1,102 matches
-
arsuri, sunt agenți termici ce pot descarcă în țesuturi acea doză de energie lezantă capabilă să inducă necroza de coagulare proteica. Astfel de agenți etiologici sunt: lichidele fierbinți, vaporii supraâncălziți, flăcările, gazele inflamabile aprinse, aerul fierbinte din atmosferă exploziilor, corpurile vâscoase topite ( smoala, bitum, mase plastice, ceară etc.), corpurile metalice încălzite (uneori „înroșite”) sau metale topite. Transferul de energie calorica poate avea loc în următoare le moduri;: contact direct; flacăra sau flama electrică; iradiere. a. Arsurile prin contact se pot produce
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
începând cu apariția cotiledoanelor pe care se observă pete circulare sau neregulate ca formă, brunegălbui, cu aspect apos pe vreme umedă. Pe frunze apar pete mici, de 2-3 mm, colțuroase, delimitate de nervuri, translucide, verzi-gălbui, acoperite cu exudat bacterian galben vâscos, vizibil pe fața inferioară a limbului. În condiții optime de temperatură (26-28oC) și umiditate atmosferică ridicată, numărul și suprafața petelor crește, ele confluează și halourile clorotice ajung la 2-5 mm lățime. Dacă umiditatea atmosferică scade, țesuturile se necrozează iar exudatul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dar cele calitative sunt deosebite, deoarece boala este prezentă și pe gramineele din flora spontană și depreciază calitativ furajele. Simptome. Boala apare pe spice în perioada înfloritului și maturității spicelor. Din florile infectate ale spicului se scurg picături de lichid vâscos și dulceag. În aceste picături se găsesc sporii asexuați ai ciupercii. În locul cariopselor, agentul patogen formează scleroți de 2-4 cm lungime și 3-6 mm grosime, care au o structură densă fiind alcătuiți din plectenchime. La exteriorul lor există paraplectenchimul foarte
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prezinte ca un lichid omogen, opalescent, fără corpuri străine, vizibile, în suspensie și fără sediment. Consistența se observă prin scurgerea laptelui. Un lapte de calitate este fluid și nu formează la curgere un șuvoi gros continuu. Nu se admite consistența vâscoasă, filantă sau mucilaginoasă. Culoarea se examinează într-un cilindru de sticlă incoloră la 50 lumina zilei. Laptele are culoare albă, cu nuanță ușor gălbuie, uniformă în toată masa. Mirosul se stabilește asupra unei probe de lapte încălzit la 50 60
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
6.1 APRECIEREA VÂSCOZITĂȚII ALBUȘULUI DE OU Albușul este componentul oului care prezintă o proporție relativ constantă, raportat la masa totală a oului. El este structurat pe mai multe straturi, care se diferențiază net prin vâscozitatea lor diferită. Cel mai vâscos este stratul mijlociu; stratul perivitelinic și cel extern au o vâscozitate mai mică. Aspectul de gel al albușului este conferit în principal de ovomucină, care este o glicoproteină heterogenă, foarte bogată în glucide și care se prezintă sub formă de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
bogată în glucide și care se prezintă sub formă de fibre microscopice flexibile. Paralel cu procesul de învechire se observă o fluidifiere a albușului, care poate fi atribuită în principal degradării ovomucinelor, prin diferite mecanisme biochimice. Stabilirea raportului dintre partea vâscoasă a albușului și cea fluidă, dă uneori relații asupra calității și salubrității ouălor. În laborator se determină volumul celor două categorii de albuș, separate, prin trecere pe site cu ochiuri foarte mici. Se măsoară cele două volume rezultate și se
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
