2,208 matches
-
a născut în 6 octombrie 1902 în comuna Boteni, județul Muscel(azi județul Argeș). Tatăl lui, preotul Petre Bădescu (1859-1925) era căsătorit cu Paraschiva cu care a avut o fiică, Filofteia. Soția moare la vârsta de 45 ani și, rămas văduv, fără posibilitatea de a se căsători fiind oprit de dogma creștină, era ajutat în treburile gospodăriei de unele enoriașe din parohie. Una dintre ele, Ana (1885-1960), fiica lui Simion Oprea Țuțea, îi va fi concubină și-i va da naștere
Petre Țuțea () [Corola-website/Science/297629_a_298958]
-
polonez a fost în stare să păstreze Mărcile de Luzația și Meissen nu ca fiefuri, ci ca parte a teritoriului polonez. Boleslav a primit, de asemenea, ajutor militar în expediția sa împotriva Rusiei Kievene. De asemenea, Boleslav I (pe atunci văduv) a întărit legăturile sale dinastice cu nobilimea germană prin căsătoria sa cu Oda, fiica Margrafului Eckard I de Meissen. Nunta a avut loc patru zile mai târziu, la data de 3 februarie, în castelul () din "Cziczani" (sau "Sciciani", în locul unde
Boleslav I al Poloniei () [Corola-website/Science/313661_a_314990]
-
avea ultimul cuvânt cu privire la o posibila căsătorie a lui Agnes. Pentru a-și lua revanșa, în iarna anului 1142, a sprijinit acțiunile militare ale Rusiei, împotriva fraților săi vitregi și a mamei sale. La data de 27 iulie 1144, ducesa văduvă Salomea, a murit, iar Marele Duce intenționa să incorporeze regiunea Łęczyca în Provincia Seniorală. Acest lucru a fost contrar dorințelor ducilor juniori, care doreau să predea această regiune fratelui lor mai mic, Henric. Lupta a avut loc în anul 1145
Mieszko al III-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330621_a_331950]
-
îndrăgostește de el, dar prințul nu îi încurajează sentimentele, purtându-se rece și considerând-o un copil. Ana este logodită cu Bob (Vlad Zamfirescu), nepotul baroanei Amalia Frunzetti (Maia Morgenstern), care obținuse recent titlul de doctor în drept. Amalia este văduvă de 10 ani și speră ca prințul să o ceară în căsătorie. Prințul participă la un ceai în casa Amaliei Frunzetti, având un schimb de replici cu Bob. Tânărul se dovedește a fi un adversar al distincției nobiliare și un
Orient Express (film din 2004) () [Corola-website/Science/312751_a_314080]
-
Radu Paisie (prin fiica sa Ruxandra), precum și a lui Ștefăniță Vodă (prin fiica sa Stana). Principesa Jelena Branković s-a căsătorit cu Petru Rareș, fiu nelegitim al lui Ștefan cel Mare și domn al Moldovei (1527-1538, 1541-1546). Voievodul moldovean era văduv, după ce prima sa soție, Maria (o fată de boier), murise la 28 iunie 1529 și fusese înmormântată la Mănăstirea Putna. Petru Rareș și Doamna Elena au avut împreună patru copii: trei băieți (Iliaș (n. 1531), Ștefan (n. 1532) și Constantin
Elena Rareș () [Corola-website/Science/335152_a_336481]
-
IV-lea al Franței, viitorul ei văr prin căsătorie. Soțul ei a fost François de Bourbon, Prinț de Conți. El era fiul lui Louis de Bourbon, Prinț de Condé și a soției acestuia, Eléanor de Roucy de Roye. François era văduv după ce își pierduse prima soție, Jeanne de Coësmes, în 1601; căsătoria a rămas fără copii în ciuda mariajului de 20 de ani. Cuplul s-a căsătorit la Chateau de Meudon, în afară Parisului, la 24 iulie 1605. S-a spus că
Louise Marguerite de Lorena () [Corola-website/Science/335615_a_336944]
-
