4,632 matches
-
Dădaca mea, dădaca olandeză, venea În camera mea și punea În funcție lanterna magică. Grozav ce-mi mai plăcea Golo, voiam să fiu ca el. Mă băgam În pat și speram să vină mama să mă sărute și să-mi ureze noapte bună. Îmi Închipuiam că-mi spune: Nu fi trist, băiatul mamei, te mai pup Încă o dată, ca Genoveva, iar tu trebuie să Închizi ochii și să dormi. Ea nu venea niciodată, dar lanterna mea magică mă făcea să mă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
În Olanda. „Îmi las familia și voi fi foarte singur În Olanda, dar pentru mine nu există viitor În Indonezia“ spune unul dintre acești trădători, pe care o să-l numim doar Tomy. Atât lui Tomy, cât și amicilor lui, le urăm călătorie sprâncenată! Moartea pe plantații Raportul special al lui Affandi Suprianto NUSA PERDO, 2 decembrie 1953 - În acest prea puțin cunoscut colț al Indoneziei se poartă un adevărat război pentru a descotorosi țara noastră de ultimele vestigii ale colonialismului olandez
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
o să te las și eu, dar să nu te sperii, mă ntorc de-ndată! Așa-i bine, exact acolo, Încetișor acum, nu prea repede! Așteaptă să vin după tine. Nu striga, nu atrage atenția cuiva, doar așteaptă-mă aici. Îți urez noroc! Adam a rămas prins În Înghesuiala fierbinte a trupurilor din jur, iar mirosul acru de transpirație l-a Îngrețoșat. Nimeni nu părea să Înainteze, iar Sunny dispăruse. Întoarsă spre el, Îl privea cu ochi limpezi o fetiță purtând În
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ia În seamă În cursul celorlalte vizite. Nu mai era un mare teren de joacă și aventuri, ci un loc unde opreliștile erau cât se poate de reale. șoferul nu se Întorsese spre ea s-o privească sau să-i ureze noroc, nu-i spusese nici măcar la revedere când coborâse din mașină, rămăsese cu privirea ațintită drept Înainte, cu mâinile pe volan și plecase imediat ce Margaret Închisese portiera și rămăsese proțăpită la poalele scărilor care conduceau către impozantul portal. Îi ieșise
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
către noptieră, crema de noapte Maria contra pistruilor rămăsese acolo, la locul ei. Închise lumina și adormi liniștită. Atunci când ștergea praful, ridica flaconul cu grijă ca pe un bibelou de porțelan și-l așeza apoi în același loc.Elena își ura grozav pistruii, avea impresia că ei reprezintă o piedică, se apropia mult, mult de oglindă, respirația aburea suprafața lucioasă, se cerceta în amănunt și, nemulțumită, scotea limba la figura pistruiată ce-i răspundea la fel. Venea în pat cu nasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de emoție, ce semăna mai mult a surescitare. Acesta-i un eveniment ce merită sărbătorit, a declarat el, terminând stocul de cuvinte frumoase și s-a repezit la frigider unde pusese la rece o sticlă de șampanie. Știți cum se urează unor tineri care se căsătoresc? i-a întrebat el. Ei, bine, casă de piatră, casă de piatră, piatra înseamnă trăinicie. Se învârtea agitat în jurul sticlei, Ovidiu, Sidonia, Carmina ședeau nemișcați, cu expresiile împietrite. Să vă fie de bine, copii mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
că laptele se va răspândi dintr-odată în tot organismul meu, va năvăli și în porii mei care vor deveni la fel de albi ca ai mulgătoarei. Firește, nu s-a întâmplat asta, i-am mulțumit și am plecat, ea mi-a urat toate cele bune, plină de-o umilință simplă și sinceră, care n-o apăsa. Am plecat de acolo ca un câine bătut, afară începuse ploaia, m-am lipit de peretele grajdului și am așteptat să-și mai potolească furia. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