salubrității ouălor. În laborator se determină volumul celor două categorii de albuș, separate, prin trecere pe site cu ochiuri foarte mici. Se măsoară cele două volume rezultate și se stabilește raportul proporțional între cele două fracțiuni (albuș lichid și cel vâscos). La ouăle proaspete raportul dintre albușul vâscos și cel fluid este de 2/1. La ouăle vechi devine ½ sau chiar mai mic. XII.6.2 DETERMINAREA PUTERII DE CRISTALIZARE A ALBUȘULUI DE OU Metoda se bazează pe proprietatea ovoalbuminei din
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
celor două categorii de albuș, separate, prin trecere pe site cu ochiuri foarte mici. Se măsoară cele două volume rezultate și se stabilește raportul proporțional între cele două fracțiuni (albuș lichid și cel vâscos). La ouăle proaspete raportul dintre albușul vâscos și cel fluid este de 2/1. La ouăle vechi devine ½ sau chiar mai mic. XII.6.2 DETERMINAREA PUTERII DE CRISTALIZARE A ALBUȘULUI DE OU Metoda se bazează pe proprietatea ovoalbuminei din albușul proaspăt de a cristaliza în contact
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
și 400. Descriere: pulbere granuloasă sau fibroasă, albă sau alb - gălbuie, fără miros și fără gust; după uscare este higroscopică. Solubilitate: Solubilă în apă la rece (pentru o temperatură cuprinsă în intervalul 1 - 5°C) cu formarea unei dispersii coloidale vâscoase, limpezi sau opalescente, solubilă în acid acetic și într-un amestec de volume egale de alcool și cloroform, practic insolubilă în apă la 70°C, acetonă, alcool, cloroform și eter. PREPARAREA SOLUȚIEI COLOIDALE DE METILCELULOZĂ 1% Peste o cantitate de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de sodiu a policarboximetileterului de celuloză (glicolat de celuloză și de sodiu). Descriere: se prezintă sub formă de pulbere granuloasă sau fibroasă, albă sau alb gălbuie, higroscopică, fără miros, cu gust mucilaginos. Solubilitate: se dispersează în apă formând soluții coloidale vâscoase, limpezi sau ușor opalescente. Este practic insolubilă în alcool, cloroform și eter. PREPARAREA SOLUȚIEI COLOIDALE DE CARBOXIMETILCELULOZĂ SODICĂ 1% O cantitate de 1 g carboximetilceluloză sodică se dispersează uniform (aducându-se în mici porțiuni) prin agitare energică în 90 g
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
sorbimacrogol 300, monooleat de polioxietilen - 80 sorbitan. Tween 80 este un compus tensioactiv neionic care, din punct de vedere structural, este un monoester al acidului oleic cu sorbitanul, copolimerizat cu aproximativ 20 de molecule de oxid de etilen. Descriere: lichid vâscos, limpede, galben până la galben - brun, cu miros slab caracteristic și gust slab amar urmat de o senzație de căldură. Diluat cu apă produce prin agitare o spumă abundentă. Solubilitate: miscibil cu apă, alcool, cloroform, eter, practic insolubil în benzină, eter
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
1,2,3-propan-triol. Descriere: lichid siropos, limpede, incolor, fără miros și cu gust dulceag; higroscopic. Preparare: amidonul și oxidul de zinc fin pulverizate se triturează la mojar cu glicerina, după care se adaugă treptat apa distilată fierbinte. Proprietăți: suspensie omogenă, vâscoasă, opacă, stabilă. Utilizări: preparat cu acțiune topică, emolientă astringentă, adsorbantă și sicativă, utilizat în dermatoze. Rp Sulf 5 g Camfor 3 g Alcool etilic 4 g Apa de calciu 88 g M. f. suspensio D. s. extern Proprietăți organoleptice ale
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
oro traheale cel puțin 4 săptămâni; 4. hiperreactivitatea bronșică și componenta obstructivă a disfuncției pulmonare trebuie analizată oportunitatea instituirii unui tratament preoperator (bronhodilatatoare, metil -xantine,corticoiziă; 5. hipersecreția bronșică necesită încurajarea tusei, drenaj postural, gimnastică respiratorie; în cazul unor secreții vâscoase, pentru eliminarea adecvată a acestora se recomandă: hidratare adecvată, terapie fluidifiantă și mucolitică, aerosoli, aplicarea unor tehnici ce favorizează eliminarea acestora (percuții și vibrații la nivelul cutiei toraciceă; 6. ameliorarea performanței respiratorii se poate obține prin spirometrie incitativă ce determină
