3,016 matches
-
lemnul transpirat sub mână de atâta trudă și gustul ulciorului rece, ce-l puneam la gură. Văd lanul bogat ce se alintă legănat de vânt, câte fioruri adânci mă pătrund la acest gând, mă doare primăvara când se întoarce-n vad, aud naiul ce plânge cu jale-n pădurile de brad. Mă dor Carpații, umiliți de voi și de atâta trudă, sângele românesc cerut de viața asta crudă, gândurile-mi plutesc rătăcind pe plaiurile sfinte, văd morminte părăsite, ascult dureri și
MĂ DOARE GÂNDUL… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352784_a_354113]
-
desfătat, dar tainice ecouri ancestrale ne induc plăcerile acestea pe care le trăim în repetare toată viața. Găsești aici tot: popas, de bună seamă, bucate din cele ce se topesc pe cerul gurii, vinuri din cele ce se împrăștie în vadurile minții și un personal dintre acelea ce slujesc boierește, în măsură a te face pentru o clipă să crezi că ești stăpân la curte domnească. De ce să nu-și îngăduie omul ca pe banii lui, din timpul său, cu vrerea
POVESTE DE DRUMEŢIE LA SINAIA, CU UN POPAS ALPIN ŞI UN SLUJITOR BOIERESC [Corola-blog/BlogPost/354544_a_355873]
-
a fost pus pe liber de la Regia Monopolurilor, Caragiale a pus în vânzare primul număr din a doua serie a „Moftului român”. După ce e pus pe liber Caragiale deschide „Berăria Cooperativă” în plin centrul capitalei în Piața Teatrului Național. Aici vadul era bun. Venea toată protipendada Bucureștiului, unde se discuta politică și literatură. Ultimul local condus de Caragiale a primit numele legendarului inventator al berii-„Gambrinus”, nume care dăinuie și astăzi în același local. D. Teleor i-a făcut în „Moftul
BERARUL CARAGIALE(162 DE ANI DE LA NAŞTERE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353824_a_355153]
-
2014 Toate Articolele Autorului Dacă munții Olteniei sunt pietrificați de milenii, dacă apele îi taie în drumul lor spre îmbrățișarea cu Dunărea, ani după ani, sfârtecând totodată dealurile, curgând sub umbrele lor, țesând apoi câmpiile cu urzeli albastre prin rarele vaduri naturale și multele canale cenușii, lucrate de mâna omului, muzica folclorică oltenească a răsărit, se poate spune, odată cu mirificul peisaj al Olteniei, a înflorit și rodit pe măsura înrădăcinării olteanului aici. Va înflori și rodi până la plecarea lui, dacă va
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
sau o altă ființă luminoasă. Dar de ce cresc și descresc aceste raze luminoase și spații curbate din fereastră în fereastră numai Dumnezeu știe, noi nu știm! În ultimii patru ani, am vizitat online profilul Dvs., și m-am bucurat să vad că majoritatea sunteți marcați de o personalitate tot mai puternică, am descoperit acolo, printre altele, “imagini-regine” care cuceresc lumea în progresie exponențială, de la marginea lumii la centru și de la centru la capătul lumii, cu frumusețea, talentul și știința dumneavoastră. Desigur
SCRISOARE DE INTENŢIE. 2015. VATRA ATLANŢILOR DIN CARPAŢI SAU TERRA MIRABILIS. COMUNITATE AUTOSUSTENABILĂ. PRIETENII AURICE ŞI PROTEICE ÎN ARTĂ ŞI ŞTIINŢĂ de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1511 [Corola-blog/BlogPost/353190_a_354519]
-
Cât cred convins că sunt de neclintit nu pot să fiu învins și izgonit. Puterea mea stă-n sufletul meu brav ce nu va îndura să fie sclav. Nu am să cad în ultimul elan, ci am să îmi tai vad către alt an. O să-ntâlnesc până când o să plec și primul meu firesc fără eșec. Și-arzând intens, în cel mai viu real, voi căpăta nou sens chiar la final. Și uneori Și uneori mă reîntorc visând la primii noștri zori
