783 matches
-
ca un bărbat Din tot ce am discutat până aici, reiese că tandrețea este ceva care ține de protecție și îngrijire, și nicidecum de preludiu și relații sexuale. De câte ori vei vedea un băiat că suferă și-i vine să se vaite, dar nu o face pentru că se consideră bărbat, oferă-i puțină compasiune, dar nu uita să adaugi și admirația pentru capacitatea lui de a trece peste acest moment. De când e lumea, fetele știu foarte bine că un bărbat cu mâini
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
dintre voi cât de mult vă doreați, când erați mici, să-i surprindeți pe mama și pe tata făcând dragoste? Foarte mulți copii asistă la fragmente de scene sexuale între părinți, nu numai uitându-se, ci și ascultând. Mama se vaită și tata gâfâie. De aici rezultă că tata îi face un rău mamei, ea nu se poate apăra și poate are nevoie de ajutor. Tot de aici rezultă și o întrebare foarte interesantă pentru un psihoterapeut: „ți-o poți închipui
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
administrației laice, cât și a celei ecle ziastice. Biserica se confruntă deseori cu oameni dificili. Unii mint pentru a scăpa de pedeapsă și recad în păcat chiar de a doua zi. Readuși în fața instanței, ei se angajează, se jăluiesc, se vaită, promit. Iertarea și înțelegerea sunt administrate cu larghețe de către mitropolit, de ele beneficiază atât enoriașii, cât și clericii. Foarte repede și unii, și alții au sesizat această slăbiciune de care au încercat să profite. Deși „după Pravilă s-ar fi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și revendică din casa soacrei atât lipsa de zestre, cât și „rămasurile de la soțul ei“. În fața clericilor de la Mitropolie, se citește foaia de zestre, „din cuvânt în cuvânt“; lipsa de zestre constatată baba Maria este bună de plată. Cum se vaită că n-are de nici unele, nora cere prăvălia pe care o avea, de altfel, în administrare de mai bine de zece ani. Deși locuiește cu noră-sa, cu cel de-al doilea soț al acesteia, deși îi dăduse în grijă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
veninos, aici să ne ardă mustrarea, ca să nu ne ardă dincolo gheena focului. Cei care plâng aici, dincolo se vor mângâia; cei care se desfătează aici, care râd, care nu-și simt aici păcatele lor, dincolo vor plânge, se vor văita, vor scrâșni din dinți. Nu-i cuvântul meu, ci al Celui Care ne va judeca atunci: <<Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia>>. (Matei 5, 4) și <<Vai vouă, care râdeți, că veți plânge>> (Luca 6, 25)<footnote
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
nu sunt de-ajuns de convingătoare pentru a inspira milă? Cu siguranță și muțenia peștelui își are rolul ei : folosim expresia "a tăcea ca un crap"1, însă am putea spune la fel de bine "a tăcea ca peștele". Peștele nu se vaită, nu se plânge. Smuls din apa lui de baștină, înecându-se la aer, tot ce știe să facă în momentul capturării este să se zbată câteva minute în iarbă sau în coșul pescarului. Atât. Studii recente au arătat că, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
veninos, aici să ne ardă mustrarea, ca să nu ne ardă dincolo gheena focului. Cei care plâng aici, dincolo se vor mângâia; cei care se desfătează aici, care râd, care nu-și simt aici păcatele lor, dincolo vor plânge, se vor văita, vor scrâșni din dinți. Nu-i cuvântul meu, ci al Celui Care ne va judeca atunci: <<Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia>>. (Matei 5, 4) și <<Vai vouă, care râdeți, că veți plânge>> (Luca 6, 25)<footnote
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
în conversația a două persoane? Sigur au fost momente când, în timpul unei conversații cu cineva, nu ai mai știut ce să spui. Dacă este așa, atunci ține minte următoarele sfaturi: La o întâlnire cu prietenii sau cu rudele nu te văita mereu. Fiecare are problemele lui. Fii atent la ceea ce se vorbește, iar dacă cel cu care vorbești nu are dreptate, poți spune: “Totuși, părerea mea este că...” Nu-i contrazice mereu pe ceilalți parteneri de discuție, nu-i întrerupe brusc
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
încercănată. "De ce nu corespondați cu redacțiile, ori direct cu autorii?" îi tot întreb. "Vă supără cutare lucru, v-a revoltat cutare spectacol, vă înspăimântă incultura gazetarului X, vă umilește amoralitatea autorului Y de ce nu ieșiți la atac, așa cum vă tot văitați că fac teen agerii de pe bloguri? Dimpotrivă, ei știu foarte bine ce fac, își cunosc perfect drepturile și libertățile". Mulți, din păcate prea mulți dintre noi, cei care n-am fost deprinși să trăim, ci doar să supraviețuim, ne-am
