578 matches
-
se număăr și „Peneș Curcanul”. Dvs sunteți Peneș Curcanul? PENEȘ CURCANUL: Nu știu. Doar Vasile Alecsandri vă poate răspunde la această întrebare. Poate prin această poezie poetul a dorit să-i premărească pe dorobanții Regimentului 13 format din ieșeni și vasluieni. REPORTERUL: Ce alte medalii și distincții ați mai primit pentru participarea la războiul de independență? PENEȘ CURCANUL: Pe lângă ordinul „Steaua României cu spade”, de care deja am menționat, am mai primit medaliile „Trecerea Dunării”, „Independenței” și „Comemorativa rusă”. REPORTERUL: Cu
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Comemorativa rusă”. REPORTERUL: Cu siguranță veți primi multe medalii și pentru participarea la primul război mondial. Domnule Peneș Curcanul, vă mulțumesc pentru acest interviu pe care puteți să îl citiți mâine dimineață în ziarul „Lupta”. INTERVIU CU DIMITRIE CANTEMIR - CĂRTURAR VASLUIAN DE TALIE EUROPEANĂ Elev: POPA SIMONA Prof. coord. HOBJILĂ DANIELA REPORTER: Bună ziua, dragi telespectatori ai emisiunii „Mari români”. Alături de noi se află domnul Dimitrie Cantemir care ne va conduce pe firul vieții sale, ne va descrie faptele și drumurile sale
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
felicitată de inginerul Henri Coandă. A mai fost recompensată și cu o diplomă de onoare pentru întreaga activitate aviatică și diploma pentru merite deosebite în aviația de transport. 33. Luiza Zavloschi - o femeie pentru cărțile de istorie Există numeroase personalități vasluiene; multe s-au născut în acest ținut, altele doar au trecut pe la noi. Despre multe dintre aceste personalități am învățat la școală, fie la orele de limba română, fie la cele de istorie. În rândurile care urmează ma voi opri
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
doar au trecut pe la noi. Despre multe dintre aceste personalități am învățat la școală, fie la orele de limba română, fie la cele de istorie. În rândurile care urmează ma voi opri asupra Luizei Zavloschi, o învățătoare dintr-un sat vasluian care a ajuns primar într-o perioadă în care domeniul politic aparținea exlusiv bărbaților. Aceasta este prima femeie primar din România și poate a făcut mai mult pentru comunitatea în care s-a născut decât diverse personalități care doar s-
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
câteva familii de boieri stăpâni de dughene, hanuri, crâșme și mici manufacturi. Hatmanul Costache Ghica deschidea în târg, cu aprobarea domnitorului Constantin Moruzi, o postăvărie cu 40 de lucrători; avea 18 dughene și 2 crâșme. Mai târziu, și alți boieri vasluieni deschid crâșme și dughene: D. Arapu, C. Castroianu, D. Solomon, C. Adam, Neculai Chiriac Hagioglu. Unii boieri, descendenți din mari dregători domnești, aveau conace cu slugi scutite de bir: căminarul I. Carp, banul Grigore Hrisoverghi, spătarul V. Miclescu, căminarul N.
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
deschisă prin hrisovul dat de domnitorul Moldovei Mihail Sturza în anul 1840. Spițeria va fi transferată mai târziu lui Ioan Baiarde. În partea de răsărit a orașului, lângă Sinagogă, se construia, în 1846, prima școală românească; fondator fusese un boier vasluian de origine greacă, venit din Bucovina pe nume Neculai Chiriac Hagioglu. Ca recunoștință pentru daniile făcute pentru școală și spital, edilii au dat, încă din secolul al XIX-lea, unei artere comerciale din centrul orașului numele de „Strada Hagi Chiriac
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
în suferință?, înscriindu-se astfel în spiritul carității creștine ilustrate atât de frumos (în spațiul creștin) de Sf. Vasile cel Mare a cărui "vasiliade" (așezăminte caritabile) aveau să cunoască ulterior o răspândire universală. Așa se face că și în comunitatea vasluiană a mijlocului de secol XIX, avea să se găsească un spirit creștin, caritabil, în persoana postelnicului Dimitrie Drăghici, care a voit și a reușit să înființeze primul așezământ spitalicesc ce avea să-i poarte numele aproape 100 de ani. Se
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
consens și cu tendința actuală pentru foarte multe unități spitalicești, de a-și recupera numele istoric (Spitalul Municipal «Elena Beldiman» din Bârlad, Spitalul de Urgență «Sf. Spiridon» din Iași, Spitalul Județean de Urgență «Mavromati» din Botoșani etc.), ca și spitalul vasluian să-și schimbe denumirea în Spitalul Județean de urgență "Dimitrie Drăghici" Vaslui. Ar fi, în egală măsură, o recunoaștere a unui trecut care ne aparține și un gest de înaltă noblețe față de identitatea noastră culturală și profesională. DIMITRIE DRĂGHICI 1802-1875
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
