3,596 matches
-
capacitate de adaptare, generator sustenabil de venituri ale statului. Pledând pentru o impozitare uniformă și neutrală, diferențiată pentru IMM-uri și marile corporații, pentru simetria obligațiilor contribuabililor și ale statului în situații similare, stimulentele fiscale vor fi acordate condiționat de vărsarea la timp a contribuțiilor reprezentând taxe și impozite. Reforma bugetului public presupune restructurarea administrației publice la dimensiunile unei birocrații strict necesare unei economii de piață corect reglementată și a costurilor colectării corecte a veniturilor statului. Se impune o restructurare a
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
Făcură atac asupra unei tării zidite pe-o clină de munte lângă Kritzimo pe care-o și luară cu asalt, deși nu fără pierderi simțitoare. Tot astfel căzură și alte orășele și locuri întărite în puterea romeilor năvălitori, mai cu vărsare de sânge, mai prin capitulație. Cu toate acestea Alexie (Ivanco), dibaci întru ale războiului și bogat în iscodiri, știu să le creeze poziții grele și mai cu samă cu un vicleșug războinic avu un succes escelent. El puse să strângă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să le deie ajutor la nevoia lor mare și să abată de sârg pieirea deplină pe care cu ochii o vedeau apropiindu-se. Cererea lor fu ascultată, campania în contra împărăției latine începu numaidecât. Ioannițiu răpi cu asalt, deși cu mare vărsare de sânge, orașul Filipopole din mînile romeilor, făcu mulți prizonieri, luă mari prăzi, apoi merse-nainte să dispresure înconjuratul oraș Adrianopol. Dar fiindcă nu cuteza să se prindă la luptă pe câmp limpede cu latinii cei greu înarmați, bine deprinși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru a aduce în persoană omagiul lor împăratului și pentru a-i vesti că predarea e împlinită. Nu numai Melenik se predete astfel, ci și alte orașe, târguri și tării trecură fără luptă și ceartă, fără lovitură de sabie și vărsare de sânge în mînile împăratului romeic. Stenimachus și Tzepaena, împreună cu toate localitățile răzimate de munții Rhodope, se declarară supuse împăratului, încît râul Hebrus forma de acum înainte granița între teritoriul romeic si cel bulgăresc. Spre nord recunoscură dominațiunea împăratului tarile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai departe granițele. Fiece oraș sau regiune adaos la romei primi veste formală despre aceasta prin scrisori proprii împărătești, întărite cu pecetea statului. Căderea orașului Tessalonic. Dar împăratul Vatatzes era menit să facă încă o cucerire tot fără osteneală și vărsare de sânge. La Tessalonic domnea Dimitrie, fiul lui Teodor Comnenos (Angelus), un tânăr cu mințile ușoare, iubitor de petreceri, care mai nu se ocupa cu afacerile serioase ale stăpânirii, însă îndaltmintrelea era crescut nalt și subțire și frumos de chip
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu departe de zidurile orașului, c-o oștire ce n-ar fi fost deajuns pentru a împresura cetatea, o mână necunoscută deschise dinlăuntru poarta orașului ce ducea spre mare. Vatatzes intră numaidecât cu oastea și, fără lovire de sabie sau vărsare de sânge, puse mâna pe frumosul și bogatul oraș. Dimitrie, despotul trădat, se refugie în citadelă și nu se găsi cine să stăruie pentru el decât soră-sa Irina, soția văduvită a lui Ioan Asan. Ea căzu-n genunchi dinaintea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ploaie decât prin cuvântul gurii mele” (I Regi, XVII, 1). Riturile pentru aducerea ploii au fost în van îndeplinite de preoții zeului Baal, pe când cele săvârșite de Eliah în numele zeului Iahve (construirea jertfelnicului, sacrificiu de vițel pentru arderea de tot, vărsare magică a apei, rugă) și-au atins scopul. „Cerul s-a întunecat de nouri și s-a pornit furtună și ploaie mare” (I Regi, XVIII, 45). Ulterior, profetul Eliah s-a ridicat la cer „într-un vârtej de vânt”, având
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și le înfigeau capetele în pari, pe zidurile cetăților. Iordanes (Getica, 40- 41) scria despre geți că-l înduplecau pe zeul Marte „printr-un cult sălbatic (căci victimele lui au fost prizonierii uciși), socotind că șeful războaielor trebuie împăcat prin vărsare de sânge omenesc”. Unii autori consideră că altarul de andezit de la Grădiștea Muncelului era folosit la sacrificii de oameni și animale. Acest lucru pare să fie dovedit de un „lighenaș” colector, tăiat în piatră, descoperit sub pavajul de andezit. (Pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tău, Xtyn, va fi mai important decât pot eu să-mi imaginez. Sunt ca un om care stă într-o vale adâncă și privește un râu năvalnic... Știe că forța lui îl eliberează într-o mare, dar nu poate vedea vărsarea. Nici eu nu pot vedea ce vei deveni, dar știu în ce direcție trebuie să te miști. Și sunt convinsă că ești pe calea cea bună. - Ce e un râu, Alaana? Ceva care, la fel ca și menirea ta și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
