1,026 matches
-
Dimineață mă duc la bancă și după-amiază putem să ne ocupăm de asta. — Știți cîte zile aveți de plătit? — Cinșpe. — Nu. Cu ziua de azi se fac șaișpe și cu cîte o zi dus-Întors vin optișpe. Și mai punem și undița, mulineta și guta de azi. — Uneltele sînt treaba dumitale. Nu, domnule. Nu cînd le pierzi așa cum le-ai pierdut dumneata. — PĂi am plătit În fiecare zi ca să le Închiriez. Așa că-s treaba ta. — Nu, domnule. Dacă ar fi rupt-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ar fi rupt-o un pește și dumneata n-aveai nici o vină, ar fi fost altă discuție. Dar dumneata ai pierdut tot echipamentul pentru că ai fost neglijent. — Peștele mi l-a smuls din mîini. — Pentru că trăsese și piedica și pentru că undița nu era pusă În suportul ei. — N-ai de ce să mă pui să plătesc pentru asta. — Dacă ai Închiria o mașină care s-ar prăbuși de pe o stîncă, nu crezi c-ar trebui să plătești pentru ea? — Nu și dac-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
prins, căpitane, nu-i așa? Dac-ar fi În ea ar muri. Și atunci n-ar mai trebui s-o plătească. Tare gluma. Nu l-am băgat În seamă pe bețiv: — Aveți să-mi dați două sute nouășcinci de dolari pentru undiță, mulinetă și gută, i-am spus lui Johnson. — Ei, asta nu-i o chestie În regulă. Dar dacă ții morțiș, hai să Împărțim costurile. — N-am cum să iau altă undiță și altă mulinetă cu mai puțin de trei sute șaizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Aveți să-mi dați două sute nouășcinci de dolari pentru undiță, mulinetă și gută, i-am spus lui Johnson. — Ei, asta nu-i o chestie În regulă. Dar dacă ții morțiș, hai să Împărțim costurile. — N-am cum să iau altă undiță și altă mulinetă cu mai puțin de trei sute șaizeci. Nu-ți cer să-mi plătești firul. Un pește ca Ăla ar putea să ți-l tragă pe tot și n-ai fi vinovat cu nimic. Dac-ar fi altcineva cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mai vorbesc. Apoi am coborît sub punte, de unde mi-am luat arma cu aer condiționat și Winchester-ul de treizeci pe care le țineam mereu În cabină și le-am agățat cu cutii cu tot sub copertină, unde puneam de obicei undițele, chiar deasupra timonei, ca să le am la ÎndemînĂ. Le țineam În niște cutii căptușite cu lînĂ Înmuiată-n ulei. Doar așa poți ține arme pe un vas, dacă nu vrei să ruginească. Am slăbit pompa de la pușca cu aer condiționat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
unu de altul oasele din partea de sus a brațului. Își desfăcu genunchii, scoase brațul și-l lăsĂ să atîrne. Așa stătea, cu brațul atîrnînd pe lîngă el, cînd se-ntoarse barca de mai devreme. BĂrbații din șezlonguri vorbeau. Își lăsaseră undițele la o parte și unul dintre ei le supraveghea din spatele unei perechi de ochelari. Erau prea departe ca să audă ce spun. Și nici nu l-ar fi ajutat cu ceva. La bordul vasului South Florida, care se plimba pe canalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ne dăm la el? — Nici să nu vă gîndiți, spuse căpitanul Willie. VĂ dau una peste cap cu asta. Le arătĂ o țeavă de fier cu care le dădea-n cap rechinilor. N-ați vrea dumneavoastră, domnilor, să dați la undiță și să vă distrați? N-ați venit pîn-aicea ca să intrați În belea. Ați venit să vă odihniți. Spuneți că nu mîncați pește-cu-velă, da’ n-o să prindeți așa ceva În canalu’ Ăsta. Dacă prindeți vreun crap sînteți norocoși. — Ce zici? Întrebă doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
chiar atît de lung cît bățul și prinse guta la un capăt, făcÎnd un nod slab. Apoi prinse un cîrlig pe care-l scoase din aceeași cutie. După care, ținînd cîrligul, testă firul și flexibilitatea crengii de salcie. Își lăsĂ undița jos și se Întoarse - cedrii erau mărginiți de un crîng de mesteceni, unde era un trunchi mic, putrezit de cîțiva ani. Împinse bușteanul și găsi sub el cîteva rîme. Nu erau mari. Dar erau roșii și vioaie, așa că le băgĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
așa cum Îl găsise. „Nimeni nu știe cît de mare-i pîrÎu’ Ăsta“, se gîndi. „Ia multă apă din mlaștina aia.“ Se uită-n susul și-n josul rîului și apoi pe deal, unde-și făcuseră tabăra. Apoi se-ntoarse la undiță, prinse momeala și scuipă pe ea ca să-i poarte noroc. Ținînd undița În mîna dreaptă, se apropie cu foarte mare grijă de malul pîrÎului adînc și Îngust. În locul pe care și-l alesese, malurile erau atît de apropiate, că dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
