25,587 matches
-
era un moft. Pletele-i zburlite, roșcate aveau o lucire metalică. Fruntea acoperită de breton m-a descumpănit. Părea o școlăriță, o țigancă, o fetișcană crudă, incomplet dezvoltată. Tenul ei măsliniu îmi sugera ceva din fadoarea fructelor cu pielița prea uscată. Ochii ei de cafea nu arătau nimic din umezeala lor voluptuoasă de mai tîrziu. Cînd i-am strîns palma în palma mea, am văzut că nu poartă manichiură. Faptul mi s-a părut de o stridență revoltătoare. Buzele puternic rujate
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
mai este: „Creștinul trebuie să știe să privească, să vadă. Condiționarea ochi curat - trup curat se justifică. A înflorit părul de la Chintelnic. Cînd ies din biserică, de la Liturghie, îl privesc insistent cîteva minute aproape nemișcat. E un păr bătrîn, foarte uscat toamnă și iarna și extrem de viu, de colorat, de înflorit în luna mai. E aproape un ritual că Liturghia de dupa Liturghie să o încep cu privitul acestui copac care imi vorbește despre Paradis și viața veșnică. Alexander Schmemann: «Viața veșnică
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
folosit la orice curs de scriere creativă: „L-am rugat pe înger să-mi arate puterea acelor monștri, cum au fost făcuți într-o singură zi și au fost aruncați după aceea, unul în adâncurile mării, iar celălalt pe pământul uscat al pustiei. Iar el mi-a zis: Tu, fiu al omului, cauți să cunoști ce este ascuns” (1 Enoh, LX, 9-10). Text apocrif controversat, nerecunoscut de Biserică din cauza evidentelor trimiteri angelologice și a unor posibile devieri dogmatice, Cartea lui Enoh
Un poem apocaliptic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4267_a_5592]
-
intrase. Video îmi trebuia?! Golănie la casă... asta am făcut, murmură încet, în timp ce deschidea un frigider înalt, amplasat într-un colț al bucătăriei. Medită puțin, apoi scoase o sticlă cu “Pepsi”, una de coniac albanez și un baton de salam uscat, de mistreț, cum îi spunea el. Deschise televizorul, dar programul se terminase: ceasul din perete arăta că era trecut de zece. Înjură de mamă, printre dinți, și începu să mănânce. Bău și coniac Gheorghe, aproape toată sticla, dar tinerii tot
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
de antenă de la stațiile radio, ne plesnește peste cur, și noi o zbughim printre aracii și lujerii de viță-de-vie, și cădem și ne ridicăm din nou, dar râdem ca apucații, ca demenții, și curând obosim și ne trântim pe pământul uscat. E fierbinte pământul și pe noi ne ard obrajii și ne ustură curul. Și tremurăm, și suntem atât de tineri. — Gustarea! Hai, bă, că a venit gustarea! Sărim ca arși și o luăm din nou la goană, de astă dată
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
din vagon. Simt umezeală la subraț, mă irit iar, că deodorantele sunt ineficace în cazul meu și mă îngrijorează efectul acidității asupra căptușelii sacoului. Scot haina cu privirea țintă la cracii femeii din fața mea. E destul de tânără, dar cu obrazul uscat și pielea albicioasă. Are și câteva urme pe nas de la niște piercinguri vechi. Părul scurt, țepos și oxigenat. E prea slabă și-mi dau seama că nu mă atrage deloc, cum stă așa cu umărul ridicat și strâmb. Îmi mut
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
și cu obrajii roz, dădea nepăsătoare cu aspiratorul. Cred că era cel mai haios aspirator pe care-l văzusem în viața mea: mic, rotofei - așa, ca Anica -, roșu, cu ochi și gură desenate, iar în dreptul nasului începea furtunul. Pă mântul uscat și pietricelele căzute din pantofii credin cioșilor alergau pe furtunul aspiratorului haios. Ostenită de greutăți neștiute, mi-am pus capul pe marginea stra nei. Încercam să vorbesc cu mine, cu Dumnezeu, cu oa meni de de parte, dar mă pierdeam
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
vă plimba și să vă meargă mintea bine când ne coaceți alte dări, afli că te Îndatorezi pe cel puțin o lună Înainte. Ce să mai spunem de mâncare ? Aia nu mai este necesară, pentru că se recomandă silueta cât mai uscată acum, sau chiar scheletul. Vrei să mai caști gura să mai ceri cumva și medicamente ? De unde atâta neobrăzare, că doar banii tăi de sănătate trebuie să Întrețină atâția oameni importanți. Și apoi mai uită-te și În calendar și adu
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
