11,930 matches
-
instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, cât timp ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor. Principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 848 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254926]
-
în materie penală, principiul ultima ratio nu trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală trebuie privită ca ultimă măsură aplicată din perspectivă cronologică, ci trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală este singura în măsură să atingă scopul urmărit, alte măsuri, de ordin civil, administrativ etc., fiind improprii în realizarea acestui deziderat (a se vedea Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, precitată). ... 34. În ceea ce privește invocarea pretinsei încălcări, prin art. 16 alin. (2) din Legea nr.
DECIZIA nr. 35 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254915]
-
instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, cât timp ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor. Principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994). ... 21. Întrucât nu au intervenit
DECIZIA nr. 835 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254987]
-
Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, referitoare la limitele sancțiunilor, respectiv proporționalitatea sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care fapta a fost comisă, de modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului, precum și de celelalte date înscrise în procesul-verbal de constatare și sancționare. Cu alte cuvinte, la stabilirea proporționalității sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, agentul constatator care aplică sancțiunea trebuie să
DECIZIA nr. 39 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254970]
-
Guvernului de declarare sau prelungire a stării de alertă, obligațiile ce revin persoanelor fizice, valorile sociale ocrotite, respectiv dreptul la viață și dreptul la sănătate, precum și împrejurările în care fapta a fost comisă, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului și celelalte date înscrise în procesul-verbal de constatare și sancționare. Prin urmare, agentul constatator și - în cazul contestării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției - instanța de judecată dispun de elementele necesare identificării
DECIZIA nr. 39 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254970]
-
2 (1) În scopul angajării răspunderii solidare prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală, organul fiscal local are în vedere următoarele: a) evaluarea datelor deținute de către organul fiscal local cu privire la debitorul urmărit; ... b) situația fiscală a debitorului; ... c) comportamentul fiscal al debitorului; ... d) identificarea asociaților din asocierile fără personalitate juridică, inclusiv a membrilor întreprinderilor familiale asupra cărora urmează să fie angajată răspunderea solidară, alături de reprezentanții legali, motivat de faptul că au
PROCEDURĂ din 23 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253694]
-
lei plus un procent de până la 1% din suma care depășește 100.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite. ... ... 14. Codul de procedură civilă Articolul 670 (2) Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz
DECIZIA nr. 6 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253672]
-
se avansează de către creditor“. ... 62. Cu toate acestea, indiferent de persoana care avansează cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite, potrivit regulilor de mai sus, acestea sunt, conform art. 670 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, potrivit aceluiași text normativ, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare
DECIZIA nr. 6 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253672]
-
acestuia o va permite, înăuntrul termenului de prescripție. ... 64. Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 670 din Codul de procedură civilă rezultă că onorariul executorului judecătoresc reprezintă contravaloarea unui serviciu prestat la solicitarea creditorului și care este în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. ... 65. Calitatea executorului judecătoresc de prestator de servicii este confirmată și de art. 12 din
DECIZIA nr. 6 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253672]
-
generală, vol. II, Editura Universul Juridic, 2018, p. 269). S-a apreciat că elementul circumstanțial agravant prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal se înscrie în categoria elementelor circumstanțiale personale obiectivabile, fiind necesar a stabili scopul urmărit prin mascare. Altfel spus, este necesar ca autorul să urmărească să își protejeze identitatea prin faptul că se maschează. Deci, trebuie să se mascheze în scopul săvârșirii furtului, fiind exprimate pe aceeași linie de gândire și opinii doctrinare în sensul
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
cu integritatea profesională a unui candidat, fără a fi justificat raționamentul aplicat, decizie ce este lăsată exclusiv la discreția autorității administrative. În consecință, este restrâns dreptul fundamental privind libertatea economică și libera inițiativă, măsură care nu este proporțională cu scopul urmărit dacă nu este însoțită de garanția unei decizii obiective și temeinic fundamentate din partea entității îndrituite cu aplicarea legii, care ar trebui să opereze cu criterii clare, transparente, având la dispoziție o grilă de evaluare care să departajeze faptele analizate
DECIZIA nr. 27 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254581]
-
la asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public. Astfel, dezvoltarea capacității de management strategic, consolidarea capabilităților de guvernanță IT, asigurarea resurselor umane necesare implementării proiectului ”Cartierul pentru Justiție” sau îmbunătățirea funcției de control a ministerului se numără printre obiectivele specifice urmărite a fi realizate în cadrul acestui obiectiv strategic. În contextul în care resursele umane reprezintă cea mai importantă resursă a unei organizații, iar în Ministerului Justiției (MJ) există numeroase probleme legate de gestionarea acestora, se impune elaborarea unei strategii privind
STRATEGIA DE DEZVOLTARE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253606]
-
și Direcția de Probațiune București Rezultate așteptate : 55 posturi ocupate la nivelul schemei de personal a DTI; 11 posturi nou ocupate la nivelul DIPFIE; compartiment de planificare strategică înființat; compartiment privind gestionarea ajutorului public judiciar înființat etc. Impact estimat: Rezultatele urmărite a fi obținute în urma implementării obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv vor avea un impact direct asupra părților interesate ale Ministerului Justiției: autorității și instituții publice, personal MJ, cetățeni etc. Astfel, impactul estimat se va reflecta, în principal, într-