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352607_a_353936]
-
neagra penitență a vieții de „dincolo”, atunci când ai „În preajma ta” un suflet drag... „și suferința pare/ o tandră și duioasă alinare./ Orice durere /lângă tine piere/ topită de-al iubirii tale soare”. Dar cum „vâltorile” vieții sapă, biciuie, scurmă în vadul liniștit, uneori simți nevoia să te detașezi de tine însuți refugiindu-te în îndeletniciri care te înalță și mângâie, strigând precum poetul: „Nu-mi aparțin”! Înzestrat cu daruri până la Dumnezeu, acesta scrie poezie, este omul scenei la operă și „pictor
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
Arhiepioscop Iustinian Chira, care îl ia sub aripa sa ocrotitoare și de Părintele Serafim Man - Starețul Mănăstirii Rohia, care îl integrează în obștea mănăstirii, și este călugărit la data de 16 august 1980 de către ÎPS Părinte Arhiepiscop Teofil Herineanu, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului. La mănăstire îndeplinește funcția de bibliotecar, punând în ordine cele peste 23.000 de volume ale mănăstirii, iar în paralel își intensifică activitatea literară dar și preocupările legate de viața mănăstirească (participarea la slujbă, povățuirea pelerinilor și
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
sobei Și peste amintiri pășim desculți. Retortele de suflet fierb simțire Zăpezile ne sângerează-n ploi De purpură, și trecem amândoi Prin alambicuri distilând iubire. Suntem fărâme calde de azimă Din noi se-nfruptă cei care iubesc Ne curge versu-n vad dumnezeiesc Și aripi albe-n ceruri se reazimă. Ne prindem lent în dansul norilor Foșnesc prin noi misterele pădurii Când luna-și scaldă-n strălucire nurii Și-apoi se stinge-n pleoapa zorilor ... RABINDRANATH ADOARME-N TRENA LUNII Rabindranath adoarme
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
răsărit octombrie ca iulie schimbă anotimpurile pe mărunții din palma reumaticului se râde mult și e bine las valul acela amețit de joacă să-mi umple oasele dureroase articulațiile scârțâie la început eram și sunt o restricție a bucuriei în vadul stins al ascultătorului de cursă lungă Emerson, Lake&Palmer îmi cântă finalul începutul chitara adoarme brusc ritmul l-am prins mișc mingea de pe gât ritmat degetele aleargă nebune pe taste și uite încă o dimineață nebună în care motivul deschiderii
O MIE DE MÂŢE ÎN PLIN ACORDAJ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347203_a_348532]
-
Universității Orădene a găzduit în ziua de miercuri - 2 octombrie 2002 la orele 10, un eveniment de o înaltă ținută spirituală, culturală și academică și anume conferirea titlului academic de Doctor Honoris Causa Î.P.Sale Bartolomeu Valeriu Anania - Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului; motivul fiind recunoașterea întregii sale activități culturale, spirituale și bisericești de până acum. De asemenea, tot acum a avut loc lansarea Bibliei, Ediția Jubiliară a Sfântului Sinod, versiune integrală, diortosită, adnotată și comentată de Înalt Prea Sfințitul
AMINTIRI ŞI EVOCĂRI DESPRE UN MARE EVENIMENT SPIRITUAL ŞI CULTURAL PETRECUT LA ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357379_a_358708]
-
motivul fiind recunoașterea întregii sale activități culturale, spirituale și bisericești de până acum. De asemenea, tot acum a avut loc lansarea Bibliei, Ediția Jubiliară a Sfântului Sinod, versiune integrală, diortosită, adnotată și comentată de Înalt Prea Sfințitul Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, fiind și acesta un motiv foarte întemeiat pentru care i s-a decernat acest titlu academic de către Senatul Universității noastre la sugestia domnului Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor Maghiar, rectorul acestui deosebit așezământ de cultură, învățătură și