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ca cea a lui Augustus, care se supărase pe drept pe mine; durerea care atinsese inima marelui Cezar tu jurai (iurabas) pe loc că era și a ta: când însă ai aflat originea dezastrului nostru, se spune că te-ai văitat din cauza rătăcirilor mele (erratis meis)" (v. 61-66). Din câte se pare, Ovidiu se aștepta la aplauze din partea prietenului și rudei sale, Paulus. Și nu la dezamăgire. Paulus se arată a fi la fel de înfuriat pe Ovidiu ca și Augustus însuși. După ce
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pare, Ovidiu se aștepta la aplauze din partea prietenului și rudei sale, Paulus. Și nu la dezamăgire. Paulus se arată a fi la fel de înfuriat pe Ovidiu ca și Augustus însuși. După ce a auzit "originea distrugerii sale", Paulus a început să se vaite din cauză că poetul a înțeles greșit adevărata sa atitudine față de Augustus (erratis meis). Ni se pare că Paulus recunoaște pe jumătate că el a provocat cu atitudinea sa, destul de ambiguă, confuzia lui Ovidiu! Oricare ar fi fost adevărul, Ovidiu vrea să
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
E un joc a cărui dialectică omul mitologic încearcă s-o înțeleagă. Dar, așa cum eroii din Iliada își făceau cunoscute genealogiile chiar în momentul înfruntării pe cîmpul de luptă, pentru ca cititorul să deducă de partea cui înclină victoria, Dumuzi se vaită și cere ajutoare, însă știe că, momentan, demonii au asecendent față de el. Și Iisus se roagă în Ghetsimani să i se ia, dacă se poate, răspunderea care-l apasă ca Fiu, dar se supune în același timp unei hotărîri predictate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
repet, corespondentul de peste veac al păstorului mioritic este Dumuzi, zeul-păstor al sumerienilor. Au urmat mulți alții, rezultatul rămînînd neclintit. Diferența se constată doar în privința comportamentului în momentul experimentării în fapt. La vestea că moartea se află în apropiere, Dumuzi se vaită cu disperare și cere forțelor divine împuternicite să-l ajute într-o formă sau alta: Cu inima înlăcrămată Porni departe, spre cîmpie, Cu-nlăcrămată inimă-păstorul Porni departe, spre cîmpie; Cu fluieru-i legat de gît El își începe jeluirea. Nici urmă de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
capodoperă a genului. Rămîne s-o surprindem pe Vitoria în clipa cea mai grea: întîlnirea cu moartea, pe care o întrezărea de la distanță, i se vestea prin semne. Proba decisivă ar fi dacă a plîns sau nu, dacă s-a văitat ca o „ticăloasă”, cum ar spune autorul, dînd dovadă de frică și de slăbiciune, ca orice om obișnuit. Dacă o urmărim numai pe firul acestui scenariu, începînd cu momentele inițiatoare și confuze, femeia a plîns cu mare durere și chiar
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
treizeci și opt de kile. Așa pește mai zic și eu! - Da' știți una și mai și? Casierul de la primărie a fugit cu toți banii și i-a pierdut la ruletă, la oraș. Și polițaiul nostru, în loc să-l caute, se vaită de o bătătură. - Și acu', întreabă altul, ce-o să facă biata femeie? - Care femeie? - Păi, Ilinca din deal...Ce-o să facă? Nu știu. Burta fetei crește și mă-sa se vaită că n-are bani să dea copchilu' afară, zise
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
la oraș. Și polițaiul nostru, în loc să-l caute, se vaită de o bătătură. - Și acu', întreabă altul, ce-o să facă biata femeie? - Care femeie? - Păi, Ilinca din deal...Ce-o să facă? Nu știu. Burta fetei crește și mă-sa se vaită că n-are bani să dea copchilu' afară, zise cel care lansase vestea, apoi mai țâșni un scuipat pe care-l chisă repede cu vârful toiagului. - Da casierul pe unde-o fi? - Naiba știe unde? Că a fugit cu banii
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
constată în gând că îmbătrânise. Nu erau de vină necazurile, energică a stat alături de ei totdeauna. Îi aștepta când, din ocnă, îi lăsau să iasă duminicile; a umblat pe la Istanbul pe la marele vizir și peste tot. A plâns, s-a văitat, dar dreaptă și neînfrântă. Acum însă, de când neica Șerban a ajuns domn, de când s-a întors belșugul și pentru ei, mama, sau i se pare doar lui, a îmbătrânit. Nu este părere. Pe tipsia ei de argint, mâncarea pe care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
