volumul de proză scurtă Bacalaureatul lui Puiu (1933) afirmă un umorist în genul lui Gh. Brăescu, cu o sigură intuire/reprezentare a elementului comic în psihologia și manifestările personajelor pe care le conturează în special cu ajutorul dialogului, spontan, sprinten, spectaculos uneori. Descrierile sunt pline de haz, istețe, ușor atinse de un
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
însă, în confruntarea cu o boală gravă, un cancer de gât pe care medicii l-au depistat prea târziu. În schițele publicate înaintea venirii la București, iese la iveală un D. aproape de nerecunoscut. Sub pseudonimul Delavorona (sau Costel Dumitrescu Delavorona), umoristul extravagant și cinic de peste puțină vreme comite niște istorioare teribil de sentimentale. Doar câte o bizarerie, când ici, când colo, îl anticipă pe zănatecul din prima secvență a carierei lui bucureștene. Își anunța, de altfel, o carte ce urma să
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
sancționat de cealaltă parte. Și omul, figură a cafenelei bucureștene și campion al șezătorilor literare, stârnea, cu înfățișarea lui hirsută, pitorească, cu spiritul mușcător și verva pe măsură, reacții dintre cele mai diferite. Situat de Tudor Vianu între ironiști și umoriști, alături de I. A. Bassarabescu, D. D. Pătrășcanu, Gh. Brăescu ș.a., C. își susține „excelența” mai cu seamă prin întinderea și varietatea ambianței umane pe care o circumscriu schițele, povestirile, foiletoanele și anecdotele sale. E o lume extrem de pestriță, plasată „între
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
liceul la Piatra Neamț, unde a trecut bacalaureatul în 1951. Student la Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității din București (1951-1955), a devenit aici cadru didactic, parcurgând toate gradele până la acela de profesor. Este vicepreședinte al Asociației Umoriștilor Români și, din 1990, deputat în Parlamentul României, inițial ca reprezentant al Partidului Liber-Schimbist, al cărui membru fondator a fost. Și-a luat doctoratul în filologie cu teza Aspecte ale comicului la Caragiale (1967). Debutează în presa literară cu articolul
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
a alcătuirii contradictorii a omului și a vieții. În romanul Umbra comorilor (1967), C. satirizează slujitorii Bisericii și țintește tare morale din mediul citadin, valorificându-și înclinarea spre ironie și sarcasm, ca și posibilitățile unei fantezii bogate. Aceleași calități de umorist și satiric își vor pune amprenta și pe piesele de teatru din volumul Șase de dobă (1981). A scris și poezii pentru copii, a făcut traduceri din literatura universală. SCRIERI: Ecoul gliei, Chișinău, 1958; Umbra comorilor, Chișinău, 1967; Șase de
CIBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286224_a_287553]
-
și încărcate cu gravitate. „Liftnicului” îi revine însă rolul de revelator al unui sens mai grav decât cel de pură observare inteligent-ironică ce se degajă din cronica - ori microfresca burlescă și satirică - a societății postdecembriste. Scriitorul nu este un „simplu” umorist; el cercetează noimele majore ale existenței, cu serioasă înclinare către recursul la spiritualitate, gândit la modul grav, nu la cel al gesticulației histrionice. SCRIERI: Amintiri din provincie, Iași, 1983; Firesc, București, 1985; Erou fără voie, Bacău, 1994; Un regat pentru
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
Fabrica de absolut (1922), dar și în Război cu salamandrele (1936), roman ce pare o continuare a celui dintâi prin personaje și discurs excesiv. Numai că este extrapolat la o altă ,realitate". Paradoxal, se poate spune că Capek e un umorist grav, care incită la meditație și niciodată la râs frivol. Și asta pentru că umorul lui e al unui vizionar care scrutează esențele, adevărurile verificate de trecerea timpului. Recitit după șapte decenii de la publicarea lui, romanul Război cu salamandrele, ca imagine
Un roman al ecologiei umane by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11418_a_12743]
-
de fapt, o obligație de lectură pe care o impune artistul însuși. Stăpîn peste o lume diversă și profundă, peste o umanitate eretică și suferindă, care trebuie iubită și certată cu aceeași ardoare, Jiquidi este mai mult decît un simplu umorist. Asta dacă nu cumva chiar umorul poate fi înțeles ca un act de clemență și devoțiune. Epică și anagogie Spirit răzvrătit și copil legitim al unei istorii răzvrătite, însetat de experiențe culturale dar și victimă a unui timp generator el
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
să se aleagă dintre multele sale însușiri, cu una definitorie: a entuziastului. El rămâne același în calitate de colaborator la diferite publicații transilvănene, "Telegraful român, "Gazeta transilvană, "Foaie pentru minte, inimă și literatură, "Amicul școalei, "Concordia, la publicațiile de la Pesta, "Aurora română, "Umoristul. Foaie glumeață, transformată în "Gura satului. Toate aceste titluri, înscrise în drumurile sale de creator al culturii românești, nu pot fi numite neținând seama de revistele scrise de mână, din perioada școlară, "Deșteaptă-te române ( 1856) și "Aurora ( 1860). Ca
