1,003 matches
-
Soarelui în flăcări,Îl așteaptă să coboare,Și-și petrece noaptea nunții,Sub sălcia plângătoare,Lacrima de fericire, O ascunde între pene,Gâtul fin se încovoaie,Visul pătrunde pe sub gene,O pasare cântă romanța,Undeva, într-un copac,Ea se unduie, împlinită,Baiadera de pe lac!... VI. AMINTIRI ȘI VISE, de Ada Segal, publicat în Ediția nr. 1700 din 27 august 2015. M-AI RĂNIT Cum să îți spun că m-ai rănit Când ești convins că ai dreptate? Lacrima ce s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
de catifea, Și pulsează trupul Lunii, După a norilor perdea... Pulsează fremătând pădurea, În trunchii copacilor, Și foșnind pulsează "viața", Prin părul frunzelor... Pulsează-n marea înspumată, Comorile din adâncuri, Și în deșert pulsează o oază, Biruitoare peste timpuri... Pulsează, unduind câmpia, Sub greutatea ierbilor, Pulsează roua dimineții, Sub căldura razelor... Pulsează inimile-n trupuri, Suferință, fericire, Lacrimi, zâmbete și dor, Pulsuri de iubire! STEJARUL A răsărit în primăvară, Două frunze fremătânde, Agățate de-o tulpină, Micuțe și fremătânde. S-a
PALETE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374728_a_376057]
-
poate-ntr-o seară... Apare în fundal Sans- Gêne , dansând lasciv, ușor obscen, etalând forme voluptoase, sub fine franjuri de mătase. În ritmul indian mimează o baiaderă ce dansează. Șiraguri de mărgăritare are la gât, mâini și picioare. Mlădie, corpu-și unduiește, ... Citește mai mult Se îndrepta spre cabaretavând în gând un dor discret;era târziu, în miez de vară,și El spera - poate-ntr-o seară...Apare în fundal Sans- Gêne ,dansând lasciv, ușor obscen,etalând forme voluptoase,sub fine franjuri
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
El spera - poate-ntr-o seară...Apare în fundal Sans- Gêne ,dansând lasciv, ușor obscen,etalând forme voluptoase,sub fine franjuri de mătase.În ritmul indian mimeazăo baiaderă ce dansează.Șiraguri de mărgăritareare la gât, mâini și picioare.Mlădie, corpu-și unduiește,... XXIX. CULTURI MULTIPLE, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 209 din 28 iulie 2011. Ne trezim dis-de-dimineață și bunica ne așteaptă cu un puișor bine fript pe jar, cufundat în mujdei de usturoi și o turta caldă, coaptă în
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > IN SECUNDE... Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Se furișează primăveri în calde așternuturi și din țărâna trupului răsar dalbe brândușe. Se unduiesc pe umeri înmiresmate ierburi, cu iataganul crud despică reci cătușe. Se prăbușesc prăpăstii peste înalte creste, râuri învolburate se-ntorc către izvor. Din negura de timp răzbate o poveste când fulgerele oarbe gâlceava iscă-n nor. Cuprinsă-i inserarea de-o-nfiorare
IN SECUNDE... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375768_a_377097]
-
APROAPE ȘI DEFINITIV: ALBASTRU, de Liliana Ghiță Boian, publicat în Ediția nr. 1774 din 09 noiembrie 2015. Albastru, aproape și definitiv: albastru Curcubeul unei creații... Spectrul solar al imaginației care plonjează din banalul cotidian în reveria Mihaelei Ciubotariu care își unduiește cuvintele, strecurându-le abil printre asperitățile vieții. Dintre toate culorile acestuia - care nu lipsesc din sfera artistică a creatoarei de versuri- a ales aproape albastru, de fapt albastrul definitiv. Eu voi avea mereu brațe deschise Și-ți voi picura în
LILIANA GHIȚĂ BOIAN [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
