607 matches
-
și ursâtorile." O altă narațiune prezintă cazul copilului care moare pe ghizdurile fântânii. Tatăl aude ursirea, astupă fântâna dar la 16 ani " Băiatul își făcuse loc sub spini și acolo murise." [Pamfile] Tot în Mitologie românească, T. Pamfile consemnează că ursitoarele "fac sau torc firul unui om, care este cotit prin toate locurile pe unde cel venit pe lume va umbla în viața lui, de la ursală până la moarte". Se spune că acel fir îl dă Dumnezeu ursitoarelor, iar acestea îl pun
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
T. Pamfile consemnează că ursitoarele "fac sau torc firul unui om, care este cotit prin toate locurile pe unde cel venit pe lume va umbla în viața lui, de la ursală până la moarte". Se spune că acel fir îl dă Dumnezeu ursitoarelor, iar acestea îl pun pe pământ, așezând pe el toate întâmplările pe care le va avea omul și de la care omul nu se poate abate cu nici un chip. Un om a aflat, în vis, de la îngerul pruncului său, că acel
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nici un chip. Un om a aflat, în vis, de la îngerul pruncului său, că acel prunc se va îneca în fântâna din ograda lui, când va avea copilul 9 ani. Cu toate că astupă fântâna, ceea ce fusese prezis s-a întâmplat. Textul Cu Ursitoarea [Oprișan, IV] narează istoria unui gemar care a auzit ursitoarele menindu-i unui băiat să moară la vârsta de 17 ani, "la hora miresâi să moară-necat dân puțu de la drum". Deși gemarul încearcă să-mpiedice această prezicere, fixând lacăte
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pruncului său, că acel prunc se va îneca în fântâna din ograda lui, când va avea copilul 9 ani. Cu toate că astupă fântâna, ceea ce fusese prezis s-a întâmplat. Textul Cu Ursitoarea [Oprișan, IV] narează istoria unui gemar care a auzit ursitoarele menindu-i unui băiat să moară la vârsta de 17 ani, "la hora miresâi să moară-necat dân puțu de la drum". Deși gemarul încearcă să-mpiedice această prezicere, fixând lacăte și capac la puț, în clipa menită băiatul "se roagă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nefavorabil este aceea relatată în narațiunea Ursita [Păun și Angelescu], unde o femeie naște ,,o mândrețe de băiat, să-l sorbi într-o lingură de argint și nu alta." Oaspetele aude la miezul nopții un fâlfâit de aripi la fereastră. Ursitoarele îi prezic noului-născut: "să trăiască cât tăciunili acesta din sobă"; "o să aibă mare noroc, dar n-o să se bucure de el". Moșul reușește să schimbe cursul destinului multă vreme. Ia tăciunele din sobă, îl înfășoară într-o basma și-l
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nenăscut un ascendent asupra lumii dinăuntru și dinafară. Este vorba de o inițiere, conținutul cărții este devorat, absorbit în sânge, încă din trupul mamei. În basmul Voinicul cel cu cartea în mână născut [Ispirescu], a treia seară după nașterea copilului, ursitoarele îi spun: cea mare - că are să ajungă bogat; cea mijlocie - că are să-l răpească duhurile rele; iar ultima, că are să ajungă împărat. Și spusa celei din urmă se împlini". În Voinicul cu cartea în mână [Păun și Angelescu], nevasta naște
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nu i-o putea lua nimeni. "Țipa cpilu dă-i lua gura, i-o lăsa în mână. Copilul când era de-o zi, ziceai că-i de-o lună." Tatăl copilului a stat treaz toată noaptea pentru a putea asculta ursitoarele. A pregătit masa ursitoarelor, iar la ora 12 noaptea, acestea au venit. Îi ursesc ca la vârsta de 14-15 ani să piară. Dacă l-o putea să-l scape, e bun scăpat. Dacă nu, va pieri." Spusele ursitoarelor sunt consemnate
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lua nimeni. "Țipa cpilu dă-i lua gura, i-o lăsa în mână. Copilul când era de-o zi, ziceai că-i de-o lună." Tatăl copilului a stat treaz toată noaptea pentru a putea asculta ursitoarele. A pregătit masa ursitoarelor, iar la ora 12 noaptea, acestea au venit. Îi ursesc ca la vârsta de 14-15 ani să piară. Dacă l-o putea să-l scape, e bun scăpat. Dacă nu, va pieri." Spusele ursitoarelor sunt consemnate într-un carnet de către
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
când o veni ursătoarele să-l urseze. El să dă după ușă în partea aia, ia o mătură, ia o mătură ș-o dă-n dosul lui șî el stă acolo s-aștepte ursâtorile să vedem cum îl ursază." Vin ursitorile; cea mare îi urează "să trăiască 10 ani și să fie mâncat de lup"; a doua - "să trăiască 25 de ani și să moară înecat"; iar a treia - "să trăiască 60 de ani și să moară de moarte bună." Reacția
