607 matches
-
voievodului de a sfinți locurile copilăriei. Legenda stejarului din Borzești, care evocă un moment din copilăria lui Ștefan, se leagă în felul acesta de anumite realități pe care ni le sugerează documentele. Creșterea și instruirea copilului, spune legenda, sunt miraculoase, ursitoarele menindu-i o viață ieșită din comun. „Când s-a rătăcit odată prin păduri, glăsuia o legendă populară, a dat peste o căsuță unde erau doi îngeri prefăcuți în moșnegi, iar acești doi moșnegi l-au învățat cum să trăiască
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
peștelui ca remediu împotriva infertilității este frecvent întâlnit în basme, datorită asocierii sale cu „nașterea sau restaurarea ciclică”. Atrage atenția în fragmentul citat valoarea de imperativ a viitorului verbelor, specifică ursirii nestrămutate. Efectul fertilizator pare pronunțat de instanța supremă a Ursitoarelor, singura condiționare ține de capacitatea de a prinde animalul magic. Un simbolism diferit rezultă din clasa eroilor care au numele legat de principiul focului ca simulacru solar. Drăgan Cenușă, Cenușotcă/ Cenușoschi și Șperlă își petrec etapa premergătoare încercărilor inițiatice în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
marină readuce în atenție coordonata acvatică imanentă inițierii feminine. Buhazul are nouă argele, toate ale surorii soarelui, ca expresie hiperbolică, totalizantă a abilităților creatoare. Puterile fetei din argea sunt supreme. Ultimul vers citat poate contraria, dacă nu facem legătura cu Ursitoarele, ca model sacru pentru mânuirea firului fatidic. Puternic legate de activitatea lunară, țesutul și torsul fac și desfac viața însăși. „Instrumentele și produsele țesutului și torsului simbolizează în mod universal devenirea”. M. Eliade observa că fetele, în timpul recluziunii, învață mai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
litera scrisă, pe care dascălii mi-au canalizat-o În direcția aleasă. Dacă astăzi sunt cel care m-ați prezentat, sunt rezultatul acumulărilor dobândite de la cei În mijlocul cărora mi-am desfășurat activitatea. La intrarea În această lume vremelnică, Parcele sau Ursitoarele mi-au marcat drumul. El a Început Într-un sat de pe Valea Târnavelor, s-a oprit câteva clipe hotărâtoare În Cetatea Sibiului, a continuat apoi spre Cetatea lui Bucur, pentru a mă forma În arta tămăduirilor suferințelor animalelor necuvântătoare. Din
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
dintr-o "tradiție de neam", tezaurizat în poezia populară, Eminescu dovedindu-se, de asemenea "un transpunător al spiritului și al formei populare în literatura noastră cultă", care devine aici un "decor sufletesc" întrupat într-o "feerică frumusețe verbală". Poeme ca Ursitoarele, Mușatin și codrul, Miron și frumoasa fără corp etc., dar mai ales Călin Nebunul, din care exemplifică sugestiv, sunt "capodopere" ale "graiului românesc", în care se "dezvoltă o inspirație proprie și tradițională, contopind minunat creația individuală cu geniul poetic al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și cafenelele cu „idei“. - Potic nelile unei generații zisă „de margine“. - Generația noastră melomană și un epitaf pe mor mântul de la Bellu. - „Cetățeni ai lumii“ la 17 ani și avan tajele nesperate ale unei formațiuni pe apucate. - Competițiile și capriciile ursitoarelor provoacă nedumeririle eroului lăsat În voia soartei. - Dar șoap tele pezevenghi din Calea Oilor, cum și ale filozofului și profesorului unei generații de „năiști“ nu-s luate În seamă. - Satul de sub munte cu ispite și Încăpățânările unui june cu reliefuri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Mercur, guvernorul casei a II-a: „Vei lucra bine În profesiuni legate cu tiparul“; și, În sfârșit, Mercur În bun aspect cu Jupiter: „Noto rietatea o vei câștiga-o prin scris și printr-o atitudine filozofică În viață.“) Iată dar ursitoarele mele din leagăn Întrecându-se care de care În [a mă Îndruma] care Încotro, cu palmele lor poruncitoare Înfipte În umerii Înguști ai tânărului indecis, slăbuț, cu fața smeadă și prelungă, palid sub părul lui negru și dat pe spate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
