1,700 matches
-
l-au declarat nebun în timpul procesului. A fost condamnat de către Tribunalul Militar Iași pe 15 decembrie 1949 la 8 ani de închisoare, pe care i-a executat integral. Leonida a ajuns în Pitești pe la sfârșitul iernii 1949-1950, după ce trecuse prin Văcărești și Jilava. După perioada de carantină, a stat la etajul I, iar în vara lui 1950 a fost dus la camera 4-spital, unde a fost bătut de Țurcanu și obligat să bată. A condus acțiunea la camera 2 de la secția
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
întâmplat la Gherla și că trebuie să spună adevărul, fără exagerări, fiindcă Securitatea știe tot, însă primul a încercat să îl sensibilizeze, amintindu-i că l-a cruțat în torturi. Înainte de procesul din toamna lui 1954 a fost dus la Văcărești, unde s-a încercat influențarea sa. Maxim a refuzat să facă declarații în timpul procesului pentru că a observat că grefierul nu le consemna. A mai trecut prin închisoarea din Aiud, unde s-a împrietenit cu un alt fost „piteștean”, Justin Ștefan
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
el, pentru că Leonida cedase torturilor. A profitat de faptul că era la Cluj pentru a se declara „membru periferic” al organizației, astfel că a primit o condamnare de doar 3 ani. A executat 4 ani totuși, trecând prin penitenciarele Timișoara, Văcărești, Jilava, Pitești, Gherla și Canal. A fost încarcerat în două celule de carantină înainte de a cunoaște torturile, stând cu cei din lotul său alături de ceilalți timișoreni (Emil Sebeșan, Ion Soare, Ion Angelescu). Într-una din aceste camere au auzit strigăte
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a absolvit Facultatea de Construcții din București și Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale, ultima fără licență. A fost arestat în 1948 și condamnat la 20 de ani de muncă silnică, trecând prin închisorile Jilava, Pitești, Gherla, Aiud și Văcărești și eliberat pe 18 aprilie 1964. Ajuns la Pitești la începutul lui februarie 1949, a stat o perioadă în condiții normale de detenție, însă odată cu înăsprirea regimului și demararea tatonărilor pentru pornirea acțiunii violente a fost izolat la secția SSI
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din aprilie-mai 1950, întrucât avea să fie transferat la Gherla cu lotul din iunie 1950. S-a declarat zidar, scăpând astfel de bătăi, motiv pentru care a fost certat de Țurcanu. După încetarea acțiunii la Gherla, a fost mutat la Văcărești, unde a fost vecin de celulă cu Dezméri Zsombor, adus acolo ca martor în procesul Țurcanu. Tomuța a fost și el martor în proces, spunându-i președintelui că nu înțelege alăturarea bătăușilor cu victimele. Sesizând că Tomuța nu era suficient
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
28 martie 2007. Gheorghiu, Gheorghe, interviu realizat în București, 10 octombrie 2007. Glodeanu, Inocențiu (născut la 1 mai 1929 în Șoimuș, județul Mureș; condamnat la 8 ani de detenție pentru apartenență la grupul Silviu Suciu-Petru Rebreanu, a fost închis la Văcărești, Jilava, Pitești, Gherla și Aiud), interviu realizat în Cluj-Napoca, 19 aprilie 2006. Frunză, Grigorie (născut în Bădiceni, raionul Soroca, Republica Moldova de astăzi, pe 13 noiembrie 1927; a fost condamnat la 3 ani de detenție într-un lot din Timișoara, afiliat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
181, 191, 203, 223, 234-237 Tecuci 161 Teregova 124 Timișoara 29, 86, 91, 120, 124, 131-132, 141, 145, 171, 183, 187, 190, 213 Tiraspol 120 Trușești 137 Tulcea 29 U Uranus 118 Urziceni 29 V Vama 192 Vasile Roaită 193 Văcărești 101, 104, 118, 122, 146, 153, 171, 184, 200 Viena 196 Viișoara 118
