7,183 matches
-
raportului constituie o problemă de aplicare a regulamentelor celor două Camere. Cu alte cuvinte, obiectul criticii de neconstituționalitate îl constituie, de fapt, modul în care, ulterior prezentării raportului de către Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, au fost respectate normele și procedurile parlamentare de adoptare a legii. Or, în măsura în care dispozițiile regulamentare invocate în susținerea criticilor nu au relevanță constituțională, nefiind consacrate expres sau implicit într-o
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
a măsurilor asigurătorii nici minuta întâlnirii președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel din 3-4 iunie 2021, de vreme ce, pe de o parte, aceasta nu reprezintă rezultatul parcurgerii vreunuia dintre mecanismele de unificare a practicii judiciare, pentru a avea caracter obligatoriu, iar, pe de altă parte, în conținutul său se consemnează, printre altele, că „Pentru ipoteza măsurilor asigurătorii menținute prin sentință (n.n. situația ce se regăsește și în cauză), s-a apreciat că
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a chestiunilor de drept arătate în sesizare. ... XII. Înalta Curte de Casație și Justiție Legiuitorul român a prevăzut în Codul de procedură penală în vigoare un nou instrument de unificare a practicii judiciare neunitare, respectiv sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. În conținutul dispozițiilor art. 475 din cod sunt statuate condițiile de sesizare a instanței supreme, pe
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
a reținut în jurisprudența sa că, deși normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, prin reglementarea acestora, legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020, Decizia nr. 232 din 5 iulie 2001, Decizia nr. 53 din 25 ianuarie
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
impreviziunea (cazuri de impreviziune) nu reprezintă în sine un demers legislativ neconstituțional. Așadar, aceste completări, departe de a fi neconstituționale, sunt, dimpotrivă, binevenite, deoarece sunt de natură să contribuie la clarificarea sferei sau domeniului de aplicare a legii și la unificarea practicii judiciare. ... 19. Instanța mai afirmă că pragurile de variație ale ratei de curs de schimb/ratei de dobândă reprezentând condițiile de existență a celor două cazuri de impreviziune reflectă fluctuații consistente valoric și cu o anumită persistență în timp, la
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
termenul de prescripție înăuntrul căruia poate fi promovată, există deja, astfel cum rezultă din examinarea hotărârilor judecătorești comunicate de instanțe, dezvoltată o consistentă jurisprudență. Împrejurarea că aceasta nu este unitară se poate constitui în premise ale declanșării celuilalt mecanism de unificare a practicii judiciare, prevăzut de art. 514 din Codul de procedură civilă. ... 109. În concluzie, sesizarea vizând pronunțarea unei hotărâri prealabile nu îndeplinește, din punctul de vedere al naturii și caracterului veritabil al chestiunii de drept, rigorile art. 519 din
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
raportului constituie o problemă de aplicare a regulamentelor celor două Camere. Cu alte cuvinte, obiectul criticii de neconstituționalitate îl constituie, de fapt, modul în care, ulterior prezentării raportului de către Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, au fost respectate normele și procedurile parlamentare de adoptare a legii. Or, în măsura în care dispozițiile regulamentare invocate în susținerea criticilor nu au relevanță constituțională, nefiind consacrate expres sau implicit într-o
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
Curții de Apel Craiova; Curtea de Apel Ploiești; Curtea de Apel Suceava; Tribunalul Prahova). ... 53. În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că nu sunt întrunite premisele necesare declanșării mecanismului de unificare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile, nefiind îndeplinite, cumulativ, condițiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, prezenta sesizare urmând a fi respinsă ca inadmisibilă. ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea
DECIZIA nr. 69 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263756]
-
în interesul legii. ... 8. Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin arată că, prin punctul de vedere formulat în scris, Ministerul Public s-a raportat la aceleași decizii pronunțate până în prezent de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare. În esență, aceeași reglementare legală a fost deja interpretată, iar deciziile anterioare ale instanței supreme sunt apte să conducă la unificarea practicii judiciare, dar instanțele încă au dificultăți de receptare a acestora. ... 9. Nefiind întrebări pentru reprezentantul
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
aceleași decizii pronunțate până în prezent de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare. În esență, aceeași reglementare legală a fost deja interpretată, iar deciziile anterioare ale instanței supreme sunt apte să conducă la unificarea practicii judiciare, dar instanțele încă au dificultăți de receptare a acestora. ... 9. Nefiind întrebări pentru reprezentantul procurorului general, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ... ÎNALTA CURTE, deliberând
