1,698 matches
-
Pseudomonas solanacearum Boala este foarte răspândită în zonele tropicale, subtropicale și temperate ale globului, în România fiind semnalată de Tr. Săvulescu în 1941. Este inclusă pe lista bolilor de carantină, deoarece poate produce pagube destul de mari (1-15 %) la cartof, tutun, vinete, ardei, tomate, banan dar, trece și la alune de pamânt, bumbac și ricin. Simptome. Bacteria oprește creșterea în înălțime veștejirea și îngălbenirea frunzelor. Deși, infecțiile se pot produce pe toată perioada de vegetație, cel mai mult suferă plantele tinere care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
anului. În pământurile acide (cu pH cuprins între 4,7-7,6) atacul este mai intens și pe tuberculi se pot observa vezicule de diferite vârste, apărute din infecții repetate. Ciuperca poate parazita mai multe specii de plante, între care și vinetele. Prevenire și combatere. Plantarea de tuberculi sănătoși din soiuri cu coaja mai groasă și asolamentele corecte în care să nu urmeze carof după cartof sau vinete, limitează atacul acestei ciuperci. Corectarea reacției pământului (să nu fie aciditate) împiedică evoluția ciupercii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bacteriilor la tuberculii tineri. Fertilizarea se va face cu doze moderate de azot, fosfor, potasiu, (N90P80K60 + 25 t gunoi de grajd) pentru mărirea rezistenței plantelor. La întocmirea asolamentelor trebuie să se țină seama de faptul că ciuperca mai atacă tomatele, vinetele și alte solanacee sălbatice. Lucrările agrotehnice executate corect (bilonarea, erbicidarea, irigarea cu doze moderate) asigură vigurozitatea plantelor, aerisirea culturii și sunt factori defavorizanți ai evoluției ciupercii. Prin preîncolțirea tuberculilor se pot elimina tuberculii bolnavi și deci scade procentul de atac
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
3.1.14. Uscarea timpurie a cartofului Verticillium sp. Boala apare la culturile neîngrășate, în condiții de monocultură sau în asolamente de scurtă durată. Descrisă în 1879 în Germania, boala a apărut și la noi în țară mai întâi la vinete (1943) apoi în 1959. C. Dobrescu și A. Volcinschi o semnalează pe cartof și tomate. Simptome. Plantele atacate se observă mai ușor în timpul verii, când devin debile și își încheie ciclul de vegetație cu câteva săptămâni mai devreme. Veștejirea plantelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se observă târziu în toamnă pete brun-cărămizii, acoperite de fructificațiile ciupercii. La secționarea tulpinilor se observă o brunificare a vaselor conducătoare (fig. 54). Transmitere-răspândire.Transmiterea ciupercii în pământ se face prin sporii de rezistență prezenți pe resturile vegetale ale tomatelor, vinetelor, cartofului dar și pe rădăcinile de mentă sau alte plante din flora spontană. În condiții favorabile de umiditate și temperatură ridicată, răspândirea ciupercii se face cu viteză datorită numeroșilor spori ce apar pe miceliul din rănile de pe tulpini. Atacul ciupercii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu insecticide limitează proporția infecțiilor din lan. 6.1.2. Mozaicul tutunuluiTobacco mosaic virus. Viroza este una dintre cele mai studiate boli, întrucât este răspândită în toată lumea. La noi în țară această viroză produce pagube mari la tutun, ardei, tomate, vinete și degețelul lânos. Simptome. Plantele virozate au pe frunzele mozaicate pete de decolorare, ce alternează cu petele verzi. Petele nu au o formă definită și în dreptul lor țesuturile au o creștere mai lentă, din care cauză apar gofrări ale zonelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
R.S.S.) și asupra ei ,au efectuat studii numeroși cercetători între care Alice Săvulescu și P.G. Ploaie (1960, 1969, 1971, 1972). Simptome. Cercul de plante gazdă a acestei micoplasme este foarte larg și simptomele variază pe grupe de plante. La roșii, vinete, lemn câinesc, cuscută, volbură și tutunul turcesc, micoplasma produce virescență (înverziri ale organelor, ce în mod normal nu sunt verzi), filodie (transformarea organelor florale în frunze), proliferări (creșteri exagerate), malformări (creșteri anormale) și aspermii (deformări ale inflorescențelor ce nu vor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și tutunul turcesc, micoplasma produce virescență (înverziri ale organelor, ce în mod normal nu sunt verzi), filodie (transformarea organelor florale în frunze), proliferări (creșteri exagerate), malformări (creșteri anormale) și aspermii (deformări ale inflorescențelor ce nu vor produce sămânță). La cartof, vinete, ardei, ochiul boului și tutunul turcesc, virusul produce decolorări și ofiliri rapide. La morcov și cartof mai sunt semnalate și altfel de simptome ca înroșirea frunzișului sau colorarea sa în mov, paralel cu reducerea suprafeței limbului (fig. 98). Tomatele atacate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și temperatura nu scade sub 4șC. În solurile alcaline sărace în substanțe nutritive, bacteriile pot supraviețui mult timp. Apariția rănilor mici produse de vânt și insecte pe timp umed, favorizează instalarea atacului atât la tomate cât și la ardei și vinete. Prevenire și combatere. Tratamentele termice și chimice aplicate la sămânță, însoțite de stropirile repetate aplicate la răsad și în cultură, asigură sănătatea plantelor și reduc numărul de bacterii din sol pentru anul următor. Se recomandă tratamente cu: Bouillie bordelaise-0,75
