1,369 matches
-
ce câștig.” Vameșul acela, stând însă cu fruntea la pământ, plângea și se bătea cu pumnii în piept spunând: ,, Doamne fii mie milostiv, păcătosul.” Trecând pe lângă el, tatăl meu nu mai știa ce să creadă, era indignat de fățărnicia acestui vameș și considera că acesta trebuia luat îndată pe sus și dat afară imediat din Templu. Pe când gândea el acestea iată un copil ca la vre-o doisprezece ani a stat în fața lui apărând de nicăieri de prin Templu și ceea ce
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
ai surpat. Zilele mele ca umbra s-au plecat și eu ca iarba m-am uscat.”, și încă acestea: ,, Căutat-a spre rugăciunea celor smeriți și n-a disprețuit cererea lor.” Și terminând, băiatul a mai spus: Vezi pe acest vameș? Astăzi s-a născut un om nou pe pământ căci inima sa împietrită, plină de toate răutățile lumii, a murit. Dar lacrimile sale curate au făcut ca el să se nască din nou, cu o inimă nouă, simțitoare.” Așa i-
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
făcut ca el să se nască din nou, cu o inimă nouă, simțitoare.” Așa i-a grăit acel copil, iar tatăl meu își dădu seama atunci cum el îi vorbise din psalmi. Realiză și faptul că îl judecase greșit pe vameș. Rușinat, tatăl meu a mai zăbovit un timp pe acolo și mare i-a fost mirarea când văzu apoi pe acel copil stând între învățații și preoții templului. Apropiindu-se de acel grup el a ascultat cu luare aminte ceea ce
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
său. Să ne întoarcem însă la întâmplarea din templu. Tatăl meu s-a întors acasă foarte tulburat. Ceea ce credea el despre sine și despre credința sa fusese spulberat și făcut pulbere de un copil de numai doisprezece ani. Cât despre vameșul din acea zi de la Templu, tatăl meu avea să-l mai vadă uneori. Începând cu acea zi tatăl meu simți că o altă lumină avea în priviri acel om. Devenise pentru alții, un om ,,fără vlagăˮ, pentru că nu mai muncea
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
exclusivitate bărbați (femeile, mult mai puternice, în general, se află, mereu, într-o anumită penumbră, în planul secund al tabloului). Protagoniștii, așadar, în ordinea derulării sumarului: Dungă, Vatmanul, Mariș, Teoharie Napoleon, Ivan Alexeevici, soțul din O aspirină pentru Emily Brontë, Vameșul, Antonie, Iovan, Toma, Preda, Rodion, Eleazar), contemplă, cu o întunecată ferocitate, “realitatea imediată”, ambianța nemijlocită în care viețuiesc, în vreme ce, uimitor de exact, în detașata sa empatie, autorul le notează dinamica sufletească. Uneori, precum în piesa ce dă titlul cărții, această
PROZA LUI DUŞAN BAISKI SAU DESPRE IREALITATEA IMEDIATĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342878_a_344207]
-
care ni le împătășește. Cristian Barbosu, un pasionat de Cuvântul lui Dumnezeu Cristian Barbosu este păstorul bisericii Metanoia Arad (www.bisericametanoia.ro). S-a născut la Arad, dar a copilărit la Curtici. După o perioadă în care a muncit ca vameș în vama Nădlac, Dumnezeu i-a oferit acestuia posibilitatea să studieze într-un seminar teologic. Surprins, Cristian Barbosu a acceptat această chemare. Pasiunea pentru Scripturi l-a determinat să urmeze trei școli teologice în acest domeniu, absolvind (BA) Moody Bible
DESPRE ARMONIE SI AUTORITATE ÎN CE VREA DUMNEZEU SA STIU DESPRE VIATA DE FAMILIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344168_a_345497]
-
cu greutățile vieții, cu suferințele și cu nedreptățile care nu-i ocoleau deloc. Dar cea mai mare greutate asupra locuitorilor din satele din Armenia de atunci erau birurile din ce în ce mai mari, pe care asupritorii perși le impuneau populației din țara cucerită. Vameșii și perceptorii puși de perși nu aveau milă de cei care nu-și puteau plăti dările, și li se luau puținele bunuri de prin gospodăriile lor, și-așa sărace. Această stare de lucruri dusese la înmulțirea revoltelor locuitorilor față de stăpânitorii