se stabilească la Vaslui. Au avut trei copii: Maria, Pavel și Olga. Toată familia Șubin rămasă la Vaslui a fost îngropată în cimitirul vechi din partea de est a Bisericii "Sfântul Ioan Botezătorul,,. Elena Șubin, în pofida unor îndelungate procese cu târgoveții vasluieni, rămâne o personalitate marcantă a vieții publice cale de aproape un secol, manifestând o largă deschidere spre reformele și transformările ulterioare ale orașului Vaslui. 4.ISTORICUL PRIMULUI AȘEZĂMÂNT SPITALICESC DIN VASLUI, FONDAT DE POSTELNICUL DIMITRIE DRĂGHICI, CUNOSCUT SUB NUMELE DE
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
înființat spitalele de campanie la sud de Dunăre, spitalul militar de la Racova, după căderea Plevnei și spitalul de la Turnu Măgurele. Pe la jumătatea lunii octombrie, poetul Vasile Alecsandri a vizitat spitalul de la Turnu Măgurele și s-a oprit la patul sergentului vasluian, rănit, Constantin Țurcanu, însoțit de doctori și de doamnele care se oferiră voluntar să îngrijească pe răniți. În Comitetul Doamnelor din Vaslui se afla și Sultana Lazu. Trebuie să menționăm faptul că un medic vasluian, Ștefan Corvin, ajuns general de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
a oprit la patul sergentului vasluian, rănit, Constantin Țurcanu, însoțit de doctori și de doamnele care se oferiră voluntar să îngrijească pe răniți. În Comitetul Doamnelor din Vaslui se afla și Sultana Lazu. Trebuie să menționăm faptul că un medic vasluian, Ștefan Corvin, ajuns general de corp de armată la Corpul IV de Armată Iași, organizează pentru prima data serviciul medical din armată și scria în acest scop „Călăuza medicului activ și de rezervă în armată”. În perioada primului război mondial
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
istoria țării, de către un medic eminent, dr. Jak Ungar (1888-1918). Timp de 30 de ani dr. Ungar a îngrijit mii de bolnavi și răniți cu o mare devoțiune, făcând din medicină un apostolat. A murit sărac, regretat de toți cetățenii vasluieni. La Spitalele pentru tifoizi din județ, ca și pe câmpul de luptă, au murit la datorie la căpătâiul bolnavilor peste 50 de medici și sanitari, unii din ei fiind îngropați în Mausoleul „Peneș Curcanul” din Cimitirul Eternitatea din Vaslui. Amintim
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
putut remarca un aflux mai important de medici, deja specializați, care aveau să crească vizibil standardul asistenței medicale. Din nefericire problema specialiștilor nu a fost niciodată pe deplin rezolvată, printre altele și datorită faptului că parte dintre ei foloseau etapa vasluiană ca o rampă de lansare pentru cariera lor viitoare, în clinici, sau alte zone din țară mai atractive. Trebuie făcută mențiunea că, în baza unor dispoziții ale Ministerului Sănătății, Spitalele județene, ca mari unități spitalicești, au devenit centre metodologice de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
energiile creatoare ale multor medici, unii dintre ei truditori pe aceste meleaguri, alții având legături foarte strânse cu această zonă. Nu e de mirare că în acest context, nume cu rezonanță istorică din medicina românească se regăsesc în istoria medicinii vasluiene. De aceea ne facem o datorie de onoare trecând în revistă acei oameni care, prin munca și realizările lor, au contribuit la propășirea medicinii românești și care, într-un fel sau altul, au fost legați de ținuturile Vasluiului. Dr. Carol
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
să organizeze rețeaua medico-sanitară 118 națională. În anul 1865 va lua ființă Societatea Științelor Naturii, iar în anul 1876 Societatea Română de Cruce Roșie, ambele la inițiativa și cu concursul nemijlocit al doctorului Carol Davila. Este o onoare pentru medicina Vasluiană că începuturile sale este atât de strâns legată de ctitorul învățământului medical românesc și în egală măsură de ctitorul organizării medico sanitare naționale, atunci când România devenea stat național odată cu Unirea Principatelor Române. Dr. Iacob Felix (1832-1905), personalitate științifică de prim
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Galați, desfășoară o prodigioasă activitate de cercetare în domeniul obstetrical a căror rezultantă a fost un memoriu întitulat „Observațiuni asupra rupturilor uterului în timpul sarcinei și în timpul 119 facerei”. Bună parte din lucrările sale sunt urmarea observațiilor și cercetărilor din perioada vasluiană a activității sale. Dr. Aristide Peride (1848-1906) A fost un mare prieten al spitalului Drăghici, în calitatea sa de medic al orașului Huși și apoi al orașului Vaslui, posturi ocupate la recomandarea dr. Carol Davila și dr. Iacob Felix, după
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
la recomandarea dr. Carol Davila și dr. Iacob Felix, după care a fost repede promovat ca inspector sanitar pe Moldova. Licențiat al Facultății de Medicină din București (1868), obține titlul de doctor în medicină la Paris (1871), iar după perioada vasluiană, intră în învățământul superior consacrându-se studiului anatomiei și histologiei la catedra de Anatomie Topografică și Histologie a Facultății de Medicină din Iași. Și-a înscris numele în istoria școlii medicale ieșene prin înființarea Muzeului de Anatomie și construcția monumentalei