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ele ciuperca va sporula puternic. În cazul în care apar infecții târzii și este temperatură scăzută, evoluția bolii este lentă, iar ofilirea și uscarea plantei începe odată cu coacerea fructelor. Cercul de plante gazdă al patogenului include în afară de tomate, fasole, ceapă, vinete, pepeni, ardei. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol sub formă de spori de rezistență. În cursul vegetației transmiterea ciupercii se face prin sporii ce se găsesc în apa de ploaie. Ciuperca poate trece de la fruct la fruct chiar și în timpul transportului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dimensiuni, care ajung târziu la maturitate. Ciuperca produce pagube mai mari în culturile din spațiile protejate unde evoluția sa este favorizată de temperaturile cuprinse între 18-24șC și umiditatea de 70-82 %. Din cercul de plante gazdă a ciupercii mai fac parte vinetele, ardeii, anghinarea și chiar unele bostănoase. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol pe resturile vegetale sub formă de fructificații de rezistență (cleistotecii), din care în anul următor vor ieși sporii ce pot produce noi infecții. În cursul vegetației, sporii purtați de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
precum și faptul că nici un soi sau o populație locală nu este imună la atacul ciupercii. Soiul Natalia omologat în 2003 este tolerant la această boală. Din cercul de plante gazdă al ciupercii, mai fac parte o serie de plante ca: vinetele, cartoful, laurul, zârna, petuniile și păpălău (Physalis). Prevenire și combatere. Măsurile preventive constau în adunarea și arderea resturilor de frunze atacate în răsadniță și câmp, dezinfectarea răsadnițelor cu formol 2,5 %, sortarea răsadurilor la transplantare și îndepărtarea frunzelor bazale cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
picăturile de ploaie. Sporii ajunși pe fructele verzi, prin germinare, vor forma micelii ce pătrund prin coaja fructelor care, nu manifestă simptomele caracteristice decât în faza de coacere deplină. În cercul de plante gazdă a ciupercii intră, și ardeii și vinetele. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, reprezentate prin strângerea rădăcinilor și fructelor atacate, sunt importante pentru prevenirea apariției bolii. Rotația culturii de 3-4 ani, irigarea prin canale și amplasarea culturilor pe terenuri cu un bun drenaj (scurgere) sunt măsuri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de curenții de aer și de picăturile de apă de ploaie sau de irigație. Infecțiile se produc de regulă prin rănile produse la copilit, cârnit, defoliat dar și direct prin penetrarea țesuturilor de către miceliile de infecție. Ciuperca atacă și ardeii, vinetele, castraveții, fasolea, varza, salata etc. Prevenire și combatere. În prevenirea bolii, măsurile de igienă culturală sunt esențiale. În culturi, se vor îndepărta periodic frunzele și fructele atacate, se va asigura o aerare corespunzătoare și o temperatură constantă, fără oscilații sub
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
miceliu, sporii de pe resturile vegetale și prin semințele provenite din fructele parțial atacate (fig.103-c). Ciuperca se poate răspândi cu ușurință în terenurile bogate în humus, cele îngrășate excesiv, în solurile cu lipsă de magneziu și pe diferite plante: cartof, vinete, măselariță, ciumăfaie, mătrăgună. Prevenire și combatere. Tomatele se vor planta în soluri îngrășate echilibrat, fără lipsă de magneziu, curate de buruieni. Solul serelor și solariilor va fi în prealabil dezinfectat termic sau chimic. Măsurile de igienă culturale obligatorii ca: strângerea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
majoritatea țărilor cultivatoare de tomate din Europa între care, din 1959 și în România, unde M. Costache a semnalat-o în serele de la Popești cu o frecvență de 5-40 %. Ciuperca era semnalată în România încă din 1942, dar numai la vinete, ardei și cartof. Simptome. Verticiloza este o boală a sistemului vascular al tomatelor care produce simptome evidente abia în faza de maturare a fructelor. Simptomele de veștejire a frunzelor și tulpinilor apar în aprilie-mai și se pot confunda cu cele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rănilor mici pe rădăcini produse de nematozi, atacul ciupercii este foarte puternic. În plante, ciuperca produce toxine ce opresc creșterea. Soiul Mobil omologat în 2003 este rezistent la verticiloză. Cercul de plante gazdă a ciupercii este foarte larg, el cuprinzând vinetele, ardeii, castraveții, pepenii galbeni și verzi, bamele și numeroase specii de plante din flora spontană ca: pălămida, păpădia, teișorul, loboda, urzica, steluțele, știrul, zârna,etc. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire constau în dezinfectarea termică sau chimică a solului în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