plecând pe amândoi cu mașina. Pe cine interesa toate astea? Va încerca cineva să înțeleagă ce se petrecuse cu ea? Totul arată că cei doi se grăbeau să ajungă undeva. Unde? Cine? Cum? Când? Întrebări, întrebări. Cât de mult le ura! Acum era cu el, se simțea degajată, nu mai trebuia să mai înregistreze nimic, putea să plutească, să se gândească, în plin câmp, aiurea. Ce relaxant era să nu te mai intereseze ceea ce este în jur! Ovidiu opri după un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de la munte fusese una total nevinovată. Când bărbatul a întrebat-o dacă poate să se așeze la masa ei, a zâmbit și i-a spus că nu are nimic împotrivă. S-a așezat, a așteptat să fie servit, i-a urat poftă bună. Era simplu să șadă unul în fața altuia la masă. O vreme a mâncat în tăcere, nu-i plăcea să-și exteriorizeze sentimentele. El i-a umplut paharul cu apă minerală. Își desfășura în fața ei deprinderile galante fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și imediat s-a gândit că folosirea pluralului o să ducă la o trenare a relației. El i-a răspuns ca la școală, nici o vorbă în plus. Tocmai terminase felul doi și acum începea să atace plăcinta. Poftă bună, i-a urat Carmina și s-a ridicat în picioare. Nu avea rost să mai întârzie. Și-a luat de pe scaun poșeta, nu se grăbea deloc, a deschis fermoarul, s-a uitat înăuntru, nici ea nu știa bine după ce. Mulțumesc, sărut mâna, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
soțul meu. Preocupat peste măsură de soarta sa, șeful ridică brațul arătând verdele. Flecăreala bătrânei Începuse să-l obosească. Răsuflă ușurat văzând cum se făcea tot mai mică pe măsură ce trenul se Îndepărta. Privise tot timpul deasupra lui, iar el Îi ura pe toți cei care Îi nesocoteau persoana. Înălță privirea ca din Întâmplare. La un pas de el, o fetișcană blondă Își ștergea lacrimile de pe obraz cu o batistă Înflorată. Apucă să vadă și ochii: verzi și mâloși. Prima măsură care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ceasuri și orologii pe care le-ați reparat, ceea ce ne-a permis să ținem pasul cu timpul, și vă asigurăm de veșnica noastră pomenire. (Aplauze) Și, pentru că nu se știe dacă o să ne mai vedem vreodată, permiteți-mi să vă urez de pe acum, În numele consilierilor municipali și al meu personal, să vă fie țărâna ușoară. Lumea izbucni În urale, iar Cain Își scoase batista compleșit până la lacrimi de urările primarului. Micul său balcon semăna cu nacela unui dirijabil gata să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
abia Îi putea primi pe toți, după un orar afișat la intrare: ortodocșii 9-10, greco-catolicii 10-11, catolicii 11-12. Transportul se făcuse conform Înțelegerii și Flavius-Tiberius avea toate motivele să fie mulțumit. Răsplăti grija șoferului cu o sumă simbolică și Îi ură drum bun. Șoferul primi banii Între două degete și Îi Îndesă În buzunarul cămășii de jeans fără să-i pese câtuși de puțin de gestul dilărului de antene. Mesteca gumă și privea În oglinda retrovizoare apropierea unui ștraf Încărcat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Într-un apartament de două camere pe care Îl plătea În rate ca atâția alții, de-atâția ani, și În care intrase doar la recepție și Încă de vreo câteva ori cu ocazia unor mici inundații, o dată la trei luni. Ura blocurile. Pentru el fiecare bloc era o casă demolată, o grădină Îngropată În moloz, un om plângând pe o grămadă de lemne sau lângă un camion În care tocmai Își Încărcase mobila. Prefera să stea cu chirie În casa doamnei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
avea nici el nimic de obiectat: tot la două luni mergea și el la Istanbul pentru aprovizionare. 5. Camera Eleonorei era luminoasă și caldă. Lângă soba de teracotă, lada de lemne era plină. Așa era În toată casa. Doamna Ster ura frigul și Întunericul. Domnul Húsvágó așeză cu grijă femeia pe pat, pe un țol vechi cu miros de lavandă, Îi scoase ghetele bărbătești, cojocul secuiesc, mirat și parcă intimidat de eleganța tinerei femei care nu era mai mult decât o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de la prima venire. E o fată plăcută, instruită, harnică și, ai să râzi, domnule Húsvágó, credincioasă. După doi ani, m-a anunțat că s-a săturat de Învățământ, că și-a găsit un iubit și pleacă În Olanda. I-am urat să fie fericită și i-am dat adresa câtorva nepoți de-ai mei, Împrăștiați prin lume, cu un mic mesaj pentru fiecare. Și i-au fost de folos, de bună seamă, zise domnul Húsvágó, mare specialist În predicții dezastruoase, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de praf de pușcă ce nu se dădea dus nici În ruptul capului. Cineva Îi pusese gând rău și cei din jurul său știau asta și se bucurau. Începu să-și numere În gând dușmanii. Când ajunse la treizeci