În scurt timp ea a devenit una dintre vedetele de la Hôtel de Rambouillet, centrul din acel moment a tot ceea ce însemna învățat și spiritual în Franța. În 1642 s-a căsătorit cu Henri, Duce de Longueville, guvernator al Normandiei, un văduv care avea dublul vârstei ei (prima lui soție Louise de Bourbon murise în 1637). Mariajul nu a fost unul fericit. După moartea lui Richelieu, tatăl ei a devenit șeful Consiliului de Regență în timpul minoratului regelui Ludovic al XIV-lea. Fratele
Anne Genevieve de Bourbon, Ducesă de Longueville () [Corola-website/Science/323679_a_325008]
-
Spania, cu zestrea ei, bijuteriile și garderoba dacă el va muri. Înainte de căsătorie, Anna a renunțat la drepturile ei succesorale și ale descendenților ei cu Ludovic cu o dispoziție prin care și-ar fi reluat drepturile dacă ar fi rămas văduvă fără copii. Nunta a avut loc la 18 octombrie 1615, la Burgos. În aceeași zi, la Bordeaux, Elisabeta, sora lui Ludovic al XIII-lea s-a căsătorit cu infantele Filip, fratele Anei, viitorul Filip al IV-lea al Spaniei. În
Ana de Austria () [Corola-website/Science/310277_a_311606]
-
de infanterie, mai târziu numit Regimentul Regal de Pușcași, dar spre deosebire de predecesorul Regiment American din 1740-1742, toti ofițerii erau recrutați în Anglia sau Europa la începutul lui 1756. În Ianuarie 6, 1759 Washington se căsătorește cu Martha Dandridge Custis Washington, văduvă. Scrisorile care încă se mai păstrează, sugerează că s-ar putea să fi fost îndrăgostit la vremea aceea de Sally Faifax, soția unui prieten. Unii istorici cred că George și Martha ar fi fost rude îndepărtate. Cu toate acestea George
George Washington () [Corola-website/Science/297957_a_299286]
-
numit secretar al regelui în 1632, cel mai important post ocupat de Quevedo la Curte. Nu lipseau însă presiunile : prietenul său, ducele de Medinaceli, convins de soția sa, îl obligă pe Quevedo să se căsătorească cu doña Esperanza de Aragón, văduvă cu copii, în 1634, dar căsătoria nu durează de fapt decât trei luni, iar în 1636 Quevedo obține divorțul. Este de asemenea perioada unei activități literare intense. În 1634 publică „"La cuna y la sepultura"” („"Leagănul și înmormântarea"”) și o
Francisco de Quevedo () [Corola-website/Science/307850_a_309179]
-
sediul Kammarrätten. Kammarrätten incorporează o parte din ruinele palatului Cruus. Palatul a fost ridicat pe Riddarholmen de sfetnicul camerei regale Karl Bunde între 1635-45. Palatul a fost moștenit de fiul său, care la rândul său l-a lăsat mai departe văduvei sale, Elsa Cruus, de la care i s-a păstrat numele. Între 1697-1754 a făcut parte din ansamblul de clădiri al curții regale, având comunicare directă cu casa regală, aflată în palatul alăturat. În palatul Cruus au locuit prinții și curtenii
Riddarholmen () [Corola-website/Science/309754_a_311083]
-
din zona Castelului a comunei Aruncuta poartă numărul 498 și cuprinde un numar de 18 parcele cu suprafețe egale }. Conform publicației "Marisia ", editata de Muzeul de istorie județean Mureș în anul 1979 , vol.9 , pag.409 , în anul 1919 contesă { văduva } Melania Karacsay { după căsătorie Degenfeld - Schenburg } deținea în Aruncuta circa 1200 hectare { 2000 Jugăre },adică jumătate din suprafața arabila a satului și care erau date în arendă fraților Solomon Yakab și Solomon Antal. Despre familiile nobiliare din Aruncuta putem spune
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
durerea provocată de moartea soțului ei, Maria Luisa a început să sufere de o boală nervoasă. Ea a trebuit să acționeze ca regentă pentru fiul ei Charles Louis, noul rege al Etruriei. Avea numai douăzeci de ani când a devenit văduvă și s-au făcut planuri pentru o nouă căsătorie. Franța și Spania doreau să o căsătorească cu vărul ei primar Pedro de Bourbon, fiul de 19 ani a infantelui Gabriel, fratele mai mic al regelui Carol al IV-lea, însă