operator, nimeni nu-și permitea luxul să-l mai și întrebe dacă își dorea lucrul ăsta. - Iar tu ai fost un asemenea caz... Alaana zâmbi în tăcere privind pentru câteva clipe chipul frumos al Oksanei. - Nu e nevoie să vezi vărsarea, ca să știi că apele unui râu vor sfârși în mare. - Frumos zis. Dar nu înțeleg. - Nu e nevoie să citești gândurile unui om, ca să știi ce dorește de la tine. Ajunge să știi cum funcționează mintea lui și să fii atent
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ajuns, în timpul experienței de extracorporalizare, și subiecții investigați de . 191 Ca urmare, este mai util în sensul evoluției Universului, ca cel pedepsit în prezent cu moartea (indiferent dacă pentru o crimă sau vreun prejudiciu grav dar care nu generează (direct) vărsare de sânge, precum trădarea) să fie doar izolat (întemnițat) pentru a putea acumula informație care, pentru el înseamnă a fi silit să mediteze asupra celor făptuite. Și am întreba: este util a purifica planul fizic (pe care urmează să-l
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
veac mai târziu, ar fi fost calvinist; la Polul Nord, șomanist; la Lhassa, budist... Epoca în care trăiește nu-i este pe plac. Conservator, se teme mai mult ca de orice de schimbarea care aduce răsturnări în societate, și deci intoleranță, vărsări de sânge, războaie. Franța este catolică? E catolic și el, dar nimic mai mult. Vădește semnele apartenenței și practică religia regelui său și a doicii sale - ca să folosim cuvintele lui Descartes... - fără fanfaronadă. Nici bigot nici fățarnic, nici ateu sau
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
prin tubul de sticlă, vata este mișcată de câteva ori în ambele direcții. 1.6 Folosirea chiuvetelor Nu trebuie aruncate în chiuvete resturi de substanțe care pot murdări sau ataca țeava de scurgere sau care pot reacționa cu apa. La vărsarea reziduurilor acide sau a resturilor de substanțe trebuie să se dea drumul, în același timp, la un puternic curent de apa. Nu este permis să se verse în chiuvete soluții care conțin săruri de mercur, căci plumbul țevii de scurgere
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
rareori, și doar fragmentar, expresia pe măsură. Prea mult subminate de un verbiaj abstract, versurile lui riscă să cadă, nu o dată, în platitudini confortabile, clamate, însă, cu sentimentul descoperirii cine știe cărei adânci filosofii. SCRIERI: Pământ, Cluj, 1922; Traduceri: Jókai Mór, Îngerul vărsării de sânge, București, 1916. Repere bibliografice: Iosif Eugen Naghiu, Un poet grănicer. Vasile Al-George, VTRA, 1935, 3-4; Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, IV, Bistrița, 1981, 276-278; Dicț. scriit. rom., I, 56-57. T.T.
AL-GEORGE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285210_a_286539]
-
acolo) au făcut o „grevă italiană” (ital’ianka), sabotaj!, și nu s-au temut că Îi lasă pe muncitori și pe militarii din Armata Roșie fără pâine. Faptul că acest sabotaj, privit din exterior, a fost pașnic și nedăunător (fără vărsări de sânge) nu-l schimbă cu nimic pe acela că mult-stimații cultivatori de cereale au pornit practic un război «tăcutș Împotriva puterii sovietice. Un război al Înfometării, dragă tovarășe șolohov”. Costurile umane ale acelui război sunt Încă În discuție, dar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cruciatei - călugării-cavaleri ioaniți -, instalați la sud de Carpați, legătura acestei inițiative cu Imperiul Latin e evidențiată de regele Bela IV, care afirma că unul dintre rosturile prezenței ioaniților pe teritoriul regatului ungar era de a asigura controlul asupra Dunării până la vărsarea în mare de unde urma să stabilească legătura cu latinii din Constantinopol 11. Mult mai puternică, deși mai târzie, a fost influența exercitată în Marea Neagră, implicit asupra spațiului românesc, de negustorii italieni instalați la Constantinopol în 1204, în cadru politic propriu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