să absolută, cea mai pură, în afară vidului total al albului neutru. Albastrul deschis ... Citește mai mult Albastru, aproape și definitiv: albastru Curcubeul unei creații... Spectrul solar al imaginației care plonjează din banalul cotidian în reveria Mihaelei Ciubotariu care își unduiește cuvintele, strecurându-le abil printre asperitățile vieții.Dintre toate culorile acestuia - care nu lipsesc din sfera artistică a creatoarei de versuri- a ales aproape albastru, de fapt albastrul definitiv.Eu voi avea mereu brațe deschiseși-ți voi picura în inima
LILIANA GHIȚĂ BOIAN [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
ani împliniți , era în plin proces de schimbare de la stadiul de copil la cel de adolescent ! Prezența încă de pe acum ,vizibilele semne ale unei frumuseți ce va să fie :părul lung ,mătăsos și blond că un lan de grâu copt unduind în arșița soarelui; ochii mari și expresivi ,erau căprui în perfectă armonie cu restul fetei doar genele și sprâncenele erau mai închise la culoare . Pielea translucidă purta urmele jocului în soarele de la mal de mare ....pistruii. Nasul de o formă
PRIMUL DRUM SPRE IUBIRE .... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379182_a_380511]
-
sub amenințarea unui ”nor” tomnatec , al vântului ce ”răbufnește”, stările devin schimbătoare și tristețea își face simțită prezența, într-un decor unde formele și culorile se aliniază stărilor interioare. Un nuc șade singuratic / Și scrutează zările / Trist, tăcut și fantomatic / Unduindu-și rănile.” ( Tristeți de toamnă). Conștiința este asediată, adesea, de tumultul întregiii vieți, încercând, în momentele de răgaz, să mediteze asupra tuturor lucrurilor: cele existente, cele trecute și cele viitoare, străduindu-se să găsească ”firul Ariadnei” care să-l conducă
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
la plajă să ne bronzăm și ne bălăceam în ape limpezi pe vremea aceea, cu ametiste pe fundul albiei, fără a ști prea bine a înota, eventual doar pluteam cu fața spre cerul înalt și limpede la rându-i, corpul unduindu-ni-se pe luciul apei îmbrățișat cu cerul. Am încercat să mă răsucesc, dar un val m-a dus la fund, unde am stat ceva vreme, din moment ce am cunoscut o lume miniaturală în care o recunoscusem doar pe madame Sojé
DOAR AMINTIREA! de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369155_a_370484]
-
larg, în lumea mea nemărginită, necuprinsă și plină de albastru . O lume mirifică, udă și plină de feerie , acolo unde norii mă atingeau iar luna se leagănă pe umerii mei sub ochii iscoditori al stelelor... Mereu rătăceam pe albastrul infinit unduindu-mă pe luciul nesfârșit, zi și noapte ... Într-o călătorie a mea ,într-o noapte târzie am rămas captiv într-o lagună albastră .M-am lăsat atras de liniștea albastră de cântecul sirenelor .M-am îndrăgostit de acea lagună și
VALUL DIN LAGUNĂ.... de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374148_a_375477]
-
la fel de bună pentru pescuit, ca și cea care se însera deja, dar cu mai multă captură în minciog. Niciodată, zilele pe mare nu seamănă una cu cealaltă. În ziua aceea, marea era ca un imens lighean, unde apa nu se unduia decât foarte rar, deranjată de fuga bancului de puiet de chefal din calea vreunui răpitor. Atunci, parcă vedeam în adânc o balerină pe poante, într-un dans languros. În altă zi poate, valurile ne vor ține la mal și nu
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