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]
-
Corespondența publică acele scrisori care nu au mai fost făcute cunoscute. Ele vin din partea lui Iosif Vulcan. Deși ne-am fi așteptat la mai multă intimitate, scrisorile nu fac decât să amplifice preocuparea de totdeauna a redactorului revistelor "Familia și "Umoristul, cât și a membrului Academiei Române. În toate cazurile, editorul, regretatul Lucian Drimba, verifică apariția revistelor, este atent la evidența publicării corespondenței, corectând și completând numele apărute în scrisori, veridicitatea respectării datelor puse în circulație de scrisori. Verifică cine este adresantul
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]
-
Bencecu de Sus sau "Bencecu German". Mai tarziu au venit aici populații maghiare aduse de administrația maghiară. Până în 1968 a făcut parte din comuna Bencecu de Sus, apoi a fost arondata la comună Pișchia. Ionel Iacob-Bencei (n. 18.12.1940) - umorist, epigramist, poet dialectal, realizatorul emisiunii radio în grâi bănățean ”Gură Satului”. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Bencecu de Jos, Timiș () [Corola-website/Science/301339_a_302668]
-
(în אפרים קישון) (n. Ferenc Hofmann 23 august 1924, Budapesta - d. 29 ianuarie 2005 Meistersrüte (Appenzell Innerrhoden), Elveția) a fost un prozator umorist și dramaturg israelian de limbă ebraică, originar din Ungaria. A fost totodată regizor de cinema și de teatru, scenarist si artist plastic. Schițele umoristice, scrise în tradiția umorului din Ungaria (a lui Ferenc Karinthy ș.a.) și Europa centrală, s-au
Ephraim Kishon () [Corola-website/Science/300030_a_301359]
-
prin apelativul „Țuțu”. Urmează liceul în orașul natal, dar îl absolvă la București, oraș unde se stabilește. Tânărul scriitor dirijează vreme de mai mulți ani redacția pentru copii și tineret a Radiodifuziunii, începând din 1947. În 1949 îl cunoaște pe umoristul Octavian Sava în calitate de subaltern al său. Mai târziu, cei doi intră într-o brigadă artistică ce obține premiul întâi pe țară. La redacție, Pancu-Iași dovedește multă abilitate în a păstra conținuturile dedicate celor mici nealterate de atacurile politice aduse frecvent
Octav Pancu-Iași () [Corola-website/Science/299633_a_300962]
-
Asociației culturale româno-franceze «Nova Bucovina»-2003 membru al Asociației culturale franceze «Printemps roumain»-2007 membru al „Tonitza Art Grup»-Universitatea «Ștefan cel Mare» Suceava-2006 colaborator al «Casei de cultură belgo - române din Bruxelles» - 2007; Co-organizator, alături de Ion Drăgușanul, al «Clubului umoriștilor din Bucovina”-2005 și al „Societății artiștilor și amicilor artelor plastice din Bucovina”-2009; Director artistic al Asociației „Alianța Pro Bucovina” Rădăuți-2010 «Cetățean de Onoare» al orașelor Petrila-1994 și Gura Humorului-1999 și al municipiilor Urziceni -2000 și Suceava-2004; consultant artistic
Mihai Pânzaru-Editura Pim () [Corola-website/Science/308542_a_309871]
-
simboliste, poezia sa cântă mirajul ținuturilor exotice, marea, aspirația spre un absolut indefinisabil, stările sufletești enigmatice apăsate de melancolie, ispită erotică și moarte, într-un limbaj alegoric de o sonoritate exterioară specifică. Viziunea sa este în cele mai multe cazuri a unui umorist sentimental fantezist. "Altă întâlnire cu Ion Minulescu". Poetul Minulescu participând la o șezătoare literară la Mediaș, în perioada interbelică, invitat fiind de poetul George Popa, inițiatorul revistei literare "Lanuri", l-a întrebat pe scriitorul medieșean cine-l va prezenta la
Ion Minulescu () [Corola-website/Science/304575_a_305904]
-
Samuel Langhorne Clemens (n. 30 noiembrie 1835 - d. 21 aprilie 1910) , cunoscut sub pseudonimul literar , a fost un scriitor, satirist și umorist american, autorul popularelor romane „Aventurile lui Tom Sawyer”, „Prinț și cerșetor”, „Aventurile lui Huckleberry Finn” și „Un yankeu la curtea regelui Arthur”. În ciuda problemelor sale financiare, Twain a fost renumit pentru umorul și buna sa dispoziție, datorită cărora s-a
Mark Twain () [Corola-website/Science/304188_a_305517]
-
(n. 5 aprilie 1834, Sag Harbor, Long Island — d. 27 mai 1891, Long Island) a fost un scriitor umorist american. A schimbat multe ocupații de-a lungul vieții, de la marinar, căutător de aur, bucătar, profesor, jurnalist, politician, scriitor. La 16 ani s-a îmbarcat pe clipper-ul Wizzard, ca marinar. A ajuns în California, la San Francisco. A urmat o
Prentice Mulford () [Corola-website/Science/312871_a_314200]
-
(n. 18 ianuarie 1948, Cotiujenii Mari, raionul Șoldănești) este un actor, regizor și umorist din Republica Moldova. Este supranumit „regele umorului moldovenesc” sau „Regele umorului din Republica Moldova”. s-a născut la data de 18 ianuarie 1948, în satul Cotiujenii Mari din raionul Șoldănești, RSS Moldovenească. A urmat cursuri de actorie la Școala de teatru “Boris
Gheorghe Urschi () [Corola-website/Science/312911_a_314240]