se gîndi. „Ia multă apă din mlaștina aia.“ Se uită-n susul și-n josul rîului și apoi pe deal, unde-și făcuseră tabăra. Apoi se-ntoarse la undiță, prinse momeala și scuipă pe ea ca să-i poarte noroc. Ținînd undița În mîna dreaptă, se apropie cu foarte mare grijă de malul pîrÎului adînc și Îngust. În locul pe care și-l alesese, malurile erau atît de apropiate, că dacă Întindea undița putea atingă celălalt mal; apropiindu-se, ascultă apa curgînd repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
momeala și scuipă pe ea ca să-i poarte noroc. Ținînd undița În mîna dreaptă, se apropie cu foarte mare grijă de malul pîrÎului adînc și Îngust. În locul pe care și-l alesese, malurile erau atît de apropiate, că dacă Întindea undița putea atingă celălalt mal; apropiindu-se, ascultă apa curgînd repede. Se opri În dreptul malului, ferindu-se să nu fie văzut de orice-ar fi mișcat În pîrÎu, și scoase doi plumbi pe care-i prinse pe fir, cam la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pe fir, cam la un metru de cîrlig, strîngîndu-i cu dinții. Zvîrli cîrligul În care erau agățate două rîme și-l lăsĂ să cadă ușor În apă, astfel Încît să se scufunde, Învîrtindu-se În curentul puternic, și apoi aplecă vîrful undiței pentru ca apa să ia firul și, odată cu el, momeala. Firul se-ntinse și Nick simți deodată greutatea de la capăt. Trase undița, care se-ndoi aproape pînĂ la jumătate În mîinile sale. Simțea cum trage smucindu-se, iar smuciturile nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
lăsĂ să cadă ușor În apă, astfel Încît să se scufunde, Învîrtindu-se În curentul puternic, și apoi aplecă vîrful undiței pentru ca apa să ia firul și, odată cu el, momeala. Firul se-ntinse și Nick simți deodată greutatea de la capăt. Trase undița, care se-ndoi aproape pînĂ la jumătate În mîinile sale. Simțea cum trage smucindu-se, iar smuciturile nu se Îmblînzeau cînd trăgea și el. Și deodată se Înmuiară și peștele se ivi deasupra apei, tras de fir. Apoi urmă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
care nu cedează deloc și deodată Încep totuși să vină la tine și, Doamne, ce-ți fac cînd Îi tragi și-i arunci În aer. Ciudat pîrÎu. E ceva caraghios să fii nevoit să cauți pești mai mici.“ Își găsi undița unde-o lăsase. Îndreptă cîrligul, care se-ndoise. Apoi luă peștele greu și se duse mai sus. „Cum iese din mlaștină, e acolo o parte mai puțin adîncă și cu pitericele pe fund“, se gîndi. „Acolo sigur prind vreo doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
spre pîrÎu. Nick se uită atent În susul rîului și pe dealuri. Soră-sa Îl urmărea din priviri. Își pusese ibricele Într-un sac, pe care-l legase de celălalt, și le ținea pe amîndouă pe umăr. Nu ți-ai luat undița, Nickie? Nu, dacă e să pescuim Îmi tai o creangă. O luă În fața surorii sale, ținîndu-și carabina Într-o mînĂ și păstrînd puțină distanță față de apă. De-acum Începuse să vîneze. — E un pîrÎu tare ciudat, spuse soră-sa. — E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
fost în regulă de la început. Mi-ar fi jenă să recunosc că m-am lăsat atât de ușor păcălită. Jake m-a jucat ca pe un..., ei bine, am să spun și eu ca Daisy, ca pe un pește în undiță. Voi avea nevoie de ceva timp până să reușesc să scap din mrejele lui. — Ce ziceai mai devreme? întreabă Daisy. Despre Patrick și despre faptul că nu te-ai simțit la fel de bine cu Jake? Cu Jake m-am simțit minunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mod normal, ar oferi dovezi în cazul unei răstigniri. Cuiul din călcâiul drept al lui Yehohanan ne arată clar că el a fost răstignit. Prezența cuiului a fost o întâmplare ce se datora vârfului ascuțit îndoit (ca un cârlig de undiță), probabil, pentru că a lovit un nod din interiorul bârnei. Când Yehohanan a fost dat jos de pe cruce, cuiul n-a mai putut fi scos. Ca atare, nu poate fi dedusă nicio statistică din această descoperire neobișnuită. A doua obiecție: multe
