849 matches
-
CYP1A1 (rs 4886605; rs 464621; rs 1048943 și rs 2198843), evidențiindu-se o creștere a riscului pentru CHC a purtătorilor variantelor genetice rs 4646421 (OR 1,3) și rs 2198843 (OR 1,33) și reducerea riscului la purtătorii homozigoți ai varianței rs 4886605 la fumători. De asemenea, s-a evidențiat menținerea riscului la nefumători pentru rs 4646421 (OR 1,56 pentru genotipurile TC+TȚ vs CC), rs 2198843 (OR 1,41 pentru genotipurile GC + CC vs GG) și reducerea riscului pentru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
și citotoxicitate [17]. Genă care codifică NQO1 are un polimorfism în poziția nucleotidică 609 (NQO1 609 C>Ț), determinând sustituția prolinei cu serina în poziția 187 a secvenței aminoacidice (P187S rs 1800566). Față de tipul sălbatic homozigot CC, activitatea enzimatica a varianței homozigote TȚ păstrează numai 2-4% din această activitate, iar varianta heterozigota CT are o scădere de trei ori a activității enzimatice [18]. NQO1 este implicată în stabilizarea genei supresoare p53, pe care o protejează de degradarea proteozomală. Rezultatele privind modulare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
GG, față de genotipul sălbatic CC (OR 2,17). Asocierile se regăsesc pe toate modelele de analiză: comparație între genotipul homozigot cu cel heterozigot sau modelele dominant, recesiv sau de contrast alelic. Alelele de susceptibilitate sunt reprezentate de alela A a varianței c.1161 G>A și alela G a varianței c.1779 C>G [64]. De asemenea, o nouă varianta genetică nonsinonimă a genei XRCC1 c.1804 C>A în exonul 17 al genei care determină înlocuirea alaninei cu glicina (Gly506Ala
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
se regăsesc pe toate modelele de analiză: comparație între genotipul homozigot cu cel heterozigot sau modelele dominant, recesiv sau de contrast alelic. Alelele de susceptibilitate sunt reprezentate de alela A a varianței c.1161 G>A și alela G a varianței c.1779 C>G [64]. De asemenea, o nouă varianta genetică nonsinonimă a genei XRCC1 c.1804 C>A în exonul 17 al genei care determină înlocuirea alaninei cu glicina (Gly506Ala) se asociază cu riscul CHC în populația Han din
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
statusul viral sau cu instabilitatea microsateliților [86, 87]. Un studiu al genei exonucleazei 1, membru al sistemului MMR, a evidențiat un SNP G/A la nivelul codonului 589, exonul 13 rs 1047840, cu substituția lizinei de către acidul glutamic, cu rezultanta varianței K589E. Investigația realizată pe populația din Turcia a semnalat o creștere a riscului de CHC la purtătorii homozigoți ai genotipului Lys/Lys a polimorfismului Exo1 K589E (OR 2,15), mai exprimat la bărbați (OR 2,67) și pacienții cu boala
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
purtătorii SNP miR-34 b/c, rs 4938723 [92] și has-miR-146a rs 2910164 [93], ambele în populația asiatică. Într-o analiză a trei polimorfisme ale genelor care codifică miRNA s-a evidențiat un efect protector de scădere a riscului la purtătorii varianței miR-146a*C în populația asiatică și la bărbați și o creștere a riscului la purtătorii varianței miR-196a-2*Ț în populația caucaziana [94]. POLIMORFISMUL hTERT Au fost investigate două polimorfisme genetice ale hTERT: rs 2736098 și rs 2736100 în raport cu susceptibilitatea pentru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
asiatică. Într-o analiză a trei polimorfisme ale genelor care codifică miRNA s-a evidențiat un efect protector de scădere a riscului la purtătorii varianței miR-146a*C în populația asiatică și la bărbați și o creștere a riscului la purtătorii varianței miR-196a-2*Ț în populația caucaziana [94]. POLIMORFISMUL hTERT Au fost investigate două polimorfisme genetice ale hTERT: rs 2736098 și rs 2736100 în raport cu susceptibilitatea pentru dezvoltarea CHC. Într-un prim studiu, pe populații din Chină nu se evidențiază o relație între
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
o regiune anume valorile materiale sau culturale transmise prin educație. Prima observație este existența unor diferențe importante între regiunile Europei, creșterile cele mai mari fiind înregistrate cum era de așteptat în cazul regiunilor mai sărace (cele portugheze, irlandeze și sud-italiene). Varianța creșterii economice este însoțită de o mare variație a variabilelor independente: rata cea mai ridicată a discuțiilor politice se înregistrează în Olanda, iar cea mai mică în Germania; totuși, germanii indică rata cea mai mare de încredere socială, iar italienii
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
izolate violențe legate de relațiile de muncă din industrie. Descoperirea autorilor este că fenomenul protestului politic nu era specific american, ci specific democrațiilor industrializate occidentale. Pe de altă parte, țările și-au păstrat specificul și o fracțiune mai mare din varianța diverselor dimensiuni ale comportamentului politic sunt explicate de locul în care acesta are loc, decât de variabile individuale precum sex, venit, educație sau variabile atitudinale. 3.2 Declinul sau transformarea activismului politic în societățile occidentale Participarea politică a fost legată