AMINTIRI ŞI EVOCĂRI DESPRE UN MARE EVENIMENT SPIRITUAL ŞI CULTURAL PETRECUT LA ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357379_a_358708]
-
demon; ü dor nebun(ce mă așteaptă); ü hărăzire și-mplinire; ü fragedă otavă(mai înspre toamnă bună pentru coasă...); ü sfielnică și pură - epitete; ü efigie stelară-n infinit; ü menire, gând, păcat; ü puntea înspre neființă. Din poezia ”Vadul” transpare tentația stăpânită a feciorului, iar fata, un nimb al purității. Forma poeziei, ca o clepsidră, ca un mijlocel de fată. Versuri inegale, ghidușe, pudice, ștrengărești.( Am zis intenționat, anapoda). Am înțeles de ce mi-e bine,/ că steaua care-n
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
explică atunci ... Ioana își țuguie buzele. -Se explică, ce? Dar nu mi-ai răspuns, câți ani ai? -Mulți, douăzecișipatru, sunt și eu student dar mai am puțin și termin,tu mai ai mult, o să rămâi nemăritata. -Da? Mă rog, o sa vad, o să găsesc eu pe cineva până la urmă, tata e bogat, asa ca s-o găsi cineva să vrea măcar banii lui dacă pe mine nu. Ce zici? - Nu mă ispiti că mâine mă însor cu tine. -Nu, pe tine nu
FERICIREA INSEAMNA TINERETE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358264_a_359593]
-
nu o trăire. O consemnare de „jurnal de bord”, febrilă și rapidă, iar nu reproducerea (imposibilă, spun mulți!) unui/unei...EK-STASIS! ...Peste tot, în întreg volumul, sunt, totuși, metafore splendide, iconografice/iconoglifice sau icono-dinamice („O pădure de umeri /caută-n vadul visului/urma Omului”- p. 16, „Lyra-flutura” - p. 31, „fărâmiturile cuvântului” - p. 31, „alergau pe cărările/cerbilor/speriate sub/sinusoida șarpelui” -, p. 36, „îi dau drumul/cântecului crucii/prin furtuna poemului” - p. 44, „eonii filigranați” - p. 119 etc. ) - dar care nu
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NIMENEA NU ȘTIE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 503 din 17 mai 2012 Toate Articolele Autorului nimenea nu știe cum trec prin strâmtoare cu noaptea în spinare vadul Poezie frica mea un adăpost zaua fiecărui lanț ruginește un Bizanț ca melasa un compost cărțile din raft mă mustră tăcut paharul zilei l-am băut cu fotoliul bruderschaft unul câte una gândurile vraf nopțile de jaf până mâine luna
NIMENEA NU ŞTIE de ION UNTARU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358458_a_359787]
-
și-o atragă pe Adelina de partea ei, îi făcea mici cadouri, îi studia rochiile și murea să-i vadă lenjeria, pentru că, susținea ea, o femeie trebuie să fie oricînd pregătită să, știi tu, bărbățelul meu este imprevizibil, o dată îl vad că virează mașina prin pădure și mă bagă în boscheți ... ah, tu, dacă ai știi ce tip sensibil este, un nebun, ce să mai vorbim ... și ochii ei străluceau de plăcerea clipelor trăite alături de soțior, îi povestea cum o răsfață
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
iubito, într-un site cu e-mailuri uitate. Deja ai sufletul un folder în laptopul unui Dumnezeu virusat. Viața e un carnaval de păstrăvi... Pescarii stau de cu neziuă pe râul flămând de muște colorate. Pietrele se opresc la fiecare vad să prindă nadele aruncate pe furișul vârtejurilor de pripas. * Atunci te-am iubit de la un capăt la celălalt. Dimineața din ochii ferestrei poate depune mărturie. * Cât de frumos e cerul oprit în aripile păsărilor, cât de guraliv e văzduhul pe
CU GÎNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355]
-
