1,126 matches
-
în comunism având un grad de industrializare și de modernizare mult mai crescut decât al altor state din zonă. În plus, socialismul a dus și el o politică de modernizare a acestor societăți. Puterea comunistă a promovat puternic industrializarea și urbanizarea zonei toate acestea având impact asupra gradului de religiozitate al populației. Nici aceste politici nu au fost uniforme, Germania de Est fiind spre exemplu ținta unor masive investiții în industrie (Gautier, 1997). Un alt factor a fost reprezentat de tipul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de secularizare al societăților dominate de comunism. România nu a fost printre cele mai puternic industrializate și urbanizate țări din lagărul comunist. Țară predominant agrară la sfârșitul celui de al doilea Război Mondial, deși supusă unui proiect de industrializare și urbanizarea intense în timpul comunismului, România are la începutul anilor 90 aproximativ o jumătate din populație de tip rural (Voicu B., 2001). Aceste date contrastează profund cu situația Cehiei sau Germaniei de Est, puternic industrializate încă înainte de începutul experimentului comunist. Toate acestea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
contrastează profund cu situația Cehiei sau Germaniei de Est, puternic industrializate încă înainte de începutul experimentului comunist. Toate acestea conduc la ideea că secularizarea a avansat mai puțin în România decât în alte state ex-comuniste, cu un nivel de industrializare și urbanizare superior. Relația strânsă dintre religia ortodoxă și identitatea națională (Gillet, 2001; Gheorghe, 2004; Stan, Turcescu, 2000; Franklin Lytle, 1998) a constituit un alt factor important în păstrarea unui nivel crescut de religiozitate în România. În România, Biserica Ortodoxă a contribuit
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
practicii religioase publice. Evoluția Germaniei de Est în direcția secularizării, chiar și după ridicarea restricțiilor impuse de regimul comunist, demonstrează că în această societate religia nu a fost afectată doar de represiune, ci alți factori precum gradul de industrializare și urbanizare sau compromiterea imaginii publice a bisericii au jucat un rol important în secularizarea societății. În cazul Poloniei reducerea frecventării bisericii în postcomunism poate fi explicată prin apelul la doi factori. Pe de o parte, este vorba de scăderea încrederii în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
valori materialiste, precum subordonarea către o autoritate externă, fie ea statală sau religioasă. În statele ex-comuniste din Europa Centrală și de Est scăderea influenței sociale a religiei a avut în perioada comunistă o dublă determinare. Pe de o parte modernizarea, urbanizarea, industrializarea au distrus structurile societății de tip tradițional în care religia juca un rol esențial, pe de altă parte persecuțiile religioase și promovarea ateismului științific au eliminat religia și instituțiile religioase din viața publică, cel puțin. Cu toate acestea, au
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de populație, de o anumită structură și pregătire profesională, din care o mare pondere este comasată În centre urbane, numărul celor care pot participa la acțiuni turistice poate fi mai mare. În prezent este demonstrat faptul că Între gradul de urbanizare și cel de participare la acțiuni turistice se creează raporturi de dependență și de influență reciprocă. Mai intră În calcul și alt aspect și anume, faptul că dintr-o populație mai numeroasă, posibilitatea de selecție a unor cadre de specialitate
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a crea acel optim necesar, care să nu conducă la deprecierea calității mediului ambiant. În caz contrar, dacă am insista În mod exagerat cu o dezvoltare intensivă a turismului (inclusiv prin orientarea bazei tehnico-materiale), am ajunge În situația nedorită de urbanizare a unor locuri și stațiuni balneoclimaterice, cu toate efectele negative ce decurg de aici. Pur și simplu turiștii s-ar deplasa dintr-un oraș În altul, iar acolo unde numărul lor e mare și poluarea mediului natural e intensă, cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
consolidarea malurilor rîului Olt pe porțiunea care Începe de la popasul turistic, unde terenul este mai puțin solid; 3) Una din problemele ce se cer a fi puse În discuție asupra stațiunii Olănești, este și cea legată de procesul actual de urbanizare excesivă a localității, aspect ce vine În contradicție atît cu cerințele unei stațiuni, cît și cu configurația terenului. Ar fi poate util de luat În calcul posibilitatea dezvoltării unor elemente de bază materială În satele componente: Tisa, Comanca, Gurguiata și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la același rezultat. O altă problemă asupra căreia ar trebui neapărat meditat, este și cea legată de dimensiunea până la care se poate dezvolta Sinaia. Punerea unei astfel de Întrebări se justifică pentru a nu se ajunge la un grad de urbanizare prea Înalt, cu efecte negative asupra mediului ambiant și deci asupra calității serviciilor. Exprimînd aici un punc de vedere arătăm că stațiunea Sinaia, trebuie să rămînă la nivelul actual, iar noile construcții ce se prevăd a fi realizate aici, să