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
organizații ecologiste 0,949 Membru asociații profesionale 0,892 Membru organizații umanitare sau caritabile 0,930 Semnarea unei petiții 0,910 Participarea la un boicot 0,860 Participarea la demonstrații legale 0,898 Votat în ultimele alegeri (2004) 0,999 % varianță 49,085 19,815 8,345 Analiză factorială (Principal Component Analysis). Metodă de rotație Varimax cu normalizare Kaiser (KMO = 0,921) Dacă tipologia participării este identică cu cea occidentală, nivelul participării este însă diferit. Dacă în privința prezenței la vot, România
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
02 0,006 0,123*** 0,03 0,010 0,114*** R pătrat aj. 0,058 0,109 *** p < 0,001; ** p < 0,01; * p < 0,05 Modelul de regresie în care sunt introduse aceste variabile explică 5,8 % din varianța sprijinului acordat democrației ca ideal. Din valorile coeficienților standardizați se observă că atitudinile politice sunt cele mai importante, alături de educație și sex. Evaluarea negativă a comunismului și optimismul cu privire la regimul politic în viitorul apropiat îi fac pe cetățeni mai atașați
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
0,018 Libertatea de control și de alegere asupra vieții 0,006 0,013 0,031 R pătrat aj. 0,029 Analiză de regresie (OLS). * p < 0,1; ** p < 0,05. După cum se poate constata din tabelul de mai sus, varianța indicatorului democratic explicată de factorii ce țin de atitudinile civice, resursele economice și capitalul uman este de doar 3,1 %. Dintre variabilele cu o influență semnificativă așteptată doar nivelul venitului și educația confirmă așteptările, însă efectele lor sunt relativ modeste
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
elementelor capitalului social asupra susținerii democrației, măsurată, așa cum am văzut, prin respingerea alternativelor nedemocratice. Doar locuirea în mediul rural, ce presupune un tip de socializare diferit, este semnificativ legată de susținerea democrației, relația fiind una negativă. Fracțiunea foarte redusă din varianța respingerii alternativelor nedemocratice explicată de ipoteza capitalului social înseamnă că ar putea exista alte variabile, cu o putere explicativă mult mai mare. Cu o putere de explicare atât de redusă, capitalul social nu poate duce la creșterea puterii unui model
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cu cel utilizat de Rose și Weller (2003 )în Rusia, vedem că există diferențe importante între relațiile dintre factorii studiați în cele două țări. Modelul explicativ al democrație ce include atitudinile civice, resursele economice și capitalul uman explică 22 % din varianța respingerii alternativelor nedemocratice în Rusia, dar nu explică decât 3 % în România. În timp ce în sondajul rusesc capitalul social explică 5,5 % din varianță, în cazul nostru acesta nu explică nimic. Asemănarea rezidă totuși în efectul foarte scăzut al capitalului social
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
țări. Modelul explicativ al democrație ce include atitudinile civice, resursele economice și capitalul uman explică 22 % din varianța respingerii alternativelor nedemocratice în Rusia, dar nu explică decât 3 % în România. În timp ce în sondajul rusesc capitalul social explică 5,5 % din varianță, în cazul nostru acesta nu explică nimic. Asemănarea rezidă totuși în efectul foarte scăzut al capitalului social atunci când este introdus în modelul explicativ integrator, cel care ia în calcul toate influențele asupra susținerii democrației. Puterea explicativă a modelului integrator crește
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
social difuz în cazul rusesc se disting densitatea relațiilor utile, utilizarea tehnicilor premoderne în obținere de bunuri și servicii (traficul de influență, mita), frecvența slujbelor religioase și încrederea în autorități. Ca și în cazul românesc, cea mai mare parte a varianței este explicată în cazul rusesc tot de modelul "clasic" al susținerii democrației, adică de atitudinile civice, resursele economice și capitalul uman. Comparația rezultatelor, chiar și parțială, ne conduce totuși la întrebarea dacă și cât de mult contează contextul pentru relația
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
să știm dacă relațiile își păstrează semnificați atunci când sunt controlate cu ajutorul unor variabile socio-demografice și de context. Folosind o analiză de regresie, observăm că impactul elementelor capitalului social asupra indicatorului democratic este redus. Elementele capitalului social nu duc la creșterea varianței explicate a indicatorului atitudinilor democratice. Cum vedem mai jos, încrederea socială și participarea în asociații voluntare explică mai puțin din varianță decât credința în receptivitatea parlamentarilor 9 și interesul politic manifestat de respondenți. Tabelul 5.3.11. Predictorii indicatorului democratic
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