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
de învățăminte - istorie românească a secolului 21. „Frumosul divin în opera lui Dostoievski”, Editura „Discipol”, București, 1998 (cel mai important studiu despre Dostoieski scris de un teolog român, după faimosul curs Dostoievski și creștinismul rus al lui Nichifor Crainic); „Rugăciunea vameșului”, Editura „Christiana”, București, 1998; „Cum să citim Biblia în învățătura Sfinților Părinți”, Editura „Sophía”, București, 1999. A tradus mult și din rusește (Igor Smolici, „Din viața și învățătura stareților”, Editura „Anastasia”, București, 1997; Serghei Bulgakov, „Icoana și cinstirea sfintelor icoane
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
cinstirea sfintelor icoane”, Editura „Anastasia”, București, 2000, etc.), lui datorîndu-i-se și una dintre versiunile românești ale „Pelerinului rus”, Editura „Sophía”, București, 1998). Referințe și amintiri despre adâncimea sau profunzimea faptei, operei, cuvântului și scrisului Părintelui Arhimandrit Paulin Lecca În „Rugăciunea vameșului”, dar parcă mai evident în jurnalul său „De la moarte la viață”, Părintele Arhimandrit Paulin Lecca poate fi numit un al doilea Fericit Augustin - potrivit afirmațiilor și descrierii facute de Episcopul Giurgiului Ambrozie Meleacă, care l-a cunoscut în anul 1992
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
multe lucruri și acestea sunt foarte concentrate, foarte adânci. Trebuie să fii în duhul Părintelui Paulin Lecca ca să înțelegi ce a scris el și în „Frumosul divin în opera lui Dostoievski” și în „De la moarte la viață” și în „Rugăciunea Vameșului” sau în „Ce este moartea?”. - din care voi reda și eu, în cele ce urmează, câteva fragmente Mi-amintesc faptul că lucrarea „Frumosul divin în opera lui Dostoievski” - această carte ce este un adevărat testament duhovnicesc, s-a lansat la
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > DESPRE PERIOADA SPIRITUALĂ ȘI BINECUVÂNTATĂ A TRIODULUI - CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ȘI DESPRE PILDA VAMEȘULUI ȘI FARISEULUI - SCURTĂ REFLECȚIE TEOLOGICĂ ȘI SPIRITUALĂ Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1875 din 18 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Despre perioada spirituală și binecuvântată a Triodului - călăuză duhovnicească spre Înviere, cât și Despre Pilda Vameșului și Fariseului
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
DESPRE PILDA VAMEȘULUI ȘI FARISEULUI - SCURTĂ REFLECȚIE TEOLOGICĂ ȘI SPIRITUALĂ Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1875 din 18 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Despre perioada spirituală și binecuvântată a Triodului - călăuză duhovnicească spre Înviere, cât și Despre Pilda Vameșului și Fariseului - Scurtă reflecție teologică și spirituală... Partea I - Despre perioada spiritual și binecuvântată a Triodului - Prolog, preambul, câteva considerații generale Începând cu Duminica vameșului și a fariseului, calendarul ortodox consemnează intrarea în perioada premergătoare Paștilor. Numită după cartea în
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
Despre perioada spirituală și binecuvântată a Triodului - călăuză duhovnicească spre Înviere, cât și Despre Pilda Vameșului și Fariseului - Scurtă reflecție teologică și spirituală... Partea I - Despre perioada spiritual și binecuvântată a Triodului - Prolog, preambul, câteva considerații generale Începând cu Duminica vameșului și a fariseului, calendarul ortodox consemnează intrarea în perioada premergătoare Paștilor. Numită după cartea în care sunt redate, pe larg, slujbele bisericești din acest răstimp, perioada Triodului se distinge prin specificul profund duhovnicesc și de pocăință al conținutului liturgic, toate