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cod penal, care prevedea înlocuirea sistemului penitenciar cu sistemul de reeducare. școala noastră, în dorința de a lua contact cu problema delincvenței la noi în țară, a început în februarie 1934 organizarea unui serviciu de asistența delincvenților minori în Penitenciarul Văcărești, având pentru aceasta aprobarea Ministerului de Justiție. Prin bunăvoința și sub conducerea d-lui Prim-Procuror Procopie Dumitrescu, școala a organizat, cu un an mai târziu, un al doilea serviciu de asistență socială pentru delincvenții minori judecați în stare de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
stricto sensu, aproape În toate unitățile penitenciare Înregistrându-se un melanj de categorii de deținuți. Pe de altă parte, existau penitenciare destinate În special deținuților minori (Cluj, Târgșor, Mărgineni) sau deținuților femei (Dumbrăveni, Miercurea-Ciuc, Mislea), penitenciare-spital pentru deținuții bolnavi cronic (Văcărești, Târgu-Ocna). Unitățile de muncă erau organizate după aceleași principii. DGP era formată dintr-un aparat interior, reprezentând structura centrală, și un aparat exterior, reprezentând ansamblul unităților de detenție. Raporturile ierarhice dintre aparatul central și cel exterior al DGPCUM erau următoarele
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Un exemplu concret dintr-un dosar profesional este În acest sens elocvent. Maiorul Bănică Niță Andrei, comandant al Coloniei de Muncă Mărculești În perioada 1 aprilie 1959 - 30 septembrie 1959, a fost transferat, ca urmare a desființării formațiunii, la Penitenciarul Văcărești, În funcția de șef al Secției Periș (30 septembrie - 1 mai 1960) și apoi promovat locțiitor al comandantului pentru pază și regim (1 mai 1960-1961). Într-o biografie din 29 august 1952, Bănică declara: În prezent, iau parte la viața
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Muncă Giurgeni/formațiunea 0319 (1 octombrie 1963 - 1 ianuarie 1967); comandant al Coloniei de muncă Giurgeni/formațiunea 0319 (1 ianuarie 1967 - 1 august 1967); locțiitor comandant pentru pază și regim (1 august 1967 - 1 august 1968) și comandant la penitenciarul Văcărești (1 august 1968 - februarie 1971); comandant al secției de deținere „Arenda” din penitenciarul Văcărești/București (februarie 1971 - 1 iunie 1976); comandant secție deținere la penitenciarul Ilfov (1 iunie 1976 - 1 august 1977); comandant secție deținere și locțiitor comandant pentru pază
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
muncă Giurgeni/formațiunea 0319 (1 ianuarie 1967 - 1 august 1967); locțiitor comandant pentru pază și regim (1 august 1967 - 1 august 1968) și comandant la penitenciarul Văcărești (1 august 1968 - februarie 1971); comandant al secției de deținere „Arenda” din penitenciarul Văcărești/București (februarie 1971 - 1 iunie 1976); comandant secție deținere la penitenciarul Ilfov (1 iunie 1976 - 1 august 1977); comandant secție deținere și locțiitor comandant pentru pază și regim la Spitalul penitenciar București (1 aprilie 1978 - 31 decembrie 1981). Grade succesive
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Pavel, comandant la colonia de muncă Salcia. Ca și Borcea, și el a fost condamnat inițial, apoi grațiat și reintegrat În MAI la intervenția lui Alexandru Drăghici. Tot Alexandrescu amintește de tratamentele inumane aplicate de către Nicolae Moromete la Penitenciarele Jilava, Văcărești și Chilia Veche, un comandant extrem de apreciat și Încurajat din această cauză de către conducerea MAI. Alte abuzuri ale conducerii MAI s-au produs În privința Decretelor 72/1950 și 720/1956, care stipulau eliberarea deținuților Înainte de termen, pe baza muncii prestate