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
2016 etc. ... ... V. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 22. În legătură cu problema de drept ce face obiectul prezentului recurs în interesul legii prezintă relevanță următoarele decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare: ... 23. Prin Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 31 martie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite a stabilit că: „În interpretarea dispozițiilor
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
de drept este recurentă în materia drepturilor de asigurări sociale de mult timp, semnificativ fiind faptul că au fost formulate mai multe sesizări care antamează aspecte din prezenta sesizare, adresate Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, fiind pronunțate mai multe decizii în interesul legii, respectiv hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 36. Până în prezent însă, chestiunea juridică invocată nu a primit o soluționare unitară, deși în ultima hotărâre pronunțată de
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
în scris, Ministerul Public a considerat că prima orientare jurisprudențială este în litera și spiritul legii, arătând că problema de drept sesizată este necesar a fi soluționată prin aplicarea principiului contributivității, astfel cum acesta a fost explicitat în jurisprudența de unificare anterioară a instanței supreme, potrivit căreia aplicarea acestui principiu presupune ca orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care angajatorul și/sau angajatul (în funcție de reglementarea în vigoare) a/au achitat contribuții de asigurări sociale, trebuie
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei (Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 a Completului competent să judece recursul în interesul legii). ... 39. Din examinarea comparativă a reglementărilor adoptate succesiv în materie, în jurisprudența de unificare a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a concluzionat că atât angajatorii, cât și angajații au contribuit la sistemul de asigurări sociale de stat, sistemul contributiv dualist regăsindu-se și în reglementarea anterioară, astfel încât, principiul contributivității fiind identificat
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
Legea nr. 263/2010, dezlegările din Decizia de recurs în interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012 sunt aplicabile mutatis mutandis în privința problemelor de drept identice rezultate din noua reglementare și justifică menținerea liniei de gândire din decizia de unificare anterioară. ... 44. De altfel, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 33 din 14 mai 2018, la paragrafele 52 și 53, a constatat orientarea unanimă a instanțelor judecătorești în sensul că
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
sensul că, în condițiile în care dispozițiile din Legea nr. 263/2010 sunt similare cu cele din Legea nr. 19/2000, care au fost interpretate de instanța supremă, soluția trebuie să fie identică, inclusiv în privința motivelor pentru care în jurisprudența de unificare au fost înlăturate dispoziții similare din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările și completările ulterioare
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
aprilie 2001, se utilizează venitul total lunar realizat, brut sau net, după caz, asupra căruia s-a datorat, potrivit legii, contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat“, ceea ce, în viitoarea reglementare, dă expresie principiului contributivității în sensul jurisprudenței de unificare anterior menționate și renunțării la condițiile suplimentare ca veniturile respective să fi avut caracter permanent și să fi făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare, cerințe prevăzute atât în Legea nr. 19/2000, cât și în Legea
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
incidente, se constată că sunt îndeplinite atât cerința privind titularul sesizării, cât și cea vizând soluționarea diferită, prin hotărâri judecătorești definitive, a problemei referitoare la interpretarea prevederilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. ... 55. Însă, scopul procedurii, adică unificarea jurisprudenței divergente, prin asigurarea interpretării și aplicării textului de lege supus examinării, sub forma unei dezlegări de principiu, nu poate fi realizat. ... 56. Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat faptul că „premisele recursului în interesul legii sunt acelea
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
judece recursul în interesul legii). ... 57. Or, astfel de premise nu sunt asigurate dacă norma legală indicată ca sursă a practicii judiciare neunitare a fost anterior lămurită de către instanța supremă prin intermediul deciziilor obligatorii pronunțate în cadrul mecanismelor de unificare jurisprudențială. ... 58. Se constată astfel că dispozițiile legale invocate în prezenta sesizare, respectiv cele cuprinse în art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, au un conținut similar, reprezentând o preluare a prevederilor art. 164 alin. (2) din Legea nr.