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
slujirea de Împărat al tuturor. Triodul este una dintre cele trei mari perioade ale anului liturgic. Numită și perioada prepascală, Triodul precedă perioada Penticostarului (opt săptămâni de la Paști) și urmează perioadei celei mai lungi, Octoihul. Timpul Triodului ține de la Duminica vameșului și fariseului și până în Sâmbăta Mare (înainte de Paști), în total zece săptămâni care ne pregătesc și ne provoacă la o sinceră cercetare de sine și la un serios demers al întregii noastre ființe pentru întâlnirea și viețuirea cu și în Iisus
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
cuprinsului, perioada Triodului se împarte în Duminicile pregătitoare, Postul Mare și Săptămâna Patimilor. Fiecare dintre aceste săptămâni are o temă proprie, care se reflectă în lecturile din Sfânta Scriptură prescrise în aceste zile la slujbe sau la Sfânta Liturghie: Duminica vameșului și fariseului (Luca 18, 9-14 - prima duminică a Triodului), Duminica fiului risipitor (Luca 15, 11-32), Duminica înfricoșătoarei judecăți (numită și Duminica lăsatului sec de carne; Matei 25, 31-46) și Duminica izgonirii lui Adam din rai, numită și Duminica iertării sau
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
Matei 6, 14-21). În această perioadă premergătoare, Biserica ne pregătește pentru postire, dar ne și introduce în atmosfera Postului Mare. Pe de o parte, există o gradație a postirii, care ne obișnuiește cu asceza quadragesimală. Astfel, săptămâna care urmează Duminicii vameșului și fariseului este una de dezlegare la toate cele de mâncare (nici miercurea și vinerea nu se postește în această săptămână). Săptămâna care urmează Duminicii fiului risipitor este una obișnuită, în care se postește miercurea și vinerea, iar după Duminica
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
Duminica înfricoșătoarei judecăți, în săptămâna numită a brânzei, nu se consumă carne, ci doar ouă, pește și produse lactate. Pe de altă parte, este o pregătire spirituală, care ne ,,antrenează“ pentru luptele duhovnicești ale perioadei Postului Mare. Astfel, odată cu pilda vameșului și fariseului, Sfinții Părinți ne învață că temelia urcușului duhovnicesc și garanția lui este virtutea smereniei. De asemenea, prin cântările ei, Biserica ne îndrumă la limanul pocăinței, prin aceste imne care ne vor însoți până la Florii: „Ușile pocăinței deschide-mi
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
cuvine a darului făcut nouă de către Fiul lui Dumnezeu, la Învierea Sa ca om, este Postul Paștilor. (Cf. Arhim. Chril Lovin - Triodul - călăuză duhovnicească spre Înviere - http://ziarullumina.ro/documentar/triodul-calauza-duhovniceasca-spre-inviere - 24.01.2010). Partea a II - a - Despre Pilda Vameșului și a Fariseului - în loc de Introducere - Smerenia, remediul omului căzut Vameșul este modelul ideal a felului în care putem înainta atât în cunoașterea de sine, cât și în cunoașterea lui Dumnezeu; pe când fariseul este un model păgubos de a fi. Această
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
Învierea Sa ca om, este Postul Paștilor. (Cf. Arhim. Chril Lovin - Triodul - călăuză duhovnicească spre Înviere - http://ziarullumina.ro/documentar/triodul-calauza-duhovniceasca-spre-inviere - 24.01.2010). Partea a II - a - Despre Pilda Vameșului și a Fariseului - în loc de Introducere - Smerenia, remediul omului căzut Vameșul este modelul ideal a felului în care putem înainta atât în cunoașterea de sine, cât și în cunoașterea lui Dumnezeu; pe când fariseul este un model păgubos de a fi. Această pildă și parabolă este un moment duhovnicesc: prin ea Iisus