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
erau de: 8.0% în Franța, 7.5% în Germania, 6.7% în Norvegia, 6.6% în Suedia. Cercetătorii din științele sociale au găsit mai multe explicații posibile. După Wilensky, nivelul venitului și cel al dezvoltării economice, precum și gradul de urbanizare și industrializare al unei țări au un efect major asupra efortului statului în asigurarea de bunăstare socială.2 După Peterson, fragmentarea regională a instituțiilor de guvernământ are un efect important.3 Alți teoreticieni au subliniat gradul de omogenitate rasială sau
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care locuiește în apartamente și procentul de adulți care lucrează în sectorul de servicii sau comercial. Constatând că aceste variabile sunt foarte corelate, s-ar putea să am revelația că toate acestea sunt dimensiuni ale unui singur concept de bază, urbanizarea, concept pe care aș putea să-l operaționalizez mai apoi separat, sau ca un index combinat dintre acestea plus alți câțiva indicatori. În al patrulea rând, am presupus că variabilele din analiză sunt construite în așa fel încât o schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și a talciocului. Periurbanitatea pare să fie viitorul orașelor românești și pentru aceasta pledează dughenizarea concretă, vizibilă atât la margine, cât și în centru, stabilitatea buticurilor (și a buticarilor, o meserie destul de bine percepută încă), a gheretelor etc. Mahalaua socială Urbanizarea forțată a țăranilor alungați de la sate în timpul comunismului (prin restructurarea satelor românești și prin nevoia urgentă de mână de lucru în cadrul complexelor industriale) a implantat o formă de rustic decăzut la oraș; această populație des-ruralizată a fost amestecată cu masa
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
a țării, așa cum se întâmplă de exemplu în Principatul Monaco, situație inexistentă în statele arabe. Statele cu valori mari ale indicelui Iu (peste 0,30), caracterizează statele cu o supraconcentare la nivelul capitalei, indiferent de gradul, redus sau ridicat, al urbanizării: Djibouti, Sahara Occidentală, Somalia, Eritrea, Comore, Mauritania, Irak, Qatar, Liban, Kuwait, Egipt, Libia, Tunisia. Statele cu valori medii și scăzute ale indicelui Iu (sub 0,30), dispun de o rețea urbană echilibrat dezvoltată, deși nu întotdeauna echitabil distribuită în teritoriu: Siria
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
ale indicilor de primațialitate: Ig>0,50; Iu>0,50; Is>0,60. Aceste state se caracterizează printr-o supraconcentrare a populației și activităților la nivelul capitalei (unde locuiesc peste jumătate din locuitorii țării), element materializat printr-o rată a urbanizării de peste 90% și un grad de dominanță netă a capitalei asupra restului sistemului urban, aspect ce concretizează un anumit dezechilibru de sistem. În această categorie se încadrează trei state: Kuwait (cu 97% populație urbană și 54% în capitală), Liban (cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
muncă. Faptul era promițător. Veneau aici muncitori din Subcetate, Sărmaș și Toplița. Gălăuțașul prospera. Se construiseră și nouă blocuri pentru muncitorii combinatului, circa o sută patruzeci și patru de apartamente erau ocupate de salariații acestui combinat. Era un pas spre urbanizare. Din sat se recrutează elevi pentru o școală de meserii, care să pregătească viitorii specialiști În industria lemnului. Doar că Într-o zonă a bradului materia primă era fagul. Din mers, s-ar fi putut reprofila combinatul fără să se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
poate duce la o catastrofa de tip Na-T ech. Avem de cele mai multe ori exemple de inundații În care fenomenele naturale, precum precipitațiile abundente sau ieșirea din matcă a râurilor, reprezintă factorul declanșator , În timp ce condițiile favorizante pot fi reprezentate de urbanizarea zonelor din apropierea cursurilor de apă. Pe de altă parte, În cazul unei scurgeri radioactive În urma unui accident, factorul dec la nșa t or este reprezentat de acțiunea umană, iar factorul favorizant poate fi reprezentat de anumite condiții climatice, cum ar
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
academic research, more than necessary for understanding an urban globalized world characterized by proliferation of metropolises, towns, cities, megalopolises that demand new juridical approaches Keywords: right to city, sustainable development, global urban world, human rights Fenomenul sărăciei urbane și al urbanizării globale Lumea sec. XXI, așa cum s-a remarcat în numeroase documente internaționale, în special în cele adoptate sub egida ONU, se confruntă cu un fenomen crescut de urbanizare; documentele și rapoartele ONU vorbesc chiar de "lumea urbană a sec. XXI