regresie, observăm că impactul elementelor capitalului social asupra indicatorului democratic este redus. Elementele capitalului social nu duc la creșterea varianței explicate a indicatorului atitudinilor democratice. Cum vedem mai jos, încrederea socială și participarea în asociații voluntare explică mai puțin din varianță decât credința în receptivitatea parlamentarilor 9 și interesul politic manifestat de respondenți. Tabelul 5.3.11. Predictorii indicatorului democratic în România Sex: masculin (1) .160*** .148*** .147*** .131*** .113*** Vârstă (continuu) -.102*** -.095** -.094** -.078** -.117*** Educație (1-7) .226*** .211
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
capitalului social pentru funcționarea democrației, cât și a specificului fiecărui context în parte. Să revenim la rezultatele cercetării. Prima testare a ipotezei capitalului social a avut loc într-o comunitate urbană, în Sibiu. Dacă paradigma clasică explică o fracțiune din varianța estimării democrației ca regim ideal și din varianța respingerii alternativelor nedemocratice, modelul integrator, în care includem și variabile ale capitalului social, nu demonstrează o putere explicativă mai mare. Dintre elementele capitalului social, nici unul nu este semnificativ corelat cu indicatorul democratic
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
specificului fiecărui context în parte. Să revenim la rezultatele cercetării. Prima testare a ipotezei capitalului social a avut loc într-o comunitate urbană, în Sibiu. Dacă paradigma clasică explică o fracțiune din varianța estimării democrației ca regim ideal și din varianța respingerii alternativelor nedemocratice, modelul integrator, în care includem și variabile ale capitalului social, nu demonstrează o putere explicativă mai mare. Dintre elementele capitalului social, nici unul nu este semnificativ corelat cu indicatorul democratic. Singura variabilă semnificativ corelată este acceptarea normelor de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
asigurare cu medici, incidența specifică prin HVA, indicele de centenari, indicatori de frecvență (a populației), indicatori de tendință centrală, frecvanța de apariție, frecvență cumulată, medie ponderată,varsta modală la deces, mediană, doză, indicatori de variabilitate statistică, deviația medie, deviația standard, varianță, coeficient de variație, coeficient de precizie, probabilitatea, contraprobabilitatea, probabilitatea fundamentală etc. La sfârsitul anilor '60 au apărut în medicina românească, primele realizări privind sistemele de asistare a diagnosticului prin calculator. Constructele polilexicale "legate" de domeniu: programul de diagnostic clinic, programul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Trebuie avut în vedere, în mod deosebit, că pe parcursul proceselor de selecție, progresul genetic pe generație scade. Prin selecții succesive, numărul animalelor heterozigote din populația respectivă scade, și crește numărul homozigoților. Cum aceștia sunt mai sensibili la acțiunea mediului ambiant, varianța fenotipică, deși ridicată, este alcătuită în cea mai mare parte din varianța datorată efectului mediului, varianța genotipică reducându-se simțitor. La efectivele de animale domestice la care efectul selecției ajunge la limită, este necesară mărirea varianței genetice, prin noi încrucișări
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
progresul genetic pe generație scade. Prin selecții succesive, numărul animalelor heterozigote din populația respectivă scade, și crește numărul homozigoților. Cum aceștia sunt mai sensibili la acțiunea mediului ambiant, varianța fenotipică, deși ridicată, este alcătuită în cea mai mare parte din varianța datorată efectului mediului, varianța genotipică reducându-se simțitor. La efectivele de animale domestice la care efectul selecției ajunge la limită, este necesară mărirea varianței genetice, prin noi încrucișări sau imigrări de gene de la altă populație (Popescu-Vifor, St., 1978). Factorii direcți
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
scade. Prin selecții succesive, numărul animalelor heterozigote din populația respectivă scade, și crește numărul homozigoților. Cum aceștia sunt mai sensibili la acțiunea mediului ambiant, varianța fenotipică, deși ridicată, este alcătuită în cea mai mare parte din varianța datorată efectului mediului, varianța genotipică reducându-se simțitor. La efectivele de animale domestice la care efectul selecției ajunge la limită, este necesară mărirea varianței genetice, prin noi încrucișări sau imigrări de gene de la altă populație (Popescu-Vifor, St., 1978). Factorii direcți care influențează efectul selecției
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
la acțiunea mediului ambiant, varianța fenotipică, deși ridicată, este alcătuită în cea mai mare parte din varianța datorată efectului mediului, varianța genotipică reducându-se simțitor. La efectivele de animale domestice la care efectul selecției ajunge la limită, este necesară mărirea varianței genetice, prin noi încrucișări sau imigrări de gene de la altă populație (Popescu-Vifor, St., 1978). Factorii direcți care influențează efectul selecției sunt: diferența de selecție; coeficientul de heritabilitate; media intervalului de generație. Diferența de selecție reprezintă diferența în valoare absolută dintre
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]