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de condiții create, iar deținuții erau cazați În bordeie pline cu apă, ca urmare a infiltrării apei freatice”. Maiorul Gheorghe Constantin (șeful Serviciului Secretariat din DGP) semnala că, la unitățile penitenciare cuprinse În harta Canalului, la Salcia, Chilia Veche, Pitești, Văcărești, Jilava etc. „s-au comis multe abuzuri și ilegalități În aplicarea regimului la deținuți, unele dintre ele soldându-se cu crime.” Tot Constantin dă exemplul unor cadre superioare de penitenciar (Liviu Borcea, Ion Pavel, Florian Cormoș, Ion Popa, Petre Manciulea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (1934). Funcționează, între 1936 și 1952, apoi între 1954 și 1958, ca profesoară de limba engleză la Botoșani, Focșani, Oradea, București și Sebeș. În timpul regimului comunist este închisă la Mislea și Văcărești (1952-1953). A debutat cu versuri în revista „Abecedar”, în 1933, colaborând apoi la „Gând românesc”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Prima sa carte, Vacanță sentimentală în Scoția (1944), este un memorial de călătorie, având o structură diferită față de majoritatea scrierilor
CABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
aproape în fiecare număr câte trei-patru recenzii la cărți nou apărute: Velerim și Veler Doamne de V. I. Popa, Destăinuirile colonelului Mihu de C. Manolache, Apostol de Cezar Petrescu, Normaliștii și Vitrină cu păpuși de porțelan de B. Jordan, Calea Văcărești de I. Peltz, Tablete din Țară de Kuty de Ț. Arghezi, Agonia soarelui de C. Argintaru, Creangă de aur de M. Sadoveanu, Mamina de Al. Lascarov- Moldovanu, Regele Richard III de Shakespeare în traducerea lui I. M. Sadoveanu, Poezii de
CADRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285987_a_287316]
-
în 1857, dar și mai târziu. A fost administrator la „Românul”, „Buciumul”, „Pressa”, director al Arhivelor Statului, director al Domeniilor Statului, director la Imprimeria Statului, revizor școlar. Duce o viață agitată - în 1862 este iar închis, pentru cinci luni, la Văcărești -, pe care o va povesti, cu aere de martir, în versuri și proză. Format în epoca pregătirii mișcării de la 1848, A. este unul dintre cei mai aprinși publiciști ai vremii, colaborator la „Curierul românesc”, „Pruncul român”, „Foaie pentru minte, inimă
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
este contraindicat să intercalăm în descriere elemente bogate de comentariu (gânduri, amintiri sau valorizări), câtă vreme, procedând astfel, textul devine monoton, stufos, previzibil. Geo Bogza (1968, p. 85) nu se sfiește să ignore această interdicție: Cel mai trist moment la Văcărești e acela în care bate clopotul pentru masă. De prin camere, de prin ateliere, pușcăriașii ies în curte și, așezându-se pe două rânduri, așteaptă cu strachina în mână să li se dea mâncarea. Nu pot să spun câtă amară
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
prin camere, de prin ateliere, pușcăriașii ies în curte și, așezându-se pe două rânduri, așteaptă cu strachina în mână să li se dea mâncarea. Nu pot să spun câtă amară ironie cuprinde cuvântul acesta față de ceea ce capătă pușcăriașii la Văcărești. N-am văzut niciodată ceva mai îngrozitor. Am știut că prin orice împrejurări voi trece, îmi vor fi de folos, și nu m-am dat în lături de la nici una din probele la care te poate supune închisoarea. Am călătorit în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
