KorAP: Find »[drukola/base=ut & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...43 >

1,059 matches

Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359

Aspecte ale predării vocabularului în clasa a opta, LL, nr. 3, 1988, 454 457. [56] DIDACTICA modernă. Aspecte ale predării limbii române ca L.S. [Vol.] III. Volum îngrijit de Vasile D. Țăra, Domnița Alexandru, Timișoara, TUT, 1988, 129 p. multigr. (UT, FF, ȘȘF Fil Timișoara). [57] DOCA, GHEORGHE, Cercetări recente în domeniul predării și învățării limbii române ca limbă străină: trăsături specifice, LL, nr. 3, 1988, 458-464. [58] DOCA, GHEORGHE, Dialogul relatat - semnificație contextuală și implicații pentru predarea limbii române ca

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
înlăturării greșelilor de scriere, BullDȘ - Baia Mare, 4, 1988, 49-52. [80] ILIOANE, CORNEL, Probleme ale dezvoltării gîndirii la preadolescenți. Tehnici de investigație. Date experimentale. Implicații pedagogice. [Vol.] I-II, Timișoara, TUT, I: 1984, 153 p. multigr.; II: 1985, 143 p. multigr. (UT. CȘS). [81] ILIOANE, CORNEL, Textualitate și gramaticalitate. Investigații ale psihologiei genetice, timișoara, 1988, 179 p. [82] IOANA, NICOLAE, Despre o posibilă confuzie.[a predicatului nominal cu cel verbal exprimat printr-un verb la diateza pasivă]. în: LLR, 17, nr. 2

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
în: Contemporanul, nr. 19, 1988, p. 5. [122] PARFENE, CONSTANTIN, Analiza textului literar. Aplicarea în școală a metodei dinamic-contextuale, Collegium, 4, 1988, 154-157. [123] PASAT, MIHAELA, Communication et apprentissage (Le roumain - langue etrangere - /RLE), Timișoara, TUT, 1988, 14 p. multigr. (UT. FF. Seminarul de pedagogie, 24). [124] PĂCURAR, Maria. Amintiri din copilărie de Ion Creangă. în: Publicitate, [IV], în Familia, 24, nr. 4, 1988. [125] POP, GH., Lexicul tehnico-științific în școală, LL., nr. 4, 1988, 590-593. [126] POP, LIANA, Didactica modernă

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
UB). [61] DRINCU, SERGIU, Admiterea 1991. Comentarii. Teste. Sinteze. Baremuri. Limba română. Orizont, 3, nr. 5, 1991, 3; Subiectul, nr. 10, 3; Propoziția subordonată subiectivă, nr. 11, 12-13 [subiectele propuse la examenul de admitere din iulie 1990, la FLF a UT, filologic; baremul stabilit de comisie; v. r. nr. 343]. [62] DUMITRESCU, ANA, Limba română, manual pentru clasa a-V-a, Editura Didactică și Pedagogică, 1991 [63] DUNĂ, ION, Necesitatea reintroducerii manualelor de stil și compoziție în ciclul gimnazial și liceal

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418

ateroscleroză (42, 43) . Endotelina stimulează pro - ducerea și eliberarea de citokine inflamatorii din monocite și crește preluarea de LDL din aceste celule, determinând modificări fenotipice în celulele spumoase (43). Studii recente au arătat efecte vasoconstrictoare importante și ale urotensinei II (UT II). Niveluri circulante crescute de UT II s-au evidențiat la pacienții cu diverse afecțiuni cardiovasculare, HTA, DZ, ateromatoză carotidiană (44). Activitatea UT II este legată de stimularea oxidării NADPH în peretele vascular și a acțiunii citokinelor inflamatorii (45). De