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
otrăvitoare nu crește pe lemn; 4. O ciupercă este comestibilă dacă se decojește pălăria; 5. Dacă este mâncată de animal nu este otrăvitoare; 6. Ciupercile atacate de melci sau de insecte, sunt comestibile; 7. Ciupercile de culoare violet sau cele vâscoase sunt toate necomestibile; 8. Ciupercile amare, acre sau picante sunt otrăvitoare; 9. O ciupercă ce miroase agreabil este comestibilă. 10. Anumite ciuperci comestibile pot deveni periculoase dacă au intrat În contact cu viperele sau plantele veninoase; 11. Ciupercile care fac
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
leucocite și microbi), stratul mijlociu (țesut conjunctiv tânăr și vase de neoformație) și stratul extern (țesut scleros care constituie limita dintre țesutul infectat și cel sănătos). b. conținutul abcesului este format din puroi, care în funcție de etiologie are următoarele aspecte: cremos, vâscos, inodor (stafilococ); fluid, de aspect seropurulent (streptococ); gros, de aspect verzui, bogat în fibrină ( pneumococ); seros, cenușiu-murdar, fetid (anaerobi). Antibiograma efectuată după examenul bacteriologic dă posibilitatea unei terapii țintite. Semnele clinice: a. în faza presupurativă, semnele generale constau în febră
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
înmuierea treptată a solidului amorf. - D.p.d.v.termodinamic au o stare stabilă de echilibru caracterizată printr-un minim absolut al energiei libere de configurație - Este considerată o stare de echilibru metastabil a unui solid ; Sunt considerate uneori ca fiinf lichide foarte vâscoase,subrăcite. Solidele cristaline au drept specific structura atomică reticulară . Această structură demonstrată experimental cu ajutorul radiațiilor X, constă în aceea că particulele care compun substanța se aranjează ordonat în spațiu, alcătuind o rețea cristalină (fig c). Elementele unei rețele cristaline sunt
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
din topituri - din vapori - din soluții Cristalizarea din topituri: la încălzirea treptată a unei sticle, care la temperatură uzuală este un corp solid amorf, se constată că, pe măsură ce crește temperatura, sticla se înmoaie transformându-se într-o pastă din ce în ce mai puțin vâscoasă, până ce devine complet lichidă. Nu se poate stabili un punct de topire. Procesul este continuu. La răcirea treptată a topiturii, fenomenul decurge în sens invers, până la solidificarea completă a sticlei care își păstrează omogenitatea confuză, pe care o avea și
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
mai mari și mai puține, trebuie provocată o subrăcire slabă , iar pentru a obține cristale multe și mici trebuie provocată o subrăcire mai pronunțată, care însă să nu depășească anumite limite. Dacă subrăcirea este prea puternică atunci masa substanței devine vâscoasă . Această stare nu mai permite aranjarea ordonată a particulelor sub formă de rețea cristalină și solidificarea se face în stare amorfă. Exemple de corpuri puternic subrăcite sunt sticlele și caramelul, care au un caracter solid amorf. Cu greu și doar
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
este mai mare .La o răcire sau suprasaturare bruscă nici nu se vor mai forma cristale ci, mase amorfe sau coloidale de substanță. Ca o dovadă a rolului vâscozității în împiedicarea cristalizării este faptul că substanțe a căror topitură este vâscoasă, cum este cazul silicei care se solidifică în formă amorfă sticloasă și care prin adăugare de substanțe ce măresc fluiditatea topiturii, cristalizează la răcire. Cristalizarea ei trebuie, în mod teoretic, să înceapă la concentrația de saturație a soluției sau la