Maria Louisa a Spaniei (1782-1824) () [Corola-website/Science/322336_a_323665]
-
de ani: tinerețea ei se dusese și se îngrășase. Cu toate acestea, a pus ochii pe o nouă căsătorie. S-a adresat în primul rând lui Ferdinand al III-lea, Mare Duce de Toscana care era verișorul ei primar și văduv în ideea de a-și securiza poziția în Lucca și de a obține un cap de pod în Florența. După ce a eșuat, a încercat cu Arhiducele Ferdinand de Austria-Este dar și de data asta a eșuat. După asasinarea lui Charles
Maria Louisa a Spaniei (1782-1824) () [Corola-website/Science/322336_a_323665]
-
și a adoptat numele de familie. Când a făcut-o, nu a ales, așa cum era obiceiul, numele tatălui său, Maredudd, ci a ales numele bunicului său, Tewdur (în galeză) sau Tudor. Owen Tudor a fost garda de corp a reginei văduve, Caterina de Valois, al cărei soț, Henric al V-lea al Angliei, a murit în 1422. Dovezile sugerează că cei doi s-au căsătorit în secret, în anul 1429. Cei doi fii născuți din căsătorie, Edmund și Jasper, au fost
Dinastia Tudor () [Corola-website/Science/313090_a_314419]
-
a pregătit pentru preoție în seminariul diecezan. Pe 8 noiembrie 1814 s-a căsătorit cu Ana Aron de Bistra, iar la 6 decembrie 1814 a fost hirotonit preot. Soția sa a murit pe 18 februarie 1818, iar el a rămas văduv. A încetat din viață la 7 septembrie 1867 la Blaj, la vârsta de 73 ani. A fost înmormântat lângă biserica parohială din Blaj. În anul 1836 a devenit protopop al Șimleului. În sinodul electoral din 30 septembrie 1850, a fost
Alexandru Sterca-Șuluțiu () [Corola-website/Science/306397_a_307726]
-
s-a înecat în dezastrul navei "White"; fiind singurul fiu legitim al regelui Henric I, moartea lui a aruncat incertitudine asupra succesiunii tronului. Matilda a rămas singurul copil legitim al regelui însă ca femeie ea avea un dezavantaj politic substanțial. Văduv după moartea Matildei a Scoției în 1118, Henric a început negocierile pentru o nouă căsătorie. În 1121 el s-a recăsătorit cu Adeliza de Louvain însă din căsătorie nu au rezultat copii. Soțul Matildei a murit la 23 mai 1125
Împărăteasa Matilda () [Corola-website/Science/327289_a_328618]
-
a Scoției în 1118, Henric a început negocierile pentru o nouă căsătorie. În 1121 el s-a recăsătorit cu Adeliza de Louvain însă din căsătorie nu au rezultat copii. Soțul Matildei a murit la 23 mai 1125, lăsându-și soția văduvă la 22 de ani. Pe patul de moarte, Henric al V-lea a încredințat Matildei însemnele imperiale. Deși tronul imperial a fost electiv, mai degrabă decât ereditar, de multe ori titlul a trecut de la tată la fiu. Matilda a predat
Împărăteasa Matilda () [Corola-website/Science/327289_a_328618]
-
Yehe Nara, care este primită la curtea împăratului Xianfeng ca și concubină de gradul 4, poziție numită "Gui Ren" (persoană onorată). Ajunsă la curte, în "Orașul Interzis", un fel de azil de bătrâni compus din sute de concubine bătrâne și văduve ale foștilor împărați ( unii s-au căsătorit și au murit foarte tineri), își dă seama de greutatea sorții alese. Orice cameristă avea mai multe șanse de a avea o viață fericită și împlinită decât ea. Ele se puteau căsători, și
Împărăteasa văduvă Cixi () [Corola-website/Science/313484_a_314813]
-