regelui-copil, cea a regelui-adolescent, în uniforma ostașului crud, peste care urma să vină tăvălugul istoriei. Frumusețea necontrafăcută a începutului este acum, în anii senectuții, efigie veșnică. Efigie dur și îndurerat cioplită. Așa cum am văzut-o în balconul sub care mulțimile unduiau. Regăsindu-se. Fotografia lui Eugen Ionescu, pe care, îmi place să cred, chiar mîna dramaturgului a îngroșat trăsăturile vesel-triste de clown. Cîți au curajul să-și facă un atare autoportret? Eugen Ionescu l-a avut. Era, de-acum, nemuritor. 6
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a genialului pantofar, defectînd într-un fel canonul moscovit prin afișatul tupeu megaloman, ațîțat perfid de anturajul Găinușelor cu coc La Goulue, tiparul Moulin Rouge în variantă Carul cu bere. Talia princiară a Reginei Maria, amplificată discret de mantii lungi, unduind de pe marmura capului încoronat, peste umerii de zeiță, spre coapsele secrete. Suverană părăsind curte nordică și asumîndu-și dragostea pentru poporul adoptiv, dragoste împărtășită cu monarhul auster și eficace. Totul în onestitate ireproșabilă. Ambasadoare fermecătoare în marile cancelarii. Ființă meditativă în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
deschid; ciripind se ivesc mici pliscuri și arípi, Privighetoarea și Sticletele, Prihorul, Ciocîrlia, Cineparul și cu Sturzul. 200 De pe-ascuțitul stei Capră 19 sărit-a, iar Oile se deșteptară din pămînt 20, Pe verdea să tulpina răsăriră Grîne, nenumărate unduind, Înfășurînd Copiii luminoși din fața vînturilor care pustiesc.] Stăteau posomoriți pe pieptul ei, aidoma zăpezii de pe munți se făcu părul ei: Slabă și tot mai slabă, plîngînd în suferință, istovita și tot mai istovita, 205 Ea se-ofilea, si Ochii-i
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
zgomote 160 De roți și de copite ale căilor, si Trîmbițe, Corni, Goarne. Los îngrozit privi ruinele lui Urizen jos dedesubt, Grozavnic Haos pentru ochii săi, nemăsurata Moarte fără chip Învîrtejind în sus fărmate stînci în înălțimi în groaznicul văzduh, Unduind totul dedesubt în Volburi de fluid topit. 165 Atuncea Los cu-nfricoșate mîini prinse Cuptoarele lui Urizen Căzute în Ruină: Enormă lucrare, din nou el le zidi, Truda de Veacuri în Întunecime și în războiul lui Tharmas; Și Los alcătuit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
in ce privea se prefăcu: În ce făcea se prefăcu: era schimbat el însuși. Spasme cuprinseră fibrele-i musculare ce se zbăteau încoace și încolo: buzele-i spelbe Fără să vrea i se mișcară cînd Urizen răcni: pîntecele-i că marea unduiră 290 La țipetele lui Enitharmon: genunchii săi unul pe altul se loviră, și-apoi privi Cu Ochi înmărmuriți la Urizen și ápoi iute gîtu-și răsuci Fără să vrea spre Așternutu-n care stătea întinsă Enitharmon. Oasele lui Urizen se prăvălesc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
si pletele-i sînt precum codri Cu jivine; acolo leul fioros privește, tigrul și lupul urlă-acolo, Și-acolo Vulturul și-ascunde puiu-n stînci și în prăpastii. 130 Sînu-i e-ntins că înstelatul cer, stelele toate Cîntă-n jur; acolo holda unduiește și via-i bucuroasă; izvoarele În rîuri de-ncîntare curg; acolo florile sălbatice Beau, rîd și cîntă, cosașul, Musca și Furnică; Acolo Molia de aur zidește-o casă și patul de matase și-l întinde. 135 Pîntecele-i, cu focuri de mătase-ntrețesute
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-l Vegheze pe Orc care răcnea. Apoi copacul Tainei 206 prins-a rădăcina în Lumea lui Los, Si ramurile sale cele mai de sus dat-au o fibră subt-al lui Enitharmon așternut, 335 Curînd de două ori înrădăcinatul Labirint se undui în jurul capetelor lor. Însă atuncea Spectrul intră-n sînul lui Los. Fiece geamăt și suspin Ale lui Enitharmon Năluca lui Urthona le purta pe ale sale áripi. Încremenit Los simți Milă. Enitharmon spuse povestea Lui Urthona. Los lua în brațe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