valorile densității intervenind în calculul altor indicatori ai stării de așezare. Straturile superioare ale majorității solurilor au valori ale densității cuprinse între 2,65 și 2,80 g/cm3. Prin densitate aparentă se înțelege masa unității de volum a solului uscat, în așezare naturală, și care se exprimă în g/cm3. Densitatea aparentă este un indicator de caracterizare a stării de tasare și compactare a solurilor și, spre deosebire de densitate, aceasta reprezintă raportul dintre masa de sol uscat și volumul total, inclusiv
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
de volum a solului uscat, în așezare naturală, și care se exprimă în g/cm3. Densitatea aparentă este un indicator de caracterizare a stării de tasare și compactare a solurilor și, spre deosebire de densitate, aceasta reprezintă raportul dintre masa de sol uscat și volumul total, inclusiv volumul porilor (fig.4). Acest indice servește la calculul porozității, la calculul rezervelor de apă, humus, săruri minerale sau alte componente ale solului (tabelul 1). Determinarea valorii densității aparente se realizează la probe de sol prelevate
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
acestor condiții. Există totuși premise pentru a considera că apa ocupă primul loc. Cea mai simplă informație asupra apei solului se obțin cunoscând cantitatea de apă a acestuia. Conținutul de apă se exprimă sub formă de procente din masa solului uscat: ,100⋅= s a Wg % unde: Wg - conținutul de apă, %; a - cantitatea de apă din proba de sol analizată, g; s - cantitatea de sol uscat din proba analizată, g. Metoda de bază pentru determinarea umidității solului este cea a uscării în
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
umidității solului este cea a uscării în etuvă. Aceasta constă în prelevarea unei probe de sol din câmp, cântărirea acesteia, introducerea ei în etuvă, unde se lasă la temperatura de 1050 C până la uscarea completă, și cântărirea probei de sol uscate. Mișcarea apei în sol, schimburile ei cu atmosfera, subsolul și apa freatică, accesibilitatea ei pentru plante precum și consumul ei de către acestea, depind în mare măsură de potențialul apei solului. Relația fundamentală dintre conținutul de apă și potențial (care este diferită
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
realizează datorită faptului că plantele, în procesul de fotosinteză, captează energia datorată radiațiilor solare și o înmagazinează sub forma energiei biochimice. În bilanțul energetic sunt introduse atît produsele principale cît și produsele secundare. Valoarea energetică se calculează numai asupra substanței uscate a produsului. Pentru produsele care nu au valoare alimentară se consideră că ele conțin cel puțin energia care a fost cheltuită pentru a le produce. În tabelul 10 se prezintă conținutul de energie brută la unele produse agricole. Din datele
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
Tabelul 12 Rezistența specifică la arat Categoria Textura ka (N/m 2) Soluri ușoare nisipoasă, nisipolutoasă (0,20-0,35)105 Soluri mijlocii lutoasă,argilo-nisipoasă (0,35-0,55)105 Soluri grele argiloasă,argilo-nisipoasă (0,55-0,80)105 Soluri foarte grele argiloasă uscată (0,801,40)105 Soluri înțelenite - (1,20-1,60)105 În ceea ce privește celelalte lucrări ale solului, în afara arăturii, rezistența specifică este extrem de variată. Rezistența opusă la tractarea mașinilor agricole de semănat, de întreținere a culturilor etc se determină cu relația: 43
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
apă evaporată din produsele agricole sunt necesare 1.000 kcal sau 25 Wh. La uscarea boabelor de porumb, pentru reducerea conținutului de umiditate de la 35 % la 15 %, trebuie evaporate 30,8 kg apă pentru a se obține 1 chintal boabe uscate. Energia consumată pentru aceasta corespunde la 3,75 l motorină sau 770 Wh energie electrică. La boabele de grâu, pentru reducerea umidității de la 18 % la 15 %, se elimină 3,78 kg apă și pentru 1 chintal se consumă 0,45
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
indicii energetici; - indicii de exploatare ai agregatului folosit. A. Indicii ce caracterizează tasarea solului, au avut în vedere densitatea aparentă și rezistența la penetrare. Densitatea aparentă (DA - g/cm3) reprezintă masa unității de volum a solului în așezare naturală, absolut uscat, incluzându-se și volumul porilor. Ca metodă de determinare s-au folosit fiole metalice, etuvă și balanță de laborator. Densitatea aparentă servește la aprecierea gradului de afânare sau de tasare a solului. Valorile sale diferă cu tipul de sol și
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