zile au răbdat de foame, dând târcoale cazanului, fără să se poată hotărî să guste din zeama lui neagră și dezgustătoare. Prima zi cu adevărat de închisoare, cumplită în abjecția ei, nu este aceea în care ai fost adus la Văcărești și mai ai bani să cumperi ceva de la cantină, ci ziua când te afli față în față cu cazanul închisorii, tu cu foamea ta neiertătoare, el cu zeama lui, a cărei simplă vedere îți întoarce mațele pe dos. Efectul acestei
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
îmbrăcați, obtuzi, fără nici un fel de înțelegere pentru suferința omenească. Era serul menită să anihileze invazia microbiană a vânzătorilor ambulanți. Strâmbi, pociți, dezbrăcați, roși de mizerie, ei au fost,ai tari, au rezistat la toate asepticele societății [...]. La capătul Căii Văcărești, o femeie bătrână, cu fața stafidită, brăzdată de dungi adânci, învelită în șaluri vechi, stă rezemată de zidul unei cârciumi. În mâinile uscate, scheletice, ține o cutie cu câteva bucăți de săpun vechi, năclăit; același de luni de zile. E
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
șir de peregrinări ca profesor - Pitești, Mizil (aici obține definitivatul), Piatra Neamț, Buzău, Oltenița, Suceava. La București, predă franceza la un pension de fete, la Școala Normală, la Liceul „Mihai Viteazul”. Câtva timp, a fost „gardian mâzgălitor de catastife” la închisoarea Văcărești. Nădufurile și ricanările lui de „belfer” mai aparte răbufnesc într-o seamă de foiletoane din „Curentul”, o parte dintre ele fiind absorbite în cartea, în două volume, Însemnările unui belfer (1935, 1939). Nimeni nu ar fi zis, întâlnindu-l pe
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
directoratul lui I.L. Caragiale la Teatrul Național, moartea lui Eminescu, apariția unor publicații etc.). O atenție marcată este acordată faptului divers din mai multe domenii, ceea ce face lectura mai atractivă pentru cititorul amator de evocări nostalgice: Târgul Moșilor, Apele de la Văcărești, Petreceri ale vechiului București, Contrabandele bucureștene, Viața studențească, Epoca lui Claymoor, Escrocheria cu „apa de aur”, Primul și singurul atentat împotriva regelui Carol (1888), Fioroasa crimă din Tabaci, Banda Zdrelea și Mărunțelu, Rochia - pantalon la București etc. Savuroasele amintiri ale
BACALBASA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
Mahmudia, Malcoci, Mecdankioi, Morighiol, Niculițel, Parcheș, Pârlitu, Prislopu, Sabangia, Sarighiol, Sarinasip, Somara, Telița și Tulcea 614. Plasa Măcin cuprindea 15 comune, după cum urmează: Balabancea, Carcaliu, Carjilari, Cerna, Coium Panar, Garvăn, Greci, Jijila, Luncavița, Măcin, Pecineaga, Pisica, Satu Nou, Turcica și Văcărești 615. Plasa Babadag cuprindea 23 de comune, printre care: Alibeikioi, Armutlia, Babadag, Beșkioi, Beidaud, Bugeac, Caramankioi, Caranasip, Casapkioi, Casamcea, Ciamurli de Sus, Ciamurli de Jos, Ciucorova, Congaz, Enisaia, Jurilovca, Nalbant, Ortakioi, Potur, Sarikioi 616. Plasa Sulina cuprindea 11 comune, după cum
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
iar 28 ruși832. Ocolul Măcin avea o suprafață de 1 346 km2 fiind situat în nord-vestul Dobrogei. Avea reședința în orașul Măcin și cuprindea comunele: Balabancea, Carcaliu, Cârjelari, Cerna, Cuium-Punar, Greci, Isaccea, Jijila, Luncavița, Pecineaga, Pisica, Satul Nou, Turcoaia și Văcărești 833. Totodată cuprindea două comune urbane Măcin și Isaccea și 13 comune rurale, având o populație totală, la sfârșitul secolului al XIX-lea, de 27 943 de locuitori 834. Orașul Măcin era situat pe malul Dunării, la 60 de km
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]