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
În care se văd cîțiva miei tranșați pentru grătarul anterior Încărcat și niște mănunchiuri verzi de ceapă și usturoi; cu cîteva brațe de lemne și un sac de cărbuni pentru același grătar; cu o raniță din care ies vîrfurile cîtorva undițe telescopice. Acest bagaj aparține colonelului și celorlalți comandanți de baterii. SÎnt lucruri care aparent nu au legătură cu scopul călătoriei noastre, dar fără de care un militar serios nu pleacă de-acasă - se vede treaba. Ciudat? Nu. De ce? SÎntem niște oameni
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
planton, care vor asigura paza obiectivului, adică a trenului. Ne-a Îndemnat să avem răbdare, avînd În vedere că această călătorie cu trenul va dura trei zile. Ce nu ne-a spus e ce are de gînd să facă cu undițele alea. În tren. — Să trăiți, am conchis noi Într-un zbieret ieșind la unison din piepturile gata să crape de entuziasm. — Pe mă-ta, s-a mai auzit apoi de undeva din spate, deși cu o discreție ușor de Înțeles
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
un ocean necunoscut, mîine Înseamnă un neastîmpăr dus În pragul nebuniei, chiar dacă, de fapt, mîine se găsește Într-un Balkan Express militar de mare viteză. Iar În acest tren apocaliptic s-a terminat carnea de miel, dar se pare că undițele au folosit la ceva, așa că grătarul Își dovedește iar utilitatea. — Ce făcuși, băi băiatule, iar scăpași peștele În jar? Mă, vezi să nu-l arzi, În pizda mă-sii, vezi că asta nu e carne de animal cu picioare, e
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
caldă, care se lăsase ca un văl subțire peste ochii lui George, ațintiți, cu fascinație, asupra tumultului fierbinte. Se reîntoarse la patul înțeleptului și își simți din nou inima zvârcolindu-i-se în piept ca un pește proaspăt agățat în undiță. Privind fața lui Rozanov, vedea acum nu numai trăsăturile familiare, ci acel și mai familiar aer dominator și categoric, care părea chiar și în somn să stea de veghe. Și în tenebrele concentrate în sufletul său, George simți remușcare, regret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și sleit ca un vierme într-un măr, docil, crezi că va mai prezenta vreun interes pentru tine? Nu crezi cumva că-ți place așteptarea? Uneori am impresia că George e un pește pe care l-am prins într-o undiță... cu o sfoară lungă, lungă... și-l las să zburde... să zburde... să zburde... Ce imagine terbilă! — Ce-i muzica asta ciudată? — E un bâlci pe islaz. Ecourile îndepărtate ale muzicii de bâlci, distilată și îndulcită de aerul călduț al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ca să vorbim mai întâi despre ea, suferise de un sentiment de culpabilitate, care avea o bază mult mai rațională decât cel care o muncea pe Hattie. În mintea mea stăruia imaginea, trasată de ea, a unui George prins într-o undiță cu firul foarte lung și lăsat să zburde, în timp ce ea ținea ferm capătul undiței în mână. O imagine pe care o recunoscu și ea drept cumplită. Dar ca să mă exprim mai simplu, Stella fusese convinsă că, odată cu trecerea timpului, George
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o bază mult mai rațională decât cel care o muncea pe Hattie. În mintea mea stăruia imaginea, trasată de ea, a unui George prins într-o undiță cu firul foarte lung și lăsat să zburde, în timp ce ea ținea ferm capătul undiței în mână. O imagine pe care o recunoscu și ea drept cumplită. Dar ca să mă exprim mai simplu, Stella fusese convinsă că, odată cu trecerea timpului, George îi va fi restituit, că, în cele din urmă, se va întoarce la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe balcon. Marea e ca un lac azi. Nici un val nu încrețește luciul amorțit al apei. Așa va fi arătând, oare, Marea Moartă? Pe faleză, un bărbat îmbrăcat în trening aleargă, forțîndu-se să păstreze ritmul. Câțiva amatori de pescuit, cu undițele pe umeri și cu un mic pekinez după ei, pleacă să-și încerce norocul. Jos, în golf își fac antrenamentul obișnuit elevii unei școli de karate, îmbrăcați în cămeșoaie albe. Antrenorul lor scoate niște sunete răstite, de parcă îi ceartă mereu
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]