atunci, li se Împotrivise calicia de oltean cărpănos, care-și mănâncă de sub unghii, a locotenen tului cu aprovizionarea. Tânăr Încă pe atunci, la treizeci de ani, cântam dimineața, când mă spălam și Îmbrăcam, de răsuna mahalaua; har fără păreche al Ursitoarelor mele ocrotitoare Încă din leagăn, și pe care l-am pierdut mai târziu, În mijlocul oamenilor. Dragă Nicușor, de când În armată tu te-ai Înrolat, sunt ca disperată... ...URSITOARE CARE NU CRED SĂ FI AVUT VREUN CUVÂNT În Întâmplarea că mi-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unui geniu bun, a unei zâne protectoare, a uneia dintre acele ființe mitice care hotărăsc soarta oamenilor în chiar clipa nașterii lor (căci cum am putea explica altfel toate lucrurile și împrejurările aceste?) s-ar părea că geniul, zâna sau ursitoarea care a vrut să deie Iașului o misiune înaltă și un viitor strălucit, a avut de înfruntat puterea unei voințe rivale care ar fi decis dimpotrivă pierderea acestui oraș. Așa numai s-ar explica straniile urcări și coborâri care s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
arbore. Sau ca o pasăre care tresare prin somn, fără amintiri și fără speranțe. Adică fără ceea ce ar face-o să simtă timpul și să, știe că Într-o zi va muri. Cum n-a știut Meleagru căruia, la naștere, ursitoarele i-au prezis că va trăi numai cît va dura un tăciune aprins din vatră. Cunosc prea bine povestea și aș spune-o tuturor celor care nu mă Înțeleg. Îngrozită, mama lui a stins tăciunele și l-a păstrat cu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
-se de toate energiile deslănțuite, mica mea prințesă cerșetoare cu babouchii ferfeniță, cerând bani! În ce colț de minte strămoșească va fi dăinuit acest grăunte de roman senzațional și cum [de] nu am putut să rup vraja malefică în noaptea ursitoarelor, când pe măsuța de noapte, pe tablaua de argint am pus tacâmuri de argint, farfurii de argint, azimă și miere ca să te iubească și să șteargă ce va fi fost sortit rău? Sunt ca o infirmă, țintuită într’un fotoliu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
găoace de locatar al Mezozoicului, întrucât am fost mereu convins c-am "apărut" dintr-un ou Faberger, din acele "cu totul și cu totul de aur și împodobit cu nestemate", vegheat și ocrotit de minunații mei părinți și binecuvântat de ursitoare. Mă ivisem pe lume într-o familie modestă, care avea să numere opt copii, eu fiind al șaptelea pe listă. Chiar din start aveam să fiu încercat de viață, în primele săptămâni dând peste mine o dizenterie care mă adusese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
prăpădenie, taie la vrăjmași, ca-n curechi taie, de zici că-i un arhanghel nu alta!... Eu l-am văz't, c-am fost la tăte bătăliile lui. Umblă vorba că Domnul Ștefan ar fi fermecat de are "iarba fiarelor", ursitoarele i-au menit -, d-aia nu poate fi răpus de fier vrăjmaș. Plimbă ursu', Gheorghiță! Îi om, om ca tăți oamenii, numa' că-i mai viteaz și mai isteț decât tăți, nu-i afli păreche. Toader se scarpină în creștet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
spus că m-am născut pe 22 iunie, ca să nu fie amendat. În felul acesta, mama mi-a explicat că m-am născut pe 18 iunie, iar în actele oficiale sunt înregistrat ca născut în ziua de 22 iunie 1922. URSITOARELE La trei zile după naștere, moașa și femeile care au asistat-o pe mămica, în frunte cu bunica Șerbana, mama tatei, mi-au făcut „ursitoarele”, un ritual păgânesc, cu tămâie arsă, cu busuioc, cu apă sfințită în care au stins
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
frații mai mari, m-am înălțat cătinel, trecând cu bine peste al Doilea Război Mondial, foametea din '46 și deceniile "comunismului victorios", ajutându-mă Cel de Sus să prind și revenirea la "vremurile de aur" de după '89. M-au înzestrat ursitoarele cu o sete neostoită pentru cunoaștere, pentru litera tipărită, cu o minte sprintenă, cu o memorie "de elefant", moștenind de la tata înclinația către lucrul bine făcut și de la mama o limbă iute și "letală", ca o floretă de Toledo, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
spus că m-am născut pe 22 iunie, ca să nu fie amendat. în felul acesta, mama mi-a explicat că m-am născut pe 18 iunie, iar în actele oficiale sunt înregistrat ca născut în ziua de 22 iunie 1922. URSITOARELE La trei zile după naștere, moașa și femeile care au asistat-o pe mămica, în frunte cu bunica Șerbana, mama tatei, mi-au făcut ursitoarele, un ritual păgânesc, cu tămâie arsă, cu busuioc, cu apă sfințită în care au stins
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
iunie, iar în actele oficiale sunt înregistrat ca născut în ziua de 22 iunie 1922. URSITOARELE La trei zile după naștere, moașa și femeile care au asistat-o pe mămica, în frunte cu bunica Șerbana, mama tatei, mi-au făcut ursitoarele, un ritual păgânesc, cu tămâie arsă, cu busuioc, cu apă sfințită în care au stins cărbuni aprinși, și, bineînțeles, cu o masă plină de mâncări și băuturi, pentru ostenitoare, cărora li s-a dat, după datină, câte un ștergar din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