întors belșugul și pentru ei, mama, sau i se pare doar lui, a îmbătrânit. Nu este părere. Pe tipsia ei de argint, mâncarea pe care el o savurase ea aproape că n-o atinsese. Nu-i mai plăcea să se vaite, era senină, dar în conversație se întorcea în trecut departe, la Mărgineni, pe când erau ei mici sau și mai demult, pe când era domniță. Bucătarul intră, se închină și ură poftă bună boierilor. Spătarul Mihai îi lăudă talentul și-l întrebă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Iisus și că mă va găsi olog, simt durerea neputinței mele în toți mușchii trupului, știu și aștept cu groază întrebarea Lui și știu că nu îi voi răspunde smerit: da, Doamne, vreau să fiu sănătos. Știu că o să mă vait de singurătatea mea, „nu am om” o să-i spun, în loc să-mi recunosc neîncrederea în cei din jurul meu, așa o să-i spun, iar El... — „Scoală-te, ia-ți patul tău și umblă”, Șerbane, atâta tot. — Așa am hotărât și eu astă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Pe loc își schimbă hotărârea: trebuia să știe cum vor reacționa și unchii săi. Atent, își sprijini verișoara și mătușa să urce scările. În încăpere erau doar cei doi Cantacuzini, speriați. Doamna se uită spre mort și începu să se vaite că vodă a lăsat-o cu copii mici, apoi ceru voie să se retragă peste drum, în casa beizadelelor. — Va trebui să vii însă când se va întruni marele divan, mai spre prânz. Mihai și Constantin întoarseră capul mirați spre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
stolnic Constantin Cantacuzino. — Nu, am mâncat prea mult la prânz și mă simt sătul. Doamnă, măria ta, beizadelele și doftorul, urmați-mă. O să cinați mai târziu. Ajuns în odaia lui, vodă ceru apă rece de băut și începu să se vaite: Nu știu ce am, doftore, simt cum îmi ard ochii în cap și cum îmi zvâcnesc tâmplele. În același timp mi se întâmplă ceva nemaiauzit: e ca și cum pielea feții ar fi rămas prea mică și mă strânge. Doamna îl privi grijulie și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să nu lipsești de aci de la ușa noastră! Căpitanul salută și ieși. Pylarino luă tava cu leacuri și se apropie de patul domnului. Marica lua pe rând câte o ulcică și i-o da ca să bea, Brâncoveanu se strâmba, se văita, căuta cu priviri disperate spre Pylarino și spre doamnă. După ce termină închise gura și doctorul constată că fața domnului devenise asimetrică, obrazul roșu se umflase mult. — Doare cumplit, ca și cum aș fi opărit. Doamna căută privirile medicului, dar acesta dădu liniștitor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Constantin Cantacuzino era nedespărțit de domnitor în toate sfaturile care se țineau. Au fost aleși cam opt sute de boieri care să alcătuiască alaiul și, împreună cu slugile și surugiii de la căruțe, erau peste o mie cinci sute de oameni. Vodă se văita că nu se simte încă în putere și-l lăsa pe unchiul său să ducă tot greul pregătirilor. Erau interceptate scrisorile diplomatice ce treceau prin Valahia, redactate depeșe care plecau spre toate împărățiile, aleși oamenii, socotite cheltuielile și când „nașul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ia, să spunem brâncă sau altceva, m-aș încumeta în straie de negustor strâmtorat să pornesc la drum. În aceeași seară, fiind senin și lună plină, fostul mare spătar Mihai Cantacuzino, cu toată pielea brațului și mâinii stângi umflată chipurile, văitându-se cât îl ținea gura, înfofolit sub trei macaturi îmblănite, culcat în sanie pleca spre Fundeni. Au pornit pe Podul Târgului de Afară, dar când au ajuns la răscrucea cu ulița Mărcuței, n-au luat-o spre Fundeni, ci au
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de sprinten. Rămași amândoi frații la gura sobei în care intrau trunchiuri întregi de stejar, obosiți de nesomn, trăgeau pe rând concluziile. — Trebuie să părem amândoi obosiți și bolnavi, să scriem chiar și preafericitului patriarh la Constantinopol și să ne văităm. Dumneata, neică Dinule, iei legătura cu oamenii de la spătărie și le poruncești să mă înștiințeze de tot ce se întâmplă acolo. Cere-le copii de pe toate documentele mai importante. Da, ține minte, printre oamenii mei de încredere cel mai important
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]