său). A fost nominalizat la 4 noiembrie 1901 candidat al Partidului Poporal Național pentru mandatul dietal din districtul politic Câmpulung, fiind deputat în Dieta Bucovinei. La 8 iunie 1904, protopresviterul districtual și parohul de Vatra Dornei, Ghideon Balmoș (care era văduv), a fost tuns în monahism și numit în funcția de proistos al asistenților de la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. În 1905 a fost hirotesit arhimandrit stavrofor și în 1909 arhimandrit mitrofor. În perioada stăreției sale, au continuat lucrările
Ghideon Balmoș () [Corola-website/Science/319320_a_320649]
-
Shaw a început să scrie o piesă de teatru în colaborare cu William Archer, dar ei nu s-au putut înțelege și piesa a fost abandonată. Shaw a extras schițele inițiale și, dezvoltându-le, a creat prima sa piesă "Casele văduvilor" ("Widowers' Houses"), reprezentată în 1892. Această piesă și cele ce au urmat au provocat o adevărată controversă în lumea teatrală și literară. Popularitatea lui a crescut însă cu fiecare nouă piesă, iar la sfârșitul secolului Shaw era deja cunoscut ca
George Bernard Shaw () [Corola-website/Science/297897_a_299226]
-
1945 Mult stimate domnule profesor, Cu mare bucurie am aflat că veți scoate săptămânalul de literatură Lumea 5. La Iași vestea a prins în plin. Atmosfera de aici este încărcată de toate miasmele unei așa-zise propagande culturale, universitatea rămasă văduvă în urma plecării unor profesori străluciți ai ei, mișcarea literară cu desăvârșire inexistentă. Pentru aceste motive, cercurile care trăiesc în sincera domniei voastre prețuiri, au salutat entuziast vestea apariției revistei de literatură și artă Lumea în nădejdea sigură că ea va
Noi contribuții la bibliografia lui George Mărgărit by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6151_a_7476]
-
de a face opoziție unui uzurpator: în revoluția din 963 el se arătase foarte decotat lui Phokas și atitudinea lui nu contribuise putin la caderea lui Bringas și la succesul rivalului său. Dar, în numele canoanelor, el credea intolerabilă căsătoria basileului văduv cu o prințesă tot văduvă; și hotărât, atunci când în Sfânta Sofia, Nichiphor voi, conform privilegiului său imperial, să intre în încăperea sfântă a iconostasului spre a primi împărtășania, prelatul îl îndepărtă de la masa sfântă și ca pedeapsă pentru a doua
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
uzurpator: în revoluția din 963 el se arătase foarte decotat lui Phokas și atitudinea lui nu contribuise putin la caderea lui Bringas și la succesul rivalului său. Dar, în numele canoanelor, el credea intolerabilă căsătoria basileului văduv cu o prințesă tot văduvă; și hotărât, atunci când în Sfânta Sofia, Nichiphor voi, conform privilegiului său imperial, să intre în încăperea sfântă a iconostasului spre a primi împărtășania, prelatul îl îndepărtă de la masa sfântă și ca pedeapsă pentru a doua căsătorie îi interzise intrarea pentru
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
Agilulf (d. 616) (supranumit "Thuringianul") a fost duce longobard de Torino și apoi rege al longobarzilor de la 591 până la moarte. Rudă a predecesorului său Authari (probabil, văr al acestuia), Agilulf a fost ales rege la sfatul reginei văduve a acestuia, Theodelinda, cu care apoi s-a căsătorit. Deși a preluat demnitatea regală la începutul lui noiembrie 590, el a fost ridicat pe scut -- învestirea ceremonială a acestui titlu -- de către războinicii longobarzi la Milano în mai 591. Agilulf a
Agilulf al longobarzilor () [Corola-website/Science/324973_a_326302]