apă sfințită în care au stins cărbuni aprinși, și, bineînțeles, cu o masă plină de mâncări și băuturi, pentru ostenitoare, cărora li s-a dat, după datină, câte un ștergar din tort (fir tors din cînepă topită). La această masă, ursitoarele au prezis că pruncul va trăi în lipsuri, că nu va avea decât strictul necesar, dobândit cu mult mai multă muncă decât alți oamenipentru că s-a născut miercuri, în zi de post, dar și în postul Sfinților Apostoli. Cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Traian Brăileanu. 2) Lucrarea lui: Din viața legionară va fi imprimată din nou. 3) Se vor strânge într-un volum toate amintirile despre el, sub titlul Nicolae Petrașcu, o viață de Legionar, pentru că viața lui s-a desfășurat sub semnul ursitoarelor, despre care vorbea Moța, care au dăruit legionarilor puține bucurii, dar multe încercări și dureri. Toți legionarii pot colabora la această lucrare, trimițând la centru notițe, fotografii, amintiri, articole și tot ce știu din viața lui Petrașcu. îndemn pe toți
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să vă spun „bine ați venit” în mijlocul nostru! Însemnătatea și menirea Institutului Social Român condus de Dvs. prezintă cu atât mai mare interes cu cât rostul lui începe a fi pătruns de masele largi și conștiente populare. În adevăr, de la ursitoarele ce veghează deasupra leagănului nostru și până când preotul ne psalmodiază rugăciunile pentru expiarea sufletului - materialul omenesc ca și orice urmă de civilizație cu care ne-a înzestrat natura a fost cercetat, studiat și catalogat în laboratorul Dvs. Tăind în secțiuni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și destinul. Noțiunea explicită de destin (soartăă s-a schimbat treptat de-a lungul istoriei, dar ea este foarte veche. În multe culturi o serie de ființe supranaturale decid la naștere felul în care va decurge viața omului, așa cum sunt ursitoarele în folclorul românesc. Destinul individual a fost multă vreme corelat cu astrele, cu configurația orientării corpurilor cerești, a planetelor mai ales, în momentul începerii vieții cuiva. Astrologia babiloniană și egipteană este una dintre marile contribuții la istoria culturii a acestor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Stat (1984) și cu Premiul literar unional „N. Ostrovski” (1967). D. debutează în presă în 1951, apoi semnează versuri în culegerile colective Glasuri tinere (1955, 1957, 1959). Prima lui carte este placheta Darul fecioarei (1963), în care, ca și în Ursitoarele (1965), se arată preocupat de poetizarea cotidianului, promovând estetica faptului „prozaic”. Volumele care urmează încheagă imaginea unui poet al esențelor, deschis spre formulele liricii moderne: Sunt verb (1968), Partea noastră de zbor (1974), Mândrie și răbdare (1977), Altoi pe o
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
mărturie elocventă a apropierii spirituale între doi creatori de naționalități diferite. Ca traducător, D. a transpus poezii și poeme aparținând lui Pablo Neruda, Iannis Ritsos, J. Martinchiavicius, Imants Ziedonis, Vladimir Solouhin ș.a. SCRIERI: Darul fecioarei, Chișinău, 1963; Comoara, Chișinău, 1964; Ursitoarele, Chișinău, 1965; Sunt verb, Chișinău, 1968; Versuri, Chișinău, 1970; Dar mai întâi..., Chișinău, 1971; De-a baba iarba, Chișinău, 1972; Un spic în inimă, Chișinău, 1973; Partea noastră de zbor, Chișinău, 1974; Îngânduratele porți, Chișinău, 1975; Pâinea, Chișinău, 1976; Mândrie
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
vechile obiceiuri. Am căutat să readucem în actualitate niște practici atît de vechi și de frumoase”, ne-a mărturisit dna Catinca Agache, directorul adjunct al Bibliotecii Județene „Gh. Asachi”. Printre obiectele expuse, încărcate cu o simbolistică deosebită, se numără masa ursitoarelor, colacul lui Andrei, ulciorul cu covașă, păpușile-strigoi și bostanii ciopliți. „Noaptea de Sfîntul Andrei, numită și „Păzitul Usturoiului”, abundă de mîncare și băutură. Odinioară se preparau băuturi și alimente rituale: covașa, colacul de Andrei, turta”, ne-a spus dna Maria
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
și organizatorul expoziției. Majoritatea exponatelor sînt lucrări ale elevilor Școlii Normale „Vasile Lupu”. „Rolul creativ al copiilor constă în realizarea acestei diversități de păpuși și a sculpturilor în bostani”, a adăugat dna Agapi. Două ateliere de ghicit viitorul la masa ursitoarelor au reprezentat una din atracțiile serii. În acest mod, practicile rituale au fost reînviate. Coarnele de bour, usturoiul, covașa sînt doar cîteva dintre „armele” cu care se duce lupta împotriva spiritelor rele. (Cristina Olteanu) CU URSITUL Cotidianul „Evenimentul”, 29 noiembrie
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]