878 matches
-
România” este folosită într-un act oficial de mare importanță (Constituția adoptată în acel an) sau chiar 1878 (odată cu recunoașterea independenței sale). Cum explică atunci autorul acestor ciudate afirmații sutele de mențiuni ale „românilor” (exact în această formă, nu ardeleni, valahi, munteni sau moldoveni, denumiri care au circulat și ele, datorită orizontului local îngust pe care îl presupunea civilizația evului mediu) în scrierile cronicarilor, chiar ale celor din Țara Moldovei, în relatările călătorilor străini trecători pe aceste meleaguri, în însemnările de pe
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Modern nu putea fi vorba, pentru că ele nu existau pe harta Europei (nu știm daca afirmă inexistența celor două principate, poate o exprimare nefericită n.n.). Moldova și moldovenii cu limba lor moldovenească s-a unit cu Valahia (Muntenia) și cu valahii cu limba lor valahă, limbă aproape identică cu cea a moldovenilor”. Prin schimbarea denumirii statului, anterior numit Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, în România, de către domnul moldovean Cuza, a apărut „o nouă națiune, artificială, inexistentă”. Apoi, unii moldoveni s-
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
moldoveni s-au convertit în români, majoritatea însă „și-au păstrat mândrul nume etnic de moldoveni și limba moldovenească până în ziua de azi”. Apare legitima întrebare, dacă etnia românească nu exista în 1859, cine i-a „românizat” pe moldoveni? Oare valahii le-au impus limba valahă, adică o limbă aproape identică moldovenilor? Sau autoritățile au creat o nouă naționalitate și o nouă limbă pe care au impus-o și valahilor și moldovenilor? În acest ultim caz, care era relația dintre limba
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
nu exista în 1859, cine i-a „românizat” pe moldoveni? Oare valahii le-au impus limba valahă, adică o limbă aproape identică moldovenilor? Sau autoritățile au creat o nouă naționalitate și o nouă limbă pe care au impus-o și valahilor și moldovenilor? În acest ultim caz, care era relația dintre limba română și limbile identice ale valahilor și a moldovenilor? Semne de întrebare pe care autorul nu le „lămurește” nicicum. În publicațiile de profil, apar și numeroși așa-ziși cititori
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
adică o limbă aproape identică moldovenilor? Sau autoritățile au creat o nouă naționalitate și o nouă limbă pe care au impus-o și valahilor și moldovenilor? În acest ultim caz, care era relația dintre limba română și limbile identice ale valahilor și a moldovenilor? Semne de întrebare pe care autorul nu le „lămurește” nicicum. În publicațiile de profil, apar și numeroși așa-ziși cititori „dezinteresați”, care susțin identitatea moldovenească și găsesc elementele specifice ale spiritului și culturii moldovenești. Iată câteva exemple
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
diagnostichează un adevărat retard, cel puțin ca cercetător al istoriei. Dar concluziile domnului Vasile Vieru se deduc de la sine: moldovenii sunt urmașii geților, românii care nu există, mai exact ardelenii sunt urmașii dacilor cuceriți de romani, mai neclară rămâne situația valahilor: sunt ei daci romanizați care au părăsit spațiul intracarpatic, sunt o ramură a moldovenilor? Oricum, socoteala nu se potrivește: din două popoare - dac și get - au rezultat mai multe, mai exact un număr de trei, evident și de apartenențe rasiale
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de România, a fost impusă ca limbă de stat ... limba moldovenească. Așadar, în nici un caz nu a avut loc o românizare a moldovenilor, cum afirmă răspicat și plin de revoltă în alte articole, ci o moldovenizare (sub alt nume) a valahilor. Astfel încât, astăzi, pe tot teritoriul României, se vorbește o variantă foarte puțin modificată (chiar identică, susține istoricul basarabean) a limbii moldovenești. Așadar se susține, nici mai mult nici mai puțin decât UNITATEA lingvistică a locuitorilor dintre Tisa și Nistru
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
scriitorilor români”, și pentru deschiderea „Casei limbii române”. Iar unele dintre cele mai mari personalități ale istoriei noastre sunt trecute de Vasile Stati la capitolul „trădători și degenerați”, atunci când vorbește despre străzile din Chișinău care le-au luat numele: „voievodul valah Matei Basarab, de câteva ori a dus războaie cu moldovenii. Acest domnitor a supus la un impozit aparte - „bir moldovenesc” - numai pe moldovenii care au nimerit în Valahia. În cinstea faptelor antimoldovenești ale lui Matei Basarab, la Chișinău, în cartierul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Valahia. În cinstea faptelor antimoldovenești ale lui Matei Basarab, la Chișinău, în cartierul Rîșcanovka, o stradă poartă numele lui. Este și un liceu „Matei Basarab”. Istoricii unguri, turci și chiar români în repetate rânduri au scris despre atitudinea dușmănoasă a valahului Mircea cel Bătrân față de domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun (?! n.n.). Cu toate acestea, primăria românizatoare a Chișinăului a rebotezat o stradă în cinstea acestui neprieten al Moldovei. Unul dintre cei mai râvnitori râmători ai Moldovei a fost domnul valah C.