STRATEGIA DE DEZVOLTARE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253606]
-
3 din Convenție. Curtea a reținut că soluția legislativă analizată are un scop legitim, fiind o măsură adecvată, necesară și care păstrează un just echilibru între interesul individual și cel colectiv. Prin urmare, condiționarea criticată este proporțională cu scopul legitim urmărit, acela al asigurării efectului educativ al aplicării pedepselor penale. ... 16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența anterior analizată, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 17
DECIZIA nr. 781 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253479]
-
finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare. ^2 În cadrul metodologiei, orice referire la „măsură/măsuri“ este echivalentă cu „acțiunea“ definită conform art. 2 alin. (1) pct. 37 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare. Rezultatele urmărite și măsurabile obținute cu alocările bugetare aprobate pentru finanțarea planurilor strategice instituționale stau la baza luării în considerare a îndeplinirii, amânării sau anulării acestora. Dinamica dezvoltării societății influențează cadrul de reglementare și structura administrativă la nivel central (ministere, autorități, agenții
METODOLOGIE din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253281]
-
sectorială sau națională, măsurate prin indicatorii de impact. Figura 1*). Modelul logic PSI - ierarhia de planificare *) Figura 1 este reprodusă în facsimil. Rezultatul obținut pe baza aplicării modelului logic al Planului strategic instituțional grupează activitățile/proiectele corespunzătoare unei realizări imediate (output) urmărite, măsurile/acțiunile corespunzătoare unui rezultat urmărit, acestea la rândul lor fiind corelate unui program (bugetar), iar programele corelate în funcție de un impact urmărit la nivelul beneficiarilor/sectorului corespund unui obiectiv strategic (figura 2 - Structura Planului strategic instituțional). Figura 2**). Structura Planului
METODOLOGIE din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253281]
-
indicatorii de impact. Figura 1*). Modelul logic PSI - ierarhia de planificare *) Figura 1 este reprodusă în facsimil. Rezultatul obținut pe baza aplicării modelului logic al Planului strategic instituțional grupează activitățile/proiectele corespunzătoare unei realizări imediate (output) urmărite, măsurile/acțiunile corespunzătoare unui rezultat urmărit, acestea la rândul lor fiind corelate unui program (bugetar), iar programele corelate în funcție de un impact urmărit la nivelul beneficiarilor/sectorului corespund unui obiectiv strategic (figura 2 - Structura Planului strategic instituțional). Figura 2**). Structura Planului strategic instituțional **) Figura 2 este
METODOLOGIE din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253281]
-
limitele de finanțare aprobate. “ În arhitectura Planului strategic instituțional, un program bugetar susține implementarea obiectivului strategic corespondent și a rezultatelor acestuia, este compus dintr-un set de măsuri (echivalentul acțiunilor), are atribuiți indicatori de performanță prin care identifică rezultatele (efectele) urmărite și care pot fi obținute în limita fondurilor aprobate prin lege. De regulă, un program bugetar al ordonatorului principal de credite include (reflectă) sumele alocate bugetelor instituțiilor subordonate/coordonate/sub autoritate. Pentru implementarea unui obiectiv strategic definit în Planul strategic instituțional este
METODOLOGIE din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253281]
-
diferite pentru persoane aflate în situații similare, aspect ce nu poate fi reținut în prezenta cauză. Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, dar că acesta nu interzice reguli specifice, în cazul unei diferențe de situații (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din
DECIZIA nr. 698 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250573]
-
soluționării acestor plângeri de către judecătorul de cameră preliminară. În acest sens, Curtea Constituțională a reținut, în repetate rânduri, în jurisprudența sa, că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, motiv pentru care el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, citată anterior, și Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]
-
este capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, respectiv ocuparea posturilor de conducere de persoane care îndeplinesc standardele menționate. ... 20. Curtea reține însă că măsura adoptată nu îndeplinește condiția de a fi necesară, respectiv indispensabilă, pentru îndeplinirea scopului urmărit și nici proporțională, adică să păstreze justul echilibru între interesele concurente, pentru motivele care vor fi arătate în continuare. ... 21. Pentru îndeplinirea acestor standarde privind profesionalismul, etica, integritatea și deontologia polițistului în calitate de funcționar public cu statut special, mai
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
ale art. 41 din Constituție. ... 27. În ceea ce privește încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea reamintește jurisprudența sa potrivit căreia principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
1) și (2) din Constituție, prin imposibilitatea exercitării căii de atac a recursului. Se arată că, deși accesul liber la justiție nu este absolut și poate fi supus unor restricții legitime, totuși aceste ingerințe trebuie să fie proporționale cu scopul urmărit și să se justifice rezonabil în raport cu resursele și nevoile de care dispune comunitatea. Or, în condițiile în care nu există absolut niciun motiv obiectiv care să justifice limitarea dreptului la calea de atac a recursului împotriva hotărârilor în
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
persoane juridice. Ținând seama de modalitățile în care ia ființă persoana juridică de drept public, apare cu evidență scopul pentru care aceasta se constituie, și anume realizarea unui interes public, național sau local. Mai mult, tocmai în considerarea interesului public urmărit, Curtea reține că numai legea este cea care determină cazurile și condițiile în care aceste entități își pot înceta activitatea. Toate aceste elemente (modul de înființare, obiectul de activitate care urmărește satisfacerea unui interes public, modul de dizolvare) determină regimul
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
muncă pe durată determinată. ... 18. Față de aceste critici, Curtea reține că, în jurisprudența sa, referindu-se la principiul constituțional al egalității în drepturi, a statuat că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011). ... 19. În același
DECIZIA nr. 482 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266551]