37,166 matches
-
Este o iarnă cumpliă în urechea mea dreaptă și-o vară toridă în cea stângă inima mi-e un adevărat patinoar alunecă moartea ori de câte ori încearcă să mă prindă în schimb sufletul arde până la cer După ce l-am stropit cu votcă vântul îl umflă ca pe un zmeu copilul din mine se aruncă în beznă ca pe un derdeluș argintiu o pasăre albă îi soarbe zâmbetul de pe chip și mi-l stoarce în palme stau cu fața la Dumnezeu și aștept să-mi regenereze
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
la "Alcalay", ceva mai jos, pe colțul dinspre Cercul Militar. Domnul Matias ne aducea tot ce-i treceam pe listă, procopsindu-ne, pe gratis, c-un pistol cu apă sau cu un zmeu mai mărișor, să-l înălțăm când bate vântul. - Tată, de ce naiba îi spunem Barieră, când așa ceva nu există? Care barieră? - Nu există acum, dar de fost a fost. Când am venit eu în București, în primii ani ai începutului de veac, ea exista de-a binelea și stăvilea
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
ador avid ca un biped și când o fi s-arunci eternul doliu la blândul tău balcon să mă reped și-n brațul tău să mă prefac În troliu nu-mi trebuie ghitara-rosinantă eu sparg cu mușchiul șapte mori de vânt iar tu ca o poetă elegantă să-mi cânți iubirea Într-un vag cuvânt iubite-te-aș ca magmele de gheață să nu bolborosești niciun cuvânt și din morgana tundrelor de viață În doi să ne prelingem În mormânt dorit
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
lucitoare, venite din soare, penelul Înfipt În onirice fraze ca un pumnal laborios despicând metafora plină ce șușotește-n surdină către-o enigmă vecină și-apoi soarbe cu migală din cupa de cerneală Cenușă Din aripi de gânduri străpunse de vânt am adunat un căuș de cenușă din trupul Tău ars și Îngemănat cu pământul greu, mi-au crescut rădăcini din degetele supuse ce s-au Îngrămădit să Îmbrățișeze spațiul unduindu-se lejer În apusul molcom, vișiniu. Și stam așa, toți
Editura Destine Literare by Ioana Gherman () [Corola-journal/Science/76_a_315]
-
Simt o amăreală ce plutește prin mine, cred ca e doar viața viețuind În măruntaiele mele orbecăind prin cotloanele oarbe din celulele mele preapline de organite sistematizate genetic. E o senzație urgentă ce nu vrea să treacă așa, ca un vânt agasant zburlindu-ți coafura, strivindu-ți hainele de trup, lipindu-te de pereții străzilor, pleznindu-ți fața cu frunze și bălți imobilizându-te-n forța și indiferența sa căreia nu poți decât să-i joci spasmic ritmul. de frică mi-am
Editura Destine Literare by Ioana Gherman () [Corola-journal/Science/76_a_315]
-
-n solzi de pește Și-au strâns rămașii lor, pe cai gonind, Iar cei de-aici aprins-au iarăși vatra Să țină piept puhoiului venind. METOPĂ III Ce steag de luptă fost-a mai faimos Ca steagul «draco» fluturând În vânt, Balaur dac cu cap de lup flămând, De toți prădalnicii rămas nenfrânt ?! Purtat deasupra pletelor vânjoase Cu capul gol și pieptul larg deschis, Nu fu lăsat pe nici un câmp de luptă Dușmanului venit la seceriș. METOPĂ IV Ci apele sunt
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
Dușmanului venit la seceriș. METOPĂ IV Ci apele sunt drumuri, nu hotare Când peste fluviu tot acelaș neam Sălășluia statornicit sub soare De rădăcini legat, vânjosul ram. Rătăcitoare ginți se Învârteau Jur Împrejur, germani, iasigi, sarmați Călătorind cum Îi aduse vântul În zale de dușmani sau aliați, Dar Roma Însăși cu-al ei pas de fier Înainta Încet, fără zăbavă Dând foc la așezările rămase Pustii, ca o cochilie-n otavă Și focuri, focuri se-nălțau spre cer Incendiind imperial maidane
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
dea răspunsul la «judecata din urmă». SFERE Mă dau de-a dura prin univers Cu partea mea bună, cu partea mea rea, O emisferă-aduceam de departe Și cealaltă se Împlinea. Pe jumătate sunt lupul sălbatic Sunt pasărea cerului liberă-n vânt, Ochii mei sorb lumina și gerul Trupul meu freamătă-n dragoste bând; Pe jumătate sunt ochiul cunoașterii Biciul memoriei, hipertăios, Evoluez cu viteze ardente Pe drumu-ndoielilor, alunecos. Mă rostogolesc fără oprire Pe rând fiecare jumătate-arătând, Dar care-i cea bună
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
POEM ANIVERSAR lui George Filip la 70 de ani bat vânturi triste dinspre TUZLA-n sud Și pescărușii ninși se-avântă-n cer Vâslind prin cerul de azur și pier Litaniile Mării dar se-aud... Chiar dacă valul dur izbește-n stâncă, Stârnind vârtejuri, dinspre zarea largă, Voind ca amintirea să o șteargă Doar