2 ore în soluție de fosfat trisodic 10 %, urmată de spălări repetate sau prin tratament termic la 76șC timp de 3 zile. Pământul folosit în răsadnițe trebuie să provină dintr-un loc unde nu s au cultivat solanacee (tomate, ardei, vinete) și va fi dezinfectat cu formalină 1 %. În toate culturile de ardei, se va urmări ca acestea să nu urmeze după o altă cultură sensibilă la acest virus. Cultivarea de soiuri rezistente este singura măsură ce poate asigura sănătatea plantelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
infectată, ciuperca având o răspândire generalizată în plantă. În timpul vegetației sporii ciupercii sunt purtați de vânt și picăturile de ploaie, sau apa de la irigațiile prin aspersiune. Sursele de spori sunt bogate, deoarece ciuperca atacă pepenii verzi și galbeni, dovleceii, castraveții, vinetele, tomatele și morcovul. Prevenire și combatere. Metodele de prevenire includ alcătuirea unui asolament legumicol în care ardeiul să nu revină după una din plantele gazdă ale ciupercii și la producerea răsadului să se folosească sămânță sănătoasă sau dezinfectată înainte de semănat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vectori (insecte) și prin contactul direct între frunze. Prevenire și combatere. Întrucât frecvența bolii este redusă, se impune numai eliminarea plantelor virotice din culturile aflate în spații protejate. 8.3.2. Mozaicul castraveților la vineteCucumber mosaic virus in eggplant Mozaicul vinetelor a fost semnalat în culturile din Italia, Franța și Bulgaria, iar existența sa este posibilă și în culturile din sudul țării. Simptome. Pe frunzele plantelor apar mai întâi simptome de mozaicare slabă, care evoluează în arsuri paralele cu nervurile și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
500 m față de culturile de plante perene puternic infectate cu acest virus. 8.3.3. Mozaicul tutunului la vineteTobacco mosaic virus in eggplant. Boală descrisă inițial în Italia a mai fost semnalată în Franța și din 1975 în culturile de vinete din România. Simptome. Plantele virotice se recunosc ușor datorită înălțimii mult reduse (50 %) și a unor pete alungite, brune, pe tulpini și codițele frunzelor. Petele brune-deschis devin brune închis, apoi țesuturile se scufundă și frunza sau planta tânără se usucă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai rezistente, apare un simptom de mozaicare slabă. Transmitere-răspândire. În cultură virusul se transmite prin contactul dintre plante, iar de la un an la altul virusul rezistă în semințe, în sol sau pe uneltele de lucru. Micoplasmoze 8.3.4. Stolburul vinetelor Stolbur disease in eggplant Boala apare frecvent în culturile de vinete de la noi. Ea a fost descrisă în 1933 în Rusia pe tomate, însă acum este cunoscută pe 80 specii aparținând la 10 familii botanice. Simptome. Plantele atacate manifestă o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virusul se transmite prin contactul dintre plante, iar de la un an la altul virusul rezistă în semințe, în sol sau pe uneltele de lucru. Micoplasmoze 8.3.4. Stolburul vinetelor Stolbur disease in eggplant Boala apare frecvent în culturile de vinete de la noi. Ea a fost descrisă în 1933 în Rusia pe tomate, însă acum este cunoscută pe 80 specii aparținând la 10 familii botanice. Simptome. Plantele atacate manifestă o decolorare rapidă urmată de ofilire. Atacul se observă în lunile iulie-august
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ploilor și temperaturilor scăzute, boala nu apare decât rar. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire presupun măsuri de distrugerea insectelor și amplasarea culturii în terenuri izolate de culturile sau plantele perene infectate. Boli produse de ciuperci 8.3.5. Mana vinetelor Phytophthora parasitica Boala este prezentă în culturile de vinete irigate unde a și fost semnalată încă din 1958 dar, producând pagube mici. Simptome. Frunzișul afectat prezintă pete mari, galbene-undelemnii caracteristice manelor, în dreptul cărora, pe partea inferioară, apare un puf albicios
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire presupun măsuri de distrugerea insectelor și amplasarea culturii în terenuri izolate de culturile sau plantele perene infectate. Boli produse de ciuperci 8.3.5. Mana vinetelor Phytophthora parasitica Boala este prezentă în culturile de vinete irigate unde a și fost semnalată încă din 1958 dar, producând pagube mici. Simptome. Frunzișul afectat prezintă pete mari, galbene-undelemnii caracteristice manelor, în dreptul cărora, pe partea inferioară, apare un puf albicios alcătuit din miceliul cu spori. Atacul pe fructe se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]