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a lui Dimitrie Cantemir în 1710, a trădat pe moldoveni și ruși la 1711. În cinstea acestui trădător și uneltitor împotriva Moldovei, românizatorii din primărie au rebotezat o stradă a Chișinăului. Istoricii din diferite țări au scris despre dușmănia voievodului valah Vlad Țepeș față de Ștefan al III-lea cel Mare, domnul Moldovei (?!!!! n.n.). Cunoscutul istoric român Petre P. Panaitescu l-a numit pe Vlad Țepeș „tiran, un degenerat mintal”. În cinstea acestui degenerat mintal valah primăria chișnăuană a rebotezat o
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Ștefan al III-lea cel Mare, domnul Moldovei (?!!!! n.n.). Cunoscutul istoric român Petre P. Panaitescu l-a numit pe Vlad Țepeș „tiran, un degenerat mintal”. În cinstea acestui degenerat mintal valah primăria chișnăuană a rebotezat o stradă a orașului. Cronicarul valah Radu Popescu constată că Mihai Viteazul „a supus domnia lui pă turci, pă moldoveni, pă unguri de-i avea ca pe niște măgari pe toți”. În cinstea acestui cuceritor valah sângeros, care a scăldat în sânge pământul Moldovei, primăria proromână
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
astfel, importanța influenței pe care slavii au exercitat-o asupra populației romanizate de la est de Carpați, substanțial mai amplă, după părerea sa, decât asupra locuitorilor dintre Dunăre și Carpații Meridionali. Avansează, cu această ocazie, teoria existenței a două etnii distincte, valahii la sud de Carpați și „volohii” în spațiul dintre Carpați și Nistru. Ignoră cu desăvârșire aportul demografic substanțial al românilor transilvăneni în Evul Mediu și chiar în Epoca Modernă. Afirmă și inexistența unor raporturi stabile între Moldova și Transilvania, deși
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
surprinzătoare și care se contrazic cu ele însele și cu restul lucrării. Astfel, vorbește despre „forma literară comună a tipului de vorbire neolatină est-romanică pe care moldovenii s-au obișnuit de vreo 700 de ani s-o numească moldovenească, iar valahii s-au obișnuit s-o numească românească”. Așadar, valahii și moldovenii au o limbă literară comună, pe care o denumesc în mod diferit, în spiritul specificului local tipic pentru fărâmițarea politică, dar nu și etnică, pe care a adus-o
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cu restul lucrării. Astfel, vorbește despre „forma literară comună a tipului de vorbire neolatină est-romanică pe care moldovenii s-au obișnuit de vreo 700 de ani s-o numească moldovenească, iar valahii s-au obișnuit s-o numească românească”. Așadar, valahii și moldovenii au o limbă literară comună, pe care o denumesc în mod diferit, în spiritul specificului local tipic pentru fărâmițarea politică, dar nu și etnică, pe care a adus-o Evul Mediu. La vremea sa, Istoria Moldovei a fost
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Iar în 1722, superiorul iezuiților din Iași, polonezul Martinus Maximilanus Kiernozyscki, dorind să publice un Catehism catolic al lui Silvestro Amelio din 1719, menționează că cel din urmă a tradus lucrarea sa din latină „în limba comună a moldovenilor și valahilor” (in linguam moldavi set valachis communem). Iar două decenii mai târziu, prefectul misionarilor din Moldova mărturirea în relatarea sa că „limba absolut necesară pentru misionari este limba valahă, adică moldovenească” (la valacha o sia moldova), care este „unica limbă necesară
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Carpați Maurovlahia (Vlahia neagră) și Rusovlahia, apoi Moldovlahia, pentru a face deosebirea de celălalt ținut românesc, Ugrovlahia (Țara Românească). Reiese de aici cu claritate identitatea dintre locuitorii de la est și sud de Carpați, ce formează marele popor al vlahilor sau valahilor (așadar denumirea cu care erau desemnați românii în Evul Mediu de mai toate popoarele vecine). Tot de la începutul secolului al XV-lea datează o hartă descoperită la Vatican, numită Mapamondum Borgian, al cărui autor nu este cunoscut și se prezintă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
se împart azi în două, au doi voievozi, cel muntenesc și cel moldovenesc, dar înainte a fost unul singur care se numea sau muntenesc sau moldovenesc, căci nu era nici o deosebire”. Cronicarul Jan Długosz afirma în 1476 că moldovenii și valahii „au aceleași limbă și obiceiuri”. În documentele de cancelarie termenul român, cu sens etnic, apare într-un document al lui Ștefan cel Mare, din 1489, când se delimitează moșia ce-i aparținea lui „Bodea Românul” de cea a lui „Bodea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