al pelinului, de parfumul pătrunzător și iute al frunzelor de stejar, lepădând acum din lăbuțele vlăguite, alături de mirosul viu al sângelui scurs din ghearele tocite, aromele macerate de ghindă, ferigi și ciuperci cărnoase, adierea amară a pelinului veșted și cea uscată și-necăcioasă de praf și cenușă înăbușită în izul bâhlit al bălților căptușite cu blana zbârlită a păpurișului gras, peste care micile vietăți își scuturaseră flăcările cozilor în salturi iuți și sincopate. "Ce-i asta!? începu să se întrebe. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
nu-i spuse și n-o întrebă unde-a fost și ce-a făcut nici acum, când se-ntoarse acasă și-o găsi dinaintea icoanelor, în mijlocul odăii, răcorită de soarele dimineții, îmbrăcată, pieptănată, cu ochii arzându-i mocnit pe obrazul uscat, înfășurată în tăcerea ei enigmatică, făcându-se că nu știe, ceea ce știau amândouă, istovite de permanenta stare de veghe care le ținea treze una lângă alta, fără nici o slăbire, fără nici un răgaz. CAPITOLUL 2 După aceste semne și după altele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Se agăță de burlanul ruginit și-ncepu să se cațere ca mâțele. Inima-i bătea cu putere. Nu simțea nici urmă de frică. Numai grijă să nu fie zărit și să nu cadă. Vântul subțire, încărcat de parfumuri de iarbă uscată și cenușă, îi trecea prin păr. Sus, răsuflă ușurat. Se orientă orbește după direcția vântului, fără să ridice capul, și coborî ca-ntr-o fântână, în întunericul din cabina proiectoarelor. Conurile de lumină îndreptate spre scenă făceau de acolo, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
bine. Nu mai dorm, fii liniștită. Sunt gata să-mi iau robia-n primire. Robie, dacă ai munci forțat pentru alții, cum muncește bietul Alexandru! o dojeni bătrâna blajin, fără asprime, vorbindu-i ca unui copil. Cu trupul ei micuț, uscat, numai cu mâinile și picioarele mari, deformate de trudă, brăzdate de vine negre, umflate și noduroase, se-ndreptă spre spălătorul din ungher și-și clăti mâinile și fața. Udă încă, ștergându-se în fața icoanelor, la picioarele lui Miluță, cu prosopul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
fi dezlănțuit în ea un vârtej care-o luă pe sus, începu să danseze. Dansa strecurându-se printre mese și privea prin culoarul ce se deschidea în fața sa cum bătrâna sta în ușă și-o urmărea. Obrazul ei stăpânit și uscat, cu crețuri mărunte în jurul ochilor, și ochii ei clipind mărunt, de uimire și încântare, aveau ceva care-i dădea parcă o mai mare forță și poftă de exaltare, ca o-mpotrivire. Se mișcă așa svârcolit, zburdând și zburând cu brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de lume: copii, femei, bătrâni, mame cu plozi în brațe, și, din loc în loc, oștenii cu ordinea, fumând și glumind între ei, bine dispuși ca niște oameni sătui care se amuză văzând calicimea târgului înghesuită la pomană. Peste tot, chipuri uscate: ochi împăienjeniți, expresii disperate. Multe muieri venite de la țară, speriate, buimăcite, având aerul că se-ntreabă ce caută acolo, ce se va întâmpla cu ele. Ceva jalnic, dezumanizant, ca expresia tâmpă și resemnată din ochii vitelor duse la tăiere. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
prefectului. Își potrivi părul cărunt sub broboada neagră care-i alunecase, săltă traista grea acum, umflată, pe umăr și se-ntoarse spre noră, cercetând-o întrebător: Mai rămâi?! Cum să rămân! Bătrâna oftă și tăbârci traista, cu capul în pământ, uscată, mărunțică și totuși puternică, răspândind un aer de stabilitate, de rezistență și veșnicie, ca un duh al pământului. M-am gândit să nu te mai chinui. Tot nu-ți place ție la câmp și nu te pricepi. De ce să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și ochii sticloși și holbați, albi ca la morți, trași în fundul capului. Pe tâmplele scobite și-n pomeții obrajilor îi rămăseseră dungile cenușii de sudoare, cum se amestecaseră cu colbul și se uscaseră. Sufla greu, dar nu mai horcăia. Pieptul, uscat, cu coastele ieșite se cutremura în răstimpuri. Mâinile i se strângeau convulsiv de brațul bătrânei, dar se liniștea pe-ncetul, spaima care-i golba ochii slăbea, se-ndepărta, și omul, la un moment dat, închise pleoapele, gemând, apoi și le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
o cameră din asta, de baie, îi bagă și apoi vezi cum iese din ei fumul negru pe coș, că-ți face rău și pici jos când vezi... Au băgat-o în fabrica morții, și de-atunci... Vocea bătrânei era uscată și aspră. Se împrăștia și se sfărâma în aer ca o țărână: Hai odată, ce faci? Cerboaica descoperi în traistă ulciorul. Rănitul scoase un sunet moale din gât. Ochii îi luciră. Bău hulpav, cu sorbituri mari. Apa i se revărsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]