Poem Aniversar. In: Editura Destine Literare by Redacția () [Corola-journal/Science/76_a_350]
-
și cu sângele Domnului. Se așează toate astea la căldura lui “Cuptor” și se lasă la copt. Din când În când, se dau câteva ploi rare dar repezi, cu miros de vară și de fulger zvântate repede cu susur de vânt care a trecut ca o boare peste livezi de piersici, nuci bătrâni și meri ce dau În pârg, luînd de la fiecare câte o nuanță de miros și gust, pe care le lasă să se aștearnă peste Dumnezeeasca viță. După aia
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
câteva mărunte marafeturi, făcute și alea cu socoteală din bătrâni. Gata! După ce ai stropit pământul fierbinte atâta amar de vreme cu sudoarea frunții tale, poți să te așezi În umbra viței, să-ți torni o bărdacă de soare și de vânt plimbat prin amăruiul delicat al nucilor noi și albe, prin dulceața livezilor de piersici și prin acrișorul Înțepător al merelor noi și poți să te așezi jos cu cugetul Înpăcat ca să bei sângele Domnului Dumnezeului tău, Întru cinstirea Lui, a
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
internațional aerian și spațial». Alexandru Danielopol a trăit zeci de ani la Paris, dar niciodată nu și-a uitat țara În care s-a născut, pe care a slujit-o În mare credință. Alexandru Danielopol: „Pleava e trecătoare, o zboară vântul. Ce contează și ce rămâne - e trunchiul teafăr al nației, nu pleava” • interviu realizat de IOAN BARBU Jurist, născut În 1916, fiu al doctorului academician Daniel Danielopol, marele endocrinolog, celebritate mondială a medicinii, și al Piei, sora poetului Ion Pillat
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
În străinătate. Dar ce Înseamnă aceștia În raport cu un popor care a dat omenirii atâtea nume ilustre? Nimic altceva decât pleavă. Pleavă au și alte popoare, care, firește, ca și noi, se rușinează de ea. Dar pleava e trecătoare, o zboară vântul. Ce contează - și ce rămâne - e trunchiul teafăr al nației, nu frunzele Îngălbenite care se scutură din el și se amestecă cu țărâna. Vă mulțumesc!
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
misterul relației dintre poet și Veronica Micle, merită să-l recitim. Iată-l, În editarea lui Perpessicius: Stau În cerdacul tău...Noaptea-i senină. / Deasupra-mi crengi de arbori se Întind, / Crengi mari În flori de umbră mă cuprind / Și vântul mișcă arborii 'n grădină. // Dar prin fereastra ta eu stau privind / Cum tu te uiți cu ochii În lumină. Ai obosit, cu mâna ta cea fină / În val de aur părul despletind. // L-ai aruncat pe umeri de ninsoare, / Desfaci
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
trăiesc cum cere credința”<footnote Avva Ammona, Cuvinte filocalice, în colecția Comorile Pustiei, vol. 3, trad. de Ierom. Ștefan Nuțescu, Edit. Anastasia, București, 1995, p. 90. footnote>. Același părinte ascetic adaugă: „Se spune despre copaci că, atunci când se clatină de vânturi, se adâncesc și se înalță mai mult. La fel se întâmplă și cu drepții”<footnote Ibidem, p. 91. footnote>, căci „ispitele sunt îngăduite de Dumnezeu pentru exercitarea noastră, iar nu pentru învingerea noastră”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
de rău, certitudinea de amăgire Poetul a ales să esențializeze sentimentele care Îl leagă de Marea lui cea Neagră, visul și iubirea să eterne. Și nu pot să nu mă Întreb ce simte când mintea se scalda În amintire și vântul de departe Îi aduce În suflet foșnetul rochiei de gală a Mării Negre? George Filip: Cred că n-am păcătuit afirmând adesea că eu sunt fiul Mării mele cea Neagră. Mulți mistificatori de imagini m-au plagiat și-au Încercat să
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
niciun Letinski, poate că n-a existat nici Stalin sau Vlad Țepeș. Poate nu există nici chiar ascultătorul sau poate există și ascultă doar veselia tinerilor ce stăteau pe plajă și cântau folk la chitară sau ascultau sunetul molcom al vântului. Am văzut că orice e posibil În romanul tău! Este pur și simplu nebunie curată. Un minut Letinski este Întreg, râde, glumește, iar În altul se transformă Într-un fel de Shiva excentric... Toate povestirile spuse de Lein curg ușor
ALECART, nr. 11 by Larisa Danilov () [Corola-journal/Science/91729_a_92890]
-