risipesc ori se scufundă-n Marile lui Tharmas. Luváh șezu Deasupra pe cerurile luminoase-n pace; Spiritele Oamenilor dedesubt 575 Strigară să fie izbăvite, și spiritul lui Lúvah plînse-asupra Recoltei omenești și-asupra Valei, dulcea rătăcitoare. În suferință recolta omenească unduia, cu gemete îngrozitoare de durere. Universalul Geamăt se nalta; se-ntunecă Omul cel Veșnic. Apoi Urizen se ridicắ și-n mîna-i luat-a secera. 580 Exist' o secera de-aramă și-o coasă ce-i de fier327 ascunse-adînc În Miazăzi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
unesc în arzătoare suferință 349, Amestecîndu-și beznă cea grozavă 350 cu tandrele ei mădulare; apoi spre nalturi ea pluti, Țipînd peste ocean: minune luminoasă-n fața căreia natură se cutremura, Femeie jumătate și jumătate fiara 351, toate culorile lui mohorît unduindu-se se-ngînă 5 Cu a ei limpezime de cleștar curat; în buzele și-obrajii ei urcară ale lui metale 352 Îmbujorînd-o că pe dimineață, și al lui chip de stana 353 îmblînzindu-l, Minune 354,-ncîntătoare-n ceruri sau care umblă pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și istorie, între real și ireal, didahiile, respirând aerul pur al „Cărții cărților”, pleacă de la litera ei, însă dezvoltă, se poate spune creator, premisele pe care străvechile istorii, ca niște basme doldora de tâlcuri, le oferă. Accentuate cu mistică fervoare, unduindu-se ca sub line adieri sau înăsprindu-se și congestionându-se în mânii viforoase, aceste cuvântări ar putea fi luate drept o emanație spontană a inspirației unui arhiereu cu improvizația fecundă. Aproape nimic rigid și trudnic în discursul viu, cu
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
fost inspirat să creeze acest stil ușor, curgător, meditativ de arte marțiale, în urma unei lupte dintre un șarpe și un cocor la care a fost martor când se plimba într-o zi prin munți. În timp ce privea șarpele zbătându-se și unduindu-se în cercuri, ca reacție la tacticile cocorului, și cocorul apărându-se de atacurile șarpelui cu lovituri rapide, dar ușoare ale aripilor, Chang și-a dat seama de puterea superioară pe care o are abordarea stilului ușor față cel dur
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Da, de un ecou pe care mi-l trimitea ascendența mea franțuzească. Asta pentru că într-o istorisire a bunicii regăseam toate elementele acelei amintiri: soarele de toamnă din călătoria ei în Provența, parfumul lanurilor de lavandă și chiar funigeii aceia unduind în văzduhul înmiresmat. N-aveam să îndrăznesc niciodată să-i vorbesc despre preștiința mea de copil. În cursul verii următoare, sora mea și cu mine am văzut-o într-o zi pe bunica plângând... Pentru prima oară în viața noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
capetelor noastre. Imperiul cu armata lui de temut, cu spărgătoarele de gheață atomice care spintecau Polul Nord, cu uzinele lui care, în curând, aveau să producă mai mult oțel decât toate țările din lume laolaltă, cu holdele lui de grâu care unduiau de la Marea Neagră până la Pacific... Cu stepa aceea fără de hotar. Și, în balconul nostru, o franțuzoaică ne vorbea despre barca ce străbătea un oraș mare, inundat, și acosta la zidul unei clădiri... Am tresărit încercând să înțelegem unde eram. Aici? Acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]