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Medicină și Farmacie din București. Până la sfârșitul vieții (1884) avea să-l lege de Vaslui relațiile strânse de prietenie cu dr. Alexandru Peride, dr. Ștefan D. Corvin, dr. Vasile Andreescu, dr. Gheorghe Andreescu și va contribui mult la susținerea medicinii vasluiene. Dr. IACOB FELIX 1832-1905 Printre marii medici care au contribuit din plin la organizarea și dezvoltarea Spitalului “Drăghici” din Vaslui se regăsește și numele lui Iacob Felix, alături de cel al prietenului său Carol Davila din București. Iacob Felix era originar
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
părăsit-o, revenind la Iași și înscriindu se la Facultatea de Științe. În 1911 susține teza de licență întitulată "Sur un Flagelle du type Herpe tomonas chez Pyrrocoris apterus”. La facultate a avut privilegiul de a avea 253 "Dicționarul personalităților vasluiene” (Ed. Cutia Pandorei, Vs. 2001); "Pagini de istorie a Inspectoratului școlar”, Ed. Thalia, Vaslui 2003; "Grupul școlar "Ștefan Procopiu”, Vaslui, Ed. Altfel, Iași, 2005; "Ghidul turistic al județului Vaslui”, Ed. Spiru Haret, Iași 2003; "Istoricul Bisericii Adormirea Maicii Domnului”, Vaslui
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Românesc, încheia prin afirmația ,,A trăit ca un mucenic și a murit ca un sfânt”. A doua personalitate de excepție în domeniul științelor medicale și sociale pe care doresc să o evoc este Grigore T. Popa (182-148), originar de pe meleagurile vasluiene, văzând lumina zilei în satul de răzeși Șurănești. Anatomist de formație, profesor de anatomie la Facultatea de Medicină din Iași și București, cercetător asociat al Universității din Cambridge, și-a înscris numele în panoplia savanților români de primă mărime, prin
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Delabăsești, întors din armată, nota în coloanele „Glasului nostru": „Trei ani de la apariție e un succes editorial, mai ales că sunt foarte multe la oraș, care după câteva numere de apariție, mor". * Nr. 4 aprilie 1936 Spicuiri din revista „Invățătorimea vasluiană" (pagina 182). Glasul nostru. Organ de propagandă culturală la sate, anul II, Nr. 66, Ianuarie 1936. Redacția și administrația, Satul Văleni, comuna Băsești, județul Fălciu. „Deși număr vechiu, deci inactual, ca evenimente, am putea zice, perimate, totuși, pentru că ne vine
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
colegului, din tot sufletul, ca să aibă parte de cât mai multe aniversări ale acestei publicații sătești, ce cu atâta demnitate și curaj o conduce ". Cele de mai sus, scrise în aprilie 1936 despre „Glasul nostru” de la Băsești în revista „Învățătorimea vasluiană” probează că publicația de care s-au ocupat învățătorii Gheorghe Arteni și Ion Balan a avut, totuși, viață îndelungată pentru perioada aceea. În „Glasul nostru” a scris „un articol teoretic, foarte interesant, în care arăta necesitatea pregătirii artiștilor amatori din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
V aslui, Bârlad și Huși, publicația acordă spații largi și evenimentelor din Bârlad, numărul din 3 octombrie 2003, oferind b ârlădenilor, în afară de o bogată publicitate, articolele: „Locatari înnebuniți” „Ecusoane pentru angajații Primăriei Bârlad”, „Rețea de «carderi» descoperită la Bârlad”, „Hoț vasluian, în «vizită» la Bârlad”, „Analize mai ieftine pentru pensionari ‐ membri CARP Bârlad vor putea să‐ și facă o ecografie sau o electrocardiogramă plătind mai puțin decât la policlinică”; „Cozi interminabile la multe farmacii - ca la fiecare început de lună, bârlădenii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cel Mare Vaslui în 2007, ” 229 arătat. Cum autorul citat afirmă în continuare că primul ziar local din orașul reședință a județului a fost „Vasluiul” apărut în 1886, când noi am făcut dovada că întâietatea a avut-o ziarul „Albina Vasluiană” din 1875, dar și „Vocea Racovei” din 1882 (vezi și volumul „Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii - 1875-2005, p.8 și 461-462, TipoMoldova Iași 2005) s-ar putea ca și „Glasul Tutovei să nu fie decât... „Vocea Tutovei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
uciși în temnițile comuniste, de prof. N. Mitulescu, Bârlad, în august 2002; Sate și moșii din Fălciu în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea - prima jumătate a veacului al XX-lea de Gheorghe Clapa, Bârlad, în mai 2003; Vasluienii, bârlădenii și hușenii în războiul de independență, de col(r) Constantin Chiper din Solești-Vaslui, în mai 2002; Unireaact de dreptate morală și iunie 2003 etc. Materiale cu titlurile: “Vinețești - un vechi sat de răzeși din ținutul Fălciului” de Gh. Clapa
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]