această etapă componistică timpurie, intenția lui era ca interpretările lucrării să fie secondate de un vernisaj cu picturi ilustrând scene din Divina Comedie, realizate de artistul Bunovaentura Genelli. De asemenea, Liszt avea În plan să utilizeze un dispozitiv care producea vânt, recreând astfel atmosfera din Infern la sfârșitul primei părți. Deși prințesa Caroline ar fi fost dispusă să acopere costurile pentru planurile ambițioase ale lui Liszt, acestea nu s-au realizat, simfonia fiind neglijată până În 1855. Intenția inițală a compozitorului era
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
îmbrăcat în țoalele mele obișnuite - geaca de piele, un maiou alb, blugi găuriți, bocancii grei și o căciulă neagră - eram deja ud până la piele. Tremuram. Aburul care îmi ieșea pe nas aluneca ușor pe gât, astfel la fiecare rafală de vânt mă cutremuram din toate închieturile. Nu puteam să merg tot drumul până acasă pe vremea asta. M-am oprit la motelul lui Marty. Cu puțin noroc aveam să dorm într-un pat uscat. La recepție am dat peste o blondă
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
văd dacă este real și iată este cât se poate de real, sunt aici, sunt pentru că Tatăl Sfânt a îngăduit să fiu la nunta Iubirii. Aici în acest peisaj pot să mă îmbăt, cu miresme fine sau cu parfumul din vântul cenușii. Alegerea este a mea, startul a fost dat atunci când m-am născut. Eu aleg ce gust de la masa bogată, însă nu vreau să uit că la sfârșitul acestei frumoase întâlniri cu lumea, trebuie să achit consumația. Astăzi dacă pentru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
prețuire a patrimoniului neamului. În Craiova nu mai există niciunul. Și poate că nicăieri altundeva în România... După 1990, le-au spart hoții de , le-au vândut la REMAT și așa au ajuns miliardari peste noapte, cu în care urlă vântul sălbatic al ignoranței dezarmante”. Revenind la crochiul bulversant al Mariei Toacă, nu avem voie să ocolim un nou oftat istoric al acesteia, provocat de desfigurarea Bucovinei de Nord: ,, Au fost devastate sfinte lăcașe, distruse librării și biblioteci de carte românească
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
-se, natura pare-a se-nfrăți cu ființa umană, ca-ntr-o îngemănare întru suferință. Câtă dreptate are Dimitrie Cantemir în a sa Istorie ieroglifică: „Clătească-se cerul, tremure pământul, aerul trăsnet, norii plesnet, potop de holbură, întuneric de negură vântul să aducă...” (Partea a opta) Dar să ne apropiem de viziunea scriitorului MIRCEA IONESCU. Prea bine se știe, a fost un împătimit vânător. Și el face parte din clasa acelora care a practicat vânătoarea (dar și pescuitul) - ca plăcere, în
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
de viață, ci ajunge la aceste crâmpeie pornind de la opera poetului, deși mai întâi au fost faptele, trăirile, sentimentele, gândurile și abia apoi a venit opera. ,,M-am oprit lângă tine,/ descoperind că părul tău e o flacără/ pe care vântul n-o stinge./ Și lângă minunea cea mai simplă/ am stat cum se cuvine’’ (din M-am oprit lângă tine, p. 115). Privind-o din punctul de vedere al istoricului literar, dar și al omului Anca Sîrghie, cartea este un
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
decizie ? -Mi-aș fi dorit să putem avea mai dese astfel de decizii pentru că prima oara am venit în Canada în 1994 și îmi amintesc că era iarnă și era multă zăpadă cum nu mai fusese de mult aici. Cu factorul vânt cred că temperatura era de minus 50 de grade . Asta îmi aduc aminte din acea perioadă . Acum însă ne bucurăm foarte mult pentru că vom susține concerte pentru comunitatea română din Canada în trei orașe: Calgary , Montreal și Toronto. Rep. Există
Cheia vieții este arta de a fi / interviu cu Ioan Gyuri Pascu [Corola-blog/BlogPost/93915_a_95207]
-
denari) cu chipul său pe avers, iar pe revers semnul zodiacal al Capricornului în care se afla Luna în momentul nașterii sale, cea responsabilă, în viziunea astrologului, de ascensiunea lui până la postura supremă de împărat. Kepler, geniul preocupat de direcția vântului și banii altora Kepler și-a început cariera ca teolog, a continuat ca profesor de matematică și astronomie și a devenit - era inevitabi în epocă! - astrolog. Din vocație și cu mare grijă pentru onestitatea informației, a publicat timp de peste 20
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]