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
similar, reprezentând o preluare a prevederilor art. 164 alin. (2) din Legea nr. 19/2000. ... 59. În ambele forme de reglementare însă, interpretarea și aplicarea respectivelor dispoziții legale s-au realizat printr-o serie de decizii pronunțate în cadrul mecanismelor de unificare jurisprudențială, astfel cum rezultă din examinarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție redată la capitolul V, paragrafele 23-31 din prezenta decizie. ... 60. Față de cele expuse, se reține că solicitarea titularului sesizării în legătură cu stabilirea caracterului valorificabil al
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
a menționat că problema de drept este una recurentă în materia drepturilor de asigurări sociale, că au fost formulate mai multe sesizări care antamează aspectele vizate în prezenta cauză, adresate Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, fiind pronunțate mai multe decizii de recurs în interesul legii, respectiv hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 62. Categoric, astfel cum rezultă din hotărârile judecătorești anexate sesizării, practica neunitară în materie s-a menținut și
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
respingerea ca inadmisibilă a sesizării, pe considerentul că problemei de drept invocate îi lipsește cerința noutății. ... 64. O asemenea abordare, constând în învestiri repetate ale instanței supreme cu privire la aceeași problemă de drept dezlegată anterior în cadrul mecanismelor de unificare jurisprudențială, este în măsură să golească de conținut aceste mecanisme al căror scop, într-un astfel de context, nu mai poate fi atins. ... 65. Prin urmare, dacă norma legală ce constituie temeiul sesizării a fost anterior lămurită prin deciziile pronunțate
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
să golească de conținut aceste mecanisme al căror scop, într-un astfel de context, nu mai poate fi atins. ... 65. Prin urmare, dacă norma legală ce constituie temeiul sesizării a fost anterior lămurită prin deciziile pronunțate în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, prezentului recurs în interesul legii îi lipsește însăși premisa promovării sale, respectiv aceea ca textul de lege invocat să necesite clarificare sub aspectul modalității de interpretare. ... 66. Astfel, în concret, relativ la interpretarea dispozițiilor art. 165 alin.
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
nr. 263/2010, care a preluat întocmai dispozițiile art. 164 alin. (1)-(3) din Legea nr. 19/2000, nu este nouă, întrucât a mai fost anterior analizată, atât în jurisprudența instanțelor judecătorești, cât și prin decizii ale instanței supreme în procedurile de unificare a practicii judiciare“ (paragraful 98). ... 78. În consecință, se reține că un aspect aparent neînțeles de instanțele naționale are în vedere criteriul aplicabil pentru luarea în considerare la stabilirea drepturilor de pensie a veniturilor de natura celor care fac obiectul
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
că un aspect aparent neînțeles de instanțele naționale are în vedere criteriul aplicabil pentru luarea în considerare la stabilirea drepturilor de pensie a veniturilor de natura celor care fac obiectul prezentei sesizări. Or, prin dezlegările anterioare pronunțate în mecanismele de unificare a jurisprudenței naționale s-a statuat în sensul că singura raportare ce trebuie efectuată este cea la principiul contributivității. Un al doilea aspect, dezlegat de asemenea în mod esențial prin deciziile anterior menționate de unificare a jurisprudenței naționale, este cel
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]