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
sustainable development, global urban world, human rights Fenomenul sărăciei urbane și al urbanizării globale Lumea sec. XXI, așa cum s-a remarcat în numeroase documente internaționale, în special în cele adoptate sub egida ONU, se confruntă cu un fenomen crescut de urbanizare; documentele și rapoartele ONU vorbesc chiar de "lumea urbană a sec. XXI", de "urbanizare globală", de "sărăcie globală urbană"1, deoarece, în loc să asigure beneficiul deplin și real al dreptului omului la un nivel de trai decent, la o continuă îmbunătățire
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Lumea sec. XXI, așa cum s-a remarcat în numeroase documente internaționale, în special în cele adoptate sub egida ONU, se confruntă cu un fenomen crescut de urbanizare; documentele și rapoartele ONU vorbesc chiar de "lumea urbană a sec. XXI", de "urbanizare globală", de "sărăcie globală urbană"1, deoarece, în loc să asigure beneficiul deplin și real al dreptului omului la un nivel de trai decent, la o continuă îmbunătățire a condițiilor de trai conform standardelor civilizației (urbanizate și ea) umane specifice sec. XXI
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
1, deoarece, în loc să asigure beneficiul deplin și real al dreptului omului la un nivel de trai decent, la o continuă îmbunătățire a condițiilor de trai conform standardelor civilizației (urbanizate și ea) umane specifice sec. XXI, creșterea și răspândirea globală a urbanizării, laolaltă cu fluxurile constante și crescute de migranți de pe un continent spre altul (în special, valurile migratoare spre țările dezvoltate și industrializate din Europa Occidentală) nu au făcut decât să adauge o dimensiune cronică sărăciei, creând fenomenul specific de "sărăcie
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
îl individualizam în secțiunea următoare, ni se par anumite drepturi incluse în dimensiunile "pace", "prosperitate", "planetă", si anume: dreptul la a trăi în societăți pașnice, juste și inclusive, eliberate de teamă și de violență (cunoscut fiind raportul direct între creșterea urbanizării globale și creșterea gradului de sărăcie și a violenței urbane, inclusiv pe baze identitare, de apartenență la grup, religioase sau sociale), dreptul de a beneficia de o planetă eliberată de pericolul degradării ireversibile, capabilă să susțină generațiile prezente și viitoare
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
și viața urbană sunt privite că dând conținut juridic dreptului omului la continuă îmbunătățire a calității vieții sale urbane și a mediului urban în care trăiește 17. De la conferințele Habitat la Agenda 2030 Primul organism ONU destinat problemelor legate de urbanizare (Fundația Națiunilor Unite Habitat și Așezări Umane) a fost stabilit în 1975, de către AG. ONU și a fost plasat sub egida Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, fiind destinat să asiste programele naționale privind așezările umane prin furnizare de capital și
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
stabilit în 1975, de către AG. ONU și a fost plasat sub egida Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, fiind destinat să asiste programele naționale privind așezările umane prin furnizare de capital și asistență tehnică 18. În istoricul evenimentelor internaționale privind tema urbanizării se cuvine să menționam și următoarele întruniri: - Conferință internațională de la Vancouver, Canada (Habitat I), din 1976, prin care s-a creat, în 1977 Comisia Națiunilor Unite privind Așezările Umane și Centrul Națiunilor Unite pentru Așezări Umane (Habitat) - Perioadă 1978-1996, care
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
obligația de a reduce impactul orașelor asupra sistemului climatic global. Obiectivul prioritar prin Agenda 2030, cel de combatere a sărăciei extreme și de realizare a unei lumi eliberate de spectrul sărăciei include și fenomenul în creștere al sărăciei urbane (datorat urbanizării sărăciei, migrării oamenilor de la sate la orașe, în speranța îmbunătățirii calității vieții lor). Găsim la punctul 24 din Agenda 2030, angajamentul expres al statelor părți de a "pune capăt sărăciei în toate formele și dimensiunile sale", deci inclusiv sărăciei urbane
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
sigure, accesibile, precum și pentru creșterea calității vieții locuitorilor din cartierele mărginașe ale orașelor, accesul la un transport sustenabil, accesibil, sigur, pentru toți, cu o atenție specială către categoriile celor mai vulnerabili. De asemenea, mai este avută în vedere și întărirea urbanizării sustenabile și inclusive și capacitatea pentru planificarea și managementul așezărilor urbane în sens participativ, integrat, sustenabil. Orașele durabile includ și protecția mediului cultural și a patrimoniului natural și cultural al lumii, precum și reducerea mortalității și protecția grupurilor vulnerabile în caz
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]