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
ducerea și eliberarea de citokine inflamatorii din monocite și crește preluarea de LDL din aceste celule, determinând modificări fenotipice în celulele spumoase (43). Studii recente au arătat efecte vasoconstrictoare importante și ale urotensinei II (UT II). Niveluri circulante crescute de UT II s-au evidențiat la pacienții cu diverse afecțiuni cardiovasculare, HTA, DZ, ateromatoză carotidiană (44). Activitatea UT II este legată de stimularea oxidării NADPH în peretele vascular și a acțiunii citokinelor inflamatorii (45). De asemenea, în patogenia aterosclerozei la diabetici

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
modificări fenotipice în celulele spumoase (43). Studii recente au arătat efecte vasoconstrictoare importante și ale urotensinei II (UT II). Niveluri circulante crescute de UT II s-au evidențiat la pacienții cu diverse afecțiuni cardiovasculare, HTA, DZ, ateromatoză carotidiană (44). Activitatea UT II este legată de stimularea oxidării NADPH în peretele vascular și a acțiunii citokinelor inflamatorii (45). De asemenea, în patogenia aterosclerozei la diabetici s-a descris și participarea unor membri ai superfamiliei TNF-receptor (tumor necrosis factor), numită osteoprotegerin, prin determinarea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327

s.n.). Zoe, un regizor abil ce mizează pe buna cunoaștere a psihologiei bărbaților din viața cărora face parte, ia decizii practice și inițiază jocul de culise: Întâlnirea cu șantajistul Cațavencu ar putea aplana scandalul, fiecare primind ce-și dorește. Do ut des. Zoe știe că o Înțelegere tainică, cu adversarul, ar restabili tihna În viața ei sentimentală și socială. Decizia e luată. Cațavencu e invitat la o Întrevedere particulară, iar Tipătescu e pus În fața faptului Împlinit; doar aparent are de ales

Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

unui grup nominal cu un centru verbal) într-o manieră formală, Pesetsky și Torrego (2004, 2011)25 consideră că, pe lângă trăsături  și alte trăsături nominale (trăsături de definitudine, de exemplu), grupurile nominale sunt înzestrate cu o trăsătură neinterpretabilă de temporalitate (uT)26. Verificarea acestei trăsături se face prin procedeul de ACORD introdus în §II.2.1. Astfel, definițiile structurale ale nominativului și acuzativului sunt cele din (36) și, respectiv, (37), iar Filtrul de caz din gramatica GB este rescris în forma

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
nominativului și acuzativului sunt cele din (36) și, respectiv, (37), iar Filtrul de caz din gramatica GB este rescris în forma condiției din (38). (36) The nature of nominative case Nominative case is an instance of an uninterpretable Tense feature (uT) on D. (Pesetsky și Torrego 2004: 495) (37) The nature of accusative case Accusative case (like nom.) is an instance of an uninterpretable Tense feature (uT) on D. (Pesetsky și Torrego 2004: 496) (38) Argument Tense Condition An argument must

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
nature of nominative case Nominative case is an instance of an uninterpretable Tense feature (uT) on D. (Pesetsky și Torrego 2004: 495) (37) The nature of accusative case Accusative case (like nom.) is an instance of an uninterpretable Tense feature (uT) on D. (Pesetsky și Torrego 2004: 496) (38) Argument Tense Condition An argument must bear T (uT or iT). (Pesetsky și Torrego 2004: 501) Punând în oglindă definițiile din (36) și (37), observăm că între cele două cazuri structurale nu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Pesetsky și Torrego 2004: 495) (37) The nature of accusative case Accusative case (like nom.) is an instance of an uninterpretable Tense feature (uT) on D. (Pesetsky și Torrego 2004: 496) (38) Argument Tense Condition An argument must bear T (uT or iT). (Pesetsky și Torrego 2004: 501) Punând în oglindă definițiile din (36) și (37), observăm că între cele două cazuri structurale nu există nicio diferență; diferența dintre nominativ și acuzativ rezultă din faptul că că grupurile nominale se angajează