puțin de natură geografică. Nu ne propunem să detaliem problema; ar fi nevoie de o cercetare aparte. Oferim, totuși, câteva puncte de vedere. Astfel, Ion Simionescu scria în 1937: „Limita orientală a Europei centrale se socoate cam linia dusă de la vărsarea fluviului Niemen în Marea Baltică la gurile Dunării. România se află în cuprinsul acestui ținut, strâns legată de Carpați, șira de munți care străbate Europa centrală. Prin adânci linii de fractură, ca și prin cel mai de seamă fluviu al Europei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acestora sprijinul românesc - politic, economic și financiar - sub forma unei „uniuni economice“ între cele două țări, în cazul în care partea maghiară acceptă unirea Transilvaniei și Banatului cu România și noi modificări ale frontierei (în zona Békéscsaba și în regiunea vărsării Mureșului în Tisa)21. Până la urmă tratativele au fost întrerupte datorită evenimentelor care au condus la ocupația românească din Ungaria; existau însă premise ca negocierile să fie reluate chiar la Budapesta. Oricum, zvonurile referitoare la propunerile maghiare de uniune româno-maghiară
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
revista a găzduit o campanie susținută de neaderare la alianța cu Rusia și, implicit, de apropiere de Puterile Centrale. Față de „curentul dominant“, care cerea „să ne aruncăm asupra Puterilor Centrale“, se aprecia că „românul se va urni (poate și fără vărsare de sânge) acolo unde-i sunt interesele lui adevărate și supreme de neam • adică spre Răsărit. A-și alege altă cale e o imposibilitate istorică, logică, morală a instinctului de conservare“34. Sub aceeași semnătură, se combătea o posibilă alianță
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
întruchiparea tiraniei masculine, amalgam de prejudecăți, egoism și abuz de forță. S-ar putea să fie o influență din Ibsen. Și psihologic, și etic, piesa e alături de adevăr, incriminând persoana lezată și părtinind vinovata, care recurge la eternul șantaj al vărsării de lacrimi. Pentru triumful total al spiritului de melodramă, imorala pocăită, suferindă de inimă, se sfârșește înainte ca Iorgu și Maria să ajungă la căpătâiul ei. Un pigment ironic aduc scenele, șarjate, în care se fandosesc ipochimeni din înalta societate
MICLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
scăpat din sclavie și, În afară de primul drept din naștere - am Îmbrățișat un continent al Pământului -, Domnul ne-a dat nouă, ca moștenire viitoare, vastele domenii ale păgânilor politici, care vor veni și se vor așeza În umbra arcei noastre, fără vărsare de sânge. Dumnezeu a predestinat, iar omenirea așteaptă mult de la rasa noastră, simțim lucruri mărețe În sufletele noastre.7 Mulți americani continuă să se vadă drept popor ales, iar America - drept pământul promis. Ei cred că America este destinată pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
prima instituție de guvernare gigant din istorie, care s-a născut din cenușa Înfrângerii. În loc să comemoreze un trecut nobil, a Încercat să se asigure că trecutul nu se va mai repeta niciodată. După un mileniu de conflict continuu, război și vărsări de sânge, națiunile Europei au ieșit decimate din umbră a doua războaie mondiale În mai puțin de jumătate de secol: populația schilodită și ucisă, monumentele antice și infrastructura În ruine, tezaurele golite și modul de viața distrus. Hotărâte să nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fac milostenii, dar nu întru dreptatea lui Dumnezeu. Răbdarea, și ea, este Anticrist, în cei care se prefac că îndură în numele credinței creștine și că rezistă „până la sânge”, ca și cum ar arăta că nu tăgăduiesc credința creștină și care apoi, prin vărsarea sângelui lor „își strigă nedreptatea” și „își deschid gura până la cer” [Ps. 72,8‑9: LXX] (Com. Mt. ser. 33). Diavolul imită desăvârșit toate formele pe care le îmbracă binele: Quoniam amnes species boni, quascumque habet Christus in se in
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
se vor poticni și unii pe alții se vor vinde și unii pe alții se vor urî” (Mt. 24,10). Să nu te tulburi auzind de episcopi [care se ridică] împotriva episcopilor, preoți împotriva preoților, mireni împotriva mirenilor, făcând chiar vărsare de sânge. Căci acestea toate au fost scrise. Ia seama la Scripturi și nu la cele din jurul tău. Dacă voi pieri eu, cel ce te învăț, nu înseamnă că tu vei pieri odată cu mine. Căci este îngăduit ucenicului să‑și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
viitoare. Eshatologia augustiniană ar putea fi reprezentată prin imaginea unui fluviu al cărui izvor se află în viața pământească a lui Isus. Malurile acestui fluviu imprimă istoriei omenirii un sens precis și ireversibil, pe măsură ce apele se apropie de gura de vărsare. Fluviul este același, de la izvor, până la vărsare, dar apele de la izvor, de exemplu, se află mult mai departe față de mare decât cele din mijloc sau cele din deltă. De aici aparentul paradox care face ca Augustin și Hesychius să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]