Am spus și mai înainte că Moldova a fost mereu locul unei instabilități produsă de provocările rusești sau sovietice. Există acum date istorice precise despre diversiunea bolșevică de la Tatar Bunar; există biografiile elocvente ale „conducătorilor” alogeni trimiși pentru PCR prin vadurile Nistrului sau Prutului, pe unde se scurgea și material propagandistic sau exploziv, există evidența gazdelor pentru spionii rusești pe lista pensionării acestora ca ilegaliști sau fiapiști; există chiar și informația că, la Iași, până și loja masonică în care s-
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii, la Brăila - Ghecet, la Zimnicea, Oltenița sau Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. Aici găseau întinderi de câmpii mănoase , o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Odată cu înscăunarea pe tronul României a regelui Carol I și
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
memorie) „Petele de cerneală pe masa unui scriitor sunt picăturile de sânge pe arena unei lupte” Jean Bart a exclamat în versuri: O pată! S-a găsit o pată Unui maestru nepătat, „O pată!”-strigă răutatea Și toți s-o vad-au alergat; Domol, domol, iubiții mei, Nu vă grăbiți la răfuială. Căci e...o pată de cerneală Pe masa lui de tei.” Sunt o mulțime de însemnări pe masa aceasta. Bunul prieten al lui Caragiale, Alexandru Vlahuță, a păstrat-o
MASA LUI CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358108_a_359437]
-
boeri, mazili cu sânge bun în vinele lor, ei se simt ca acasă, cu neputință de clintit, plugari și domni ai țarinelor, stăpâni ai cirezilor și turmelor. În trecut, ei erau grănicerii vitezi ai marginei de apă, singuri păzitori ai vadurilor, pe unde putea pătrunde dușmanul, Tătarul sau Cazacul. Înțeleși cu pârcălabii din Hotin, din Soroca și Orheiu, din Bender, ei pândeau neprecurmat și erau gata oricând să frângă cu peptul lor voinic valul de cotropire. (...) Niște femei stau la umbră
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
calea ne-o ațin. Din Boian la Vatra Dornii Au umplut omida cornii Și străinul te tot paște, De nu te mai poți cunoaște. Sus la munte, jos la vale Și-au făcut dușmanii cale. Din Sătmar până-n Săcele Numai vaduri ca acele. Vai de biet Român săracul, Îndărăt tot dă ca racul, Nici îi merge, nici se-ndeamnă, Nici îi este toamna toamnă, Nici e vară vara lui Și-i străin în țara lui. (...) Ștefane, Măria Ta, Tu la Putna
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
desfrunzite cu iz de ploi și mucegai cum trece noaptea un buhai cu întunericul prin site cu seri uimite ce se duc la fel ca umbra după soare spre primăvara viitoare surprinsă de câte-un izbuc cu mari nedumeriri la vad în câmpia de prigorii ce se umple de fiorii mitului din Galaad după amiezile precaut mi te iar aduc în față ca un eșec ce se răsfață și nu știu unde să te caut că de la faptă la voroavă neștiută pururi sapă
NOAPTEA VIEŢII, O ENCLAVĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358219_a_359548]
-
a mânăstirilor Horezu sau Strehaia și mai ales când a trebuit, din porunca sultanului să fie prezent în mai multe rânduri, cum scrie cronicarul Radu Popescu, primind strașnică poruncă a venit la Cerneți(în primăvara anului 1695, n.n.) să păzească vadul Dunării prin care treceau șeicile cu zaherea și farcanele cu oști, cu iarbă și gloanțe spre Belgradu, precum și pentru concentrarea oamenilor și materialelor necesare refacerii certății Fetislam(Cladova). La Cerneți Constantin Brâncoveanu avea amenajat chiar un conac, pe platoul de
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]