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a treia - "să trăiască 60 de ani și să moară de moarte bună." Reacția copilului este promptă: "ține cărticică, bate tu cârjuliță! Și le-a luat la bătaie pe ursătore șî bete-le! Le-a bătut... frunza fagului!" Copilul cere ursitoarelor să-l ursească "să trăiesc cât a trăit tica, treisuteșaizeci de ani!" Ursitoarele "l-au ursat" din nou atât pe el, cât și pe părinții lui. Le-a mai dat câte-o cârjuliță sî, pfiu! Bătea cârjulița la ele." Se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Reacția copilului este promptă: "ține cărticică, bate tu cârjuliță! Și le-a luat la bătaie pe ursătore șî bete-le! Le-a bătut... frunza fagului!" Copilul cere ursitoarelor să-l ursească "să trăiesc cât a trăit tica, treisuteșaizeci de ani!" Ursitoarele "l-au ursat" din nou atât pe el, cât și pe părinții lui. Le-a mai dat câte-o cârjuliță sî, pfiu! Bătea cârjulița la ele." Se admite astfel o formă de protest contra unei legi severe primite la naștere
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sî, pfiu! Bătea cârjulița la ele." Se admite astfel o formă de protest contra unei legi severe primite la naștere, care prinde conturul unei încercări de depășire a unei amenințări. La fel ca în cazul nașterilor miraculoase, și în cazul ursitoarelor, se-ncearcă deci aceeași "raționalizare a iraționalului". Oamenii au constatat dintotdeauna, în mod tacit și repetat, absurdul existenței, lipsa de logică dintre faptele unui om și destinul real al acestuia. Pentru a găsi o explicație care să nu contrazică prea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
constatat dintotdeauna, în mod tacit și repetat, absurdul existenței, lipsa de logică dintre faptele unui om și destinul real al acestuia. Pentru a găsi o explicație care să nu contrazică prea violent bunul simț, mentalitatea arhaică tradițională a creat instanța ursitoarelor. Evident, în era creștină, soarta omului a început să fie judecată, teoretic cel puțin, în funcție exclusiv de voința divină. Dar elementele precreștine au rămas puternice și ele au fost personificate mai clar decât orice în Ursitoare. Divinități precreștine, chtonice
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a creat instanța ursitoarelor. Evident, în era creștină, soarta omului a început să fie judecată, teoretic cel puțin, în funcție exclusiv de voința divină. Dar elementele precreștine au rămas puternice și ele au fost personificate mai clar decât orice în Ursitoare. Divinități precreștine, chtonice, reprezentând forțele teluricului, aceste ființe acționează discreționar, la fel ca și destinul concret, în disprețul oricăror norme etice. Ursitoarele la rândul lor, "raționalizează" în imaginarul popular, existența individuală. Ele exprimă predestinarea, fiind vocile destinului. Narațiunile populare pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
voința divină. Dar elementele precreștine au rămas puternice și ele au fost personificate mai clar decât orice în Ursitoare. Divinități precreștine, chtonice, reprezentând forțele teluricului, aceste ființe acționează discreționar, la fel ca și destinul concret, în disprețul oricăror norme etice. Ursitoarele la rândul lor, "raționalizează" în imaginarul popular, existența individuală. Ele exprimă predestinarea, fiind vocile destinului. Narațiunile populare pe care le-am analizat, reprezintă, de cele mal multe ori, exemple evidente de amestec între mentalitatea precreștină, "primitivă în sens larg, și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
larg, și influențele bisericești care s-au suprapus, fără a putea modifica însă în mod esențial fondul precreștin al mentalității populare. 3. Destine deviate Există și câteva elemente colaterale, care se atașează celor două categorii examinate: nașterea miraculoasă și instanța ursitoarelor. Tendința de distrugere a nou-născutului apare manifestată în actele unor duhuri necurate. Judecând după studiile lui Van Gennep, toate acestea aparțin separării dificile, ruperii nou-născutului de lumea prenatală, demonică și contestatară a nașterii. Balansul, dubla trecere a nou-născutului din lumea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o pețească pe crăiasa zânelor au fost "fermecați" de către zâne, deoarece, dacă s-ar mărit, atunci împărăția lor se va stinge, "căci e ursită de Dumnezeu atâta să trăiască, până vor fi toate fete fecioare, și, călcând numai una cuvântul ursitoarei, împărăția să se prăpădească, ele să piară deodată, iar cea măritată să se facă om pământean, supusă necazurilor acestei vieți." Drumul întreprins de cei trei feciori pentru a-și încerca norocul este dus la sfârșit doar de cel mai mic