renunță: Îl ura tot cartierul. Dar, chiar de aceea, se simțea folositor, important și superior unei mulțimi necioplite care bea cafea cu năut, bere călâie și acră și mânca „tacâmuri” de pui ori capete și „adidași” de porc. Începu să scoată șuruburile roții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Szántó În livada Alidei de la Salinae, de care Își aduse aminte doar acum, ca de o datorie veche, pentru care Îi era recunoscătoare femeii care dorea parcă să le spună ceva. Doamna Ster, stăpâna casei, după cum bine știu unii, vă urează un an bun și petrecere frumoasă! Fără prelungiri, adaug eu, cu voia dumneavoastră. În afara acestei case și a acestor tablouri scoase la vânzare, pentru mulți dintre noi, revelionul acesta ar fi unul oarecare. Pentru domnul Brândușă, dacă i-am reținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Gheo. Macavei era tuns chilug, avea bereta vișinie pe vârful capului și ochii În lacrimi, de frig și de tristețe. A Întrebat-o dacă o să-l uite. Cum o să uit un cap ca ăsta? i-a răspuns ea. I-a urat drum bun și l-a sfătuit să se ferească de scorpioni și de legioneloză. Apoi a intrat În casă și i-a spus doamnei Ster că va merge totuși În oraș la revelion și că va citi Însemnările Violetei. Doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
schimbul obișnuit de replici, bătrânul cedă receptorul, Însoțindu-și gestul cu un scurt comentariu: are o voce plăcută. Parcă ar fi Ingrid Bergman În Casablanca, unul dintre filmele sale preferate. La mulți ani! Și să-ți meargă bine vânzările, Îți urează Iolanda Filcz&Co. Mulțumesc, la mulți ani, zise Flavius-Tiberius surprins de acest telefon. Era nesigur În voce și lucrul ăsta se simțea bine. Îl scoase din Încurcătură tot Iolanda. Dacă te interesează pictura, poți face revelionul cu noi, În casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Îi era nasul coroiat, și ochelarii rotunzi, și paltonul, și fularul roșu, și mâna care acum Îi ștergea lui fruntea năpădită de o transpirație rece sub cozorocul scurt al unei șepci din blană de vulpe. O șapcă pe care o ura, dar de care nu se putea lipsi iarna. Toată lumea zâmbea văzându-l cu tichia aia de cămătar pe cap. Unii Îl salutau ironic, scoțând-și căciulile de astrahan sau chiar pălăriile. El se mulțumea să ducă două degete la cozoroc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pe trupuri purtau pelicula când delicată, când violent colorată al visului lor. IX. Stepa de lavandă Grațian ceru centralistei pentru prima dată În viață numărul acela de telefon nesfârșit de lung. A răspuns chiar ea. Nu se aștepta. Și-au urat „La mulți ani” și multe alte lucruri. Părea Încordată. N-a rezistat mult și a Întrebat: El ce face? El? Nu știa cum să-i spună. El e neschimbat. Adică? Adică le face pe toate pe de-a-ndoaselea. Mai precis, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o făceam sensibilă și grijulie, în altele dură și cu capul pe umeri. Era un joc, un fel de testare a limitelor. Ideea unei Clio Aames în carne și oase -pielea ei, vocea, ideile, ochii, trecutul, lucrurile pe care le ura sau iubea, speranțele ei, prioritățile, sângele, unghiile și pantofii și menstrele și lacrimile și coșmarurile, dinții și saliva și râsul, amprentele pe care le lăsa pe pahare - gândul că ar avea genul ăsta de trecut concret și solid, acest „a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
că exista o șansă ca noi chiar să putem face asta. Motorul hurui și un nor de fum albastru-cenușiu se ridică dinspre un eșapament, de undeva. Orpheus porni pieptiș spre valuri. Ian stătea la umbra cabinei, tolănit și adormit. Dacă ura tot restul, cel puțin îi plăcea vremea. Fidorous ședea în scaunul de pescar la pupa navei, undița și firul puternice, industriale, venind încet după noi. Găsise undeva o șapcă Park Rangers verde și și-o trăsese peste ochi, prefăcându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
on al și m an ag er co m pa rti m en t de sp ec ial ita te M M M· M Tr at ar ea ris cu ril or El ab or ar e pr oc ed ur ă de se lec ție. Pl an d e pr eg ătir e pr of es io na l ă 31 .10 .06 10 .01 .06 S S S· S Fi gu ra 2 .6 . R eg is tr ul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]