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
cea a „exclusiviștilor”. Cred în tot ce se află scris în Lege și în Prooroci, și pun în practică scrupulos preceptele lui Moise: se roagă, postesc, fac milostenie... Adesea sunt oameni remarcabili (Și Sfântul Apostol Pavel era tot fariseu). Un vameș este un evreu care colaborează cu autoritățile romane. Acestea încasau de la ei taxele și impozitele în avans, adică ei plăteau către vistieria publică romană taxele și impozitele, și își primeau înapoi plata percepând aceste taxe și impozite luând pentru ei
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
este îngrozitoare. Îi spune lui Dumnezeu: eu trăiesc într-adevăr bine; ceilalți sunt răi: sunt hoți, nedrepți, desfrânați, nu țin Legea. Iată acest îmbogățit care este „în spatele bisericii” și care se tăvălește în desfrâu... Bine că nu sunt ca acest vameș! Eu țin Legea: sunt un adevărat evreu. Putem să vedem că această rugăciune, care de fapt nu este o rugăciune, arată două păcate grave: pe de o parte arată o judecată de valoare absolută asupra celorlalți, pe când Dumnezeu este singur
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
să poată exista. El este mereu „întru” (пpos, pros) și dăruiește totul fără a aștepta nimic. În fond, cel mai mare păcat al Fariseului este că nu are nevoie de Dumnezeu. Discursul său interior și lăuntric nu este o rugăciune. Vameșul face exact invers. Nu îndrăznește să înainteze, stă la intrarea în templu, nu îndrăznește nici măcar să ridice ochii la Cer, adică la Dumnezeu, și deci se uită în jos, în pământ, și își lovește pieptul - ceea ce în Antichitate era semn
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
cuvinte care alcătuiesc practic Rugăciunea lui Iisus. Acest om a găsit o comoară: pocăința. Are o nesfârșită nevoie de Dumnezeu. Această rugăciune minunată, duhovnicească, este exprimată: iese din inima sa și este rostită de buzele sale. Este adresată lui Dumnezeu: vameșul vorbește cu adevărat lui Dumnezeu. Aici Domnul nostru Iisus Hristos rostește un cuvânt înfiorător: Vameșul, iar nu Fariseul, este îndreptățit, iertat, pentru că a intrat prin poarta cea strâmtă, pocăința. Ce lovitură pentru evreii care ascultau! Căci Fariseii treceau drept oameni
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
o nesfârșită nevoie de Dumnezeu. Această rugăciune minunată, duhovnicească, este exprimată: iese din inima sa și este rostită de buzele sale. Este adresată lui Dumnezeu: vameșul vorbește cu adevărat lui Dumnezeu. Aici Domnul nostru Iisus Hristos rostește un cuvânt înfiorător: Vameșul, iar nu Fariseul, este îndreptățit, iertat, pentru că a intrat prin poarta cea strâmtă, pocăința. Ce lovitură pentru evreii care ascultau! Căci Fariseii treceau drept oameni religioși și evlavioși, modele, pe când vameșii erau urâți. Domnul a ales dinadins un exemplu extrem
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
Aici Domnul nostru Iisus Hristos rostește un cuvânt înfiorător: Vameșul, iar nu Fariseul, este îndreptățit, iertat, pentru că a intrat prin poarta cea strâmtă, pocăința. Ce lovitură pentru evreii care ascultau! Căci Fariseii treceau drept oameni religioși și evlavioși, modele, pe când vameșii erau urâți. Domnul a ales dinadins un exemplu extrem pentru a zgudui sufletele, pentru a provoca o adevărată conversiune, o întoarcere a valorilor. Cu toate acestea pilda sa nu este atât de departe de realitate, căci vedem în Evanghelie mulți
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]