noastră se deosebește foarte mult de aceea (romană), dar multe din vorbele lor pot fi înțelese de latini”. Iar locuitorii din Transilvania pe care îi numește români „sunt încredințați că sunt coloni romani”. Tot în secolul XVI, Verancsis menționa că valahii, adică locuitorii din cele trei țări românești, se numesc pe ei înșiși română: „Dar chiar și în vremea noastră aceste state se deosebesc printr-o întreită împărțire în Transilvania, Țara Românească și Moldova. Și locuitorii acestora se numesc români, însă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Românească și Moldova. Și locuitorii acestora se numesc români, însă pentru ca să se lămurească această îndoială prin argumente, iar judecata va fi a cititorilor, și anume a acelora care cunosc mai multe limbi. Lăsând la o parte nenumăratele cuvinte pe care valahii le au întocmai și cu același înțeles ca în limba latină și în dialectele italienilor, când întreabă ei pe cineva dacă știe să vorbească pe limba valahă, spun „Oare știi românește? Sau (când întreabă) dacă este valah, îl întreabă dacă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cuvinte pe care valahii le au întocmai și cu același înțeles ca în limba latină și în dialectele italienilor, când întreabă ei pe cineva dacă știe să vorbească pe limba valahă, spun „Oare știi românește? Sau (când întreabă) dacă este valah, îl întreabă dacă este român””. De asemenea, numeroși călători atestă existența românilor în toate cele trei principate carpato -dunărene”. Episcopul Bandini arăta, la mijlocul secolului al XVII-lea, că locuitorii orașului Iași sunt „români, pe lângă care unguri, armeni, greci, bulgari, albanezi
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
mai târziu: „Înainte de toate, chiar dacă acest neam a fost împărțit în trei ținuturi de căpetenie (despre care se va vorbi mai apoi), totuși toți se cheamă cu același nume de români, disprețuind adică și dând de-o parte numele de valahi, care le-a fost dat de către popoarele barbare. Căci românii care trăiesc și astăzi în Transilvania, deasupra fluviului Olt, în ținutul numit Maramureș, nu-și dau numele de Valahi, ci de Români (martori îmi sunt toți locuitorii tuturor națiunilor din
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de români, disprețuind adică și dând de-o parte numele de valahi, care le-a fost dat de către popoarele barbare. Căci românii care trăiesc și astăzi în Transilvania, deasupra fluviului Olt, în ținutul numit Maramureș, nu-și dau numele de Valahi, ci de Români (martori îmi sunt toți locuitorii tuturor națiunilor din Transilvania). Cei din Valahia (pe care grecii din vremuri apropiate îi numesc Ungrovlahi, iar noi, moldovenii, îi numim Munteni - căci au luat în stăpânire mai multe locuri muntoase) își
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
populației autohtone din provincie, ba chiar, unii, folosesc ambele denumiri. Primul dintre ei, Svinin, în 1817, la puțină vreme de la anexare, spunea că Basarabia a fost desprinsă de Moldova, populația se trage din coloniștii romani, locuitorii sunt „moldoveni sau români (valahi)”. Ei vorbesc limba moldovenească, care este de origine latină. Asemănător se exprimă și viceguvernatorul Basarabiei din acea vreme, Filip Vighel: „Eu am avut ocazia să studiez sufletul moldovenilor. Acești rumâni sau români, după cum își zic ei, se trag din coloniștii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și istoria adevărată a românilor, inclusiv a celor moldoveni. El scria o carte numită Curs scurt al istoriei bisericilor ortodoxe bulgară, sârbă și română sau moldovlahă. Așadar, pentru Golubinski moldovean și valah însemnau români, iar moldovenii erau tot una cu valahii. El pune printre primii în discuție denumirile multiple pe care cele două țări le-au primit de la străini în Evul Mediu: el relatează că, pe când băștinașii își numeau țara „muntenească”, adică țară de munte, grecii o numeau Valahia, Ugrovlahia sau
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Valahia de pe râul Moldova; Maurovlahia, adică Valahia Neagră; RusoVlahia, adică Valahia dinspre ruși. El spune că în Rusia deseori Moldova este numită și cu numele dat de băștinași - „Moldova”, dar totuși predomină numele „Pământ voloh”; așadar, pentru Golubinski, termenii de valah și român sunt identici, iar Moldova și Țara Românească sunt locuite de același popor. „Valahii și moldovenii (cu sensul de locuitori ai Valahiei și ai Moldovei) reprezintă două ramuri foarte apropiate ale unuia și aceluiași neam, care poartă un nume
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]