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
înmuierea treptată a solidului amorf. - D.p.d.v.termodinamic au o stare stabilă de echilibru caracterizată printr-un minim absolut al energiei libere de configurație - Este considerată o stare de echilibru metastabil a unui solid ;Sunt considerate uneori ca fiinf lichide foarte vâscoase,subrăcite. Solidele cristaline au drept specific structura atomică reticulară . Această structură demonstrată experimental cu ajutorul radiațiilor X, constă în aceea că particulele care compun substanța se aranjează ordonat în spațiu, alcătuind o rețea cristalină (fig c). Elementele unei rețele cristaline sunt
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
din topituri - din vapori - din soluții Cristalizarea din topituri: la încălzirea treptată a unei sticle, care la temperatură uzuală este un corp solid amorf, se constată că, pe măsură ce crește temperatura, sticla se înmoaie transformându-se într-o pastă din ce în ce mai puțin vâscoasă, până ce devine complet lichidă. Nu se poate stabili un punct de topire. Procesul este continuu. La răcirea treptată a topiturii, fenomenul decurge în sens invers, până la solidificarea completă a sticlei care își păstrează omogenitatea confuză, pe care o avea și
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
mai mari și mai puține, trebuie provocată o subrăcire slabă , iar pentru a obține cristale multe și mici trebuie provocată o subrăcire mai pronunțată, care însă să nu depășească anumite limite. Dacă subrăcirea este prea puternică atunci masa substanței devine vâscoasă . Această stare nu mai permite aranjarea ordonată a particulelor sub formă de rețea cristalină și solidificarea se face în stare amorfă. Exemple de corpuri puternic subrăcite sunt sticlele și caramelul, care au un caracter solid amorf. Cu greu și doar
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
este mai mare .La o răcire sau suprasaturare bruscă nici nu se vor mai forma cristale ci, mase amorfe sau coloidale de substanță. Ca o dovadă a rolului vâscozității în împiedicarea cristalizării este faptul că substanțe a căror topitură este vâscoasă, cum este cazul silicei care se solidifică în formă amorfă sticloasă și care prin adăugare de substanțe ce măresc fluiditatea topiturii, cristalizează la răcire. Cristalizarea ei trebuie, în mod teoretic, să înceapă la concentrația de saturație a soluției sau la
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
la păsări este cazeos, brânzos. Consistentă cazeoasă a. puroiului la păsări este rezultatul enzimei antitriptice descrise de către Runnells, particularitate de specie, legată de evoluția filogenetica. În raport cu agentul etiologic determinant, puroiul este gros cremos, gălbui, în infecțiile cu Staphylococcus spp., este vâscos, galbenverzui, în infecțiile cu Streptococcus pneumoniae (Diplococcusă; este gros și albastru-verzui, cu infecțiile cu Pseudomonas spp. În infecțiile streptococice în general, puroiul este fluid, cu flocoane sau grunji gălbui, iar în cazul intervenției florei anaerobe, culoarea puroiului devine verzuie murdară
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Vezicula fragă: mucoasa roșie-vie + granule mici alb-gălbui; stază limfatică infundibulocistică cu depunerea colesterolului În corion; nucleu al unor viitori calculi „achene”. 2. Hidrocolecistul (hidropsulă: calcul inclavat În cistic; vezicula biliară exclusă față de calea principală destinsă uniform; bila clară sau albă vâscoasă datorită resorbției pigmenților biliari și acumulării secreției de reacție a mucoasei. 3. Vezicula biliară din colecistita litiazică acută A. Modificări: - nespecifice și nu sugerează mecanismul de producere; cavitatea de regulă exclusă; vezică mărită de volum (hipertrofia peretelui vezicular; congestie accentuată
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]