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Ion o ia pe zâna cea frumoasă și ajung amândoi cu poamele cerute de împărat pe pământ. Împăratul plănuiește să-i fure mireasa, dar cei doi reușesc să rămână împreună după o serie de încercări miraculoase. Într-o altă narațiune, ursitoarele - sub numele de zodii - primesc în fiecare zi poruncile lui Dumnezeu pentru cei ce se nasc. Un împărat își împarte averea la cei trei feciori. Cel mai mic dintre feciori pornește să-și caute singur partea, "dacă pustiul de noroc
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a fost de altfel și calea pe care am mers pentru clarificarea noțiunilor teoretice de bază: lectura celor mai importante opere ale cercetătorilor care s-au aplecat asupra problematicii destinului. În ceea ce privește nașterea , am identificat trei clase de invariante : nașteri miraculoase, ursitoarele și destine deviate . Capitolul despre căsătorie include numai două clase de invariante :ursitul și anomalii neîntâmplătoare Dat fiind materialul documentar imens aflat la dispoziție, am căutat să operez o selecție destul de severă din punct de vedere tematic.Am căutat ca
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a unor cuvinte. Nu este bine să spui numele diavolului, sau să pui copilului un nume care a adus altuia ghinion, sau să rostești numele Zânelor (de aceea se foloseau impersonalele Iele, Dânsele, Frumoasele) etc. În multe lucrări de etnografie, ursitoarele ce se înfățișează la patul nou-născutului rostesc unele cuvinte care-i pecetluiesc destinul micuțului. Auzirea lor, de către mamă, în special, poate aduce ghinion familiei. "Acest băiat/ Ce l-am rădicat/ Să fie norocos/ Și mintos/ Și voios/ Și bogat/ Om
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mintos/ Și voios/ Și bogat/ Om de treabă/ Și luat în seamă"69 Chiar dacă de această dată rostirea nu mai este una umană și aparține unor ființe misterioase, în mentalitatea populară ea are același rol divinatoriu. Probabil, credința românilor în ursitoare a generat și diferite practici augurale cu scop magic și divinatoriu. Astfel, auguratul este destul de des întâlnit la naștere, la nuntă sau cu ocazia altor sărbători. În cazul nașterii, "alături de moașă, în aceste rituri de început și practici magice augurale
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
formula unele concluzii. 298 I.C. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893, p. 54. 299 Nicolae Iorga, Studii documentare, București, 1920, vol.VII, p. 2. 300 S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit. În unele variante populare privind atributele ursitoarelor, Soarta ursitoarea mijlocie ține în mână o carte în care notează toate evenimentele ursite noului-născut. "Ce se atinge în special de ursita lor, trebuie să notăm aici că ea, fie-n bine, fie-n rău, fie orișicum va fi aceea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
concluzii. 298 I.C. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893, p. 54. 299 Nicolae Iorga, Studii documentare, București, 1920, vol.VII, p. 2. 300 S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit. În unele variante populare privind atributele ursitoarelor, Soarta ursitoarea mijlocie ține în mână o carte în care notează toate evenimentele ursite noului-născut. "Ce se atinge în special de ursita lor, trebuie să notăm aici că ea, fie-n bine, fie-n rău, fie orișicum va fi aceea după ce au
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
moașe din Bucovina, după ce au scăldat copilul și l-au înfășat, îl pun pe vatră 286. Când prinde a se îngâna ziua cu noaptea, în Bucovina, moașele aprind o lumânare, o pun pe masă ca să ardă toată noaptea deoarece "venind ursitorile și neaflând lumină în casă (...) se mânie și-i ursesc o soartă rea" 287. Bucovinencele au foarte mare grijă să păstreze lumânările de la botez pentru că nu e bine să le dea cuiva, "ci să ardă numai în casa unde se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Scoate-un semn și-mi spune drept / Mâne care an să-ncep?"358 În alte părți ale Transilvaniei, se desfășoară un obicei similar, vergelatul, la care participă fetele care vor să-și afle "ursita" și o femeie în vârstă, numită "ursitoare". Ursitoarea cu fetele ascund obiecte sub vasele de pe masă și se ghicește ursita, în funcție de obiectul pe care-l alege fiecare fată. Astfel, dacă sub vas se descoperă apă, ursitoarea proorocește în felul următor: "Apa e foarte folositoare, dar și stricăcioasă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]