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
exprimă temporalitatea principală a propoziției) este înzestrat cu trăsături  nevalorizate, care se valorizează prin ACORD cu cel mai apropiat DP din domeniul de c-comandă (complementul lui V). Astfel, prin ACORD, trăsăturile u ale centrului TO se satisfac și trăsătura uT a DP-ului obiect se șterge; relația dintre centrul TO și DP-ul argument-intern reflectă cazul acuzativ. (39) vP ei S v' ei v VP ei V O (40) vP ei DP v' [i] ei [uT] v TOP ei TO

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
se satisfac și trăsătura uT a DP-ului obiect se șterge; relația dintre centrul TO și DP-ul argument-intern reflectă cazul acuzativ. (39) vP ei S v' ei v VP ei V O (40) vP ei DP v' [i] ei [uT] v TOP ei TO VP [u] ei V DP [i] [uT] ACORD Comentarii 1) În primul rând, se poate observa că subiectul DP situat în [Spec, vP] are aceeași compoziție de trăsături ca obiectul DP din poziția de complement al

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
relația dintre centrul TO și DP-ul argument-intern reflectă cazul acuzativ. (39) vP ei S v' ei v VP ei V O (40) vP ei DP v' [i] ei [uT] v TOP ei TO VP [u] ei V DP [i] [uT] ACORD Comentarii 1) În primul rând, se poate observa că subiectul DP situat în [Spec, vP] are aceeași compoziție de trăsături ca obiectul DP din poziția de complement al V, cu excepția faptului că trăsătura uT este încă activă (i.e. procesul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
u] ei V DP [i] [uT] ACORD Comentarii 1) În primul rând, se poate observa că subiectul DP situat în [Spec, vP] are aceeași compoziție de trăsături ca obiectul DP din poziția de complement al V, cu excepția faptului că trăsătura uT este încă activă (i.e. procesul de atribuire a cazului n-a avut loc). Această trăsătură se va șterge și atribuirea nominativului va avea loc în aceeași manieră ca atribuirea acuzativului, odată cu inserarea în derivare a centrului TS din domeniul flexiune

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
întocmai opusul: în română, centrul TO este înzestrat cu o trăsătură EPP, care reprezintă instrucțiunea sintactică a umplerii obligatorii a specificatorului TO. Astfel, reprezentarea (40) se poate rescrie pentru română ca în (43): (43) vP ei DP v' [i] ei [uT] v TOP ei DP/CPi TO' ei T0 VP [EPP] ei V ti Opțiunea înzestrării centrului TO cu o trăsătură EPP garantează că specificatorul proiecției maximale TOP este întotdeauna umplut; complementul centrului V se extrage în mod obligatoriu și sistematic

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
nul al centrului V (v. nota 28): (53) Structura propozițiilor inacuzative (adaptată la română: atribuire postverbală a nominativului; ridicare obligatorie a verbului la I, notat aici ca TS(ubject) după Pesetsky și Torrego 2004) [TsP ajungej TS[u] [vP Mariai[uT, i] [ToP ti TO[u: defectiv EPP] [VP tj ti] (54) Structura propozițiilor inergative (adaptată la română: atribuire postverbală a nominativului; ridicare obligatorie a verbului la I, notat aici ca TS(ubject) după Pesetsky și Torrego 2004) [TsP latrăj TS

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
TO[u: defectiv EPP] [VP tj ti] (54) Structura propozițiilor inergative (adaptată la română: atribuire postverbală a nominativului; ridicare obligatorie a verbului la I, notat aici ca TS(ubject) după Pesetsky și Torrego 2004) [TsP latrăj TS[u] [vP câinele[uT, i] [ToP [DP ei][uT, i] TO[u: EPP] [VP tj ti] În concluzie, înzestrarea centrului TO cu o trăsătură EPP explică fenomenul de extracție sistematică a complementului centrului V în română, fenomen care asigură deplasarea VP în condițiile descrise

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
tj ti] (54) Structura propozițiilor inergative (adaptată la română: atribuire postverbală a nominativului; ridicare obligatorie a verbului la I, notat aici ca TS(ubject) după Pesetsky și Torrego 2004) [TsP latrăj TS[u] [vP câinele[uT, i] [ToP [DP ei][uT, i] TO[u: EPP] [VP tj ti] În concluzie, înzestrarea centrului TO cu o trăsătură EPP explică fenomenul de extracție sistematică a complementului centrului V în română, fenomen care asigură deplasarea VP în condițiile descrise mai sus (§2.1 supra

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
ACORD cu centrele flexionare, valorizând trăsăturile interpretabile ale acestora: (80) MOODP qp MOOD0 TP [iMood][Ind][3] qp T0 ASPP [iT][Pres][2]qp ASP0 VOICEP [iAsp][Imp][1] qp ACORD VP VOICE' ACORD 4 .... ACORD citește [uAsp] [Imp][1] [uT] [Pres] [2] [uMood] [Ind] [3] În §3.1.2.2, am arătat că în română (ca în franceză) verbul se deplasează la cea mai înaltă proiecție, MOODP. Așa cum este concepută "mecanica" derivărilor sintactice în modelul bazat pe ACORD, relația dintre

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
nu s-ar explica în mod satisfăcător 45 (v. și §3.3 infra). Reprezentarea (84) surprinde ultima etapă a derivării formelor sintetice românești: (84) MOODP qp VP MOOD' 4 qp citește MOOD0 TP [uAsp] [Imp][1] [iMood][Ind][3] qp [uT] [Pres] [2] tVP T' [uMood] [Ind] [3] qp T0 ASPP [iT][Pres][2] qp tVP ASP' 2 ASP0.... [iAsp][Imp][1] Rezultate de reținut • deplasarea verbului în domeniul flexionar este strict locală; verbul tranzitează toți specificatorii verbali din domeniul flexionar

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
se deplasează în specificatorul proiecției de timp. (92) a. MOODP qp MOOD0 TP [iMood][Cond][3] qp T0 ASPP [iT][Prez][2]qp [Viitor]ASP0 VOICEP [iAsp][Imp][1] qp INSERARE VP VOICE' ACORD 4 .... ACORD citi [uAsp] [Imp][1] [uT] [Prez] [2] aș [Viitor] [uMood] [Cond] [3] b. MOODP qp MOOD0 TP [iMood][Cond][3] qp VP T' 4 qp citi T0 ASPP INSERARE [uAsp] [Imp][1] [iT][Pres][2] qp [uT] [Pres] [2] [Viitor] tVP ASP' [Viitor] 2 ASP0

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
VOICE' ACORD 4 .... ACORD citi [uAsp] [Imp][1] [uT] [Prez] [2] aș [Viitor] [uMood] [Cond] [3] b. MOODP qp MOOD0 TP [iMood][Cond][3] qp VP T' 4 qp citi T0 ASPP INSERARE [uAsp] [Imp][1] [iT][Pres][2] qp [uT] [Pres] [2] [Viitor] tVP ASP' [Viitor] 2 ASP0 aș [iAsp][Imp][1] [uMood] [Cond] [3] O poziție intermediară de deplasare este [Spec, ASPP], unde are loc încorporarea centrului adverbial mai prin adjuncție la stânga. Faptul că adverbul clitic se deplasează odată cu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
perspectivă simplicată, fără scindarea nodului C, pentru reprezentarea acestor exemple, redată și aici): [Spec,CP] C IP... (130) a. [trans uallem]i apparebatj mons sanctus ti tj 'peste vale apărea muntele sfânt' (latină; Peregrinatio Aetheriae; Ledgeway 2012: 154) b. domusi ut tipropugnacula et praesidium habeat 'ca să aibă casa creneluri și protecție' (latină; Cicero, Epistulae ad familiaris; Ledgeway 2012: 154) O parte dintre structurile V1 și XP + V reprezintă structurile premergătoare gramaticii V2 relaxate specifice latinei târzii